1,195 matches
-
s-a interesat: - Dar unde e România? Românul s-a gândit un pic și i-a zis: - Lângă Republica Moldova, crezând că măcar de țărișoara din stânga Prutului o fi auzit americanul. Dar sunt foarte convins că nume ca Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Ion Druță, Spiridon Vangheli și nu doar acestea ar putea face ca literatura română în ansamblul ei să fie și mai cunoscută în lume. Lili BOBU: O duminică sfioasă de martie, la Chișinău, ,,mirosind a pom cutreierat de muguri/și-
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
prozatorilor târgovișteni. Receptarea critică” (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014), volum îngrijit de reputatul om de litere, prof. Mihai Stan. Cartea este constituită din două părți, prima reprezentând intervenții ale unora dintre cei mai importanți critici literari români ai momentului: Acad. Mihai Cimpoi, Eugen Negrici, Nicolae Oprea, Liviu Grăsoiu, Vasile Bahnaru, Petre Gheorghe Bârlea, Gabriela Gheorghișor, Ana Dobre, Florentin Popescu, Aurel Maria Baros. Cea de a doua parte sunt inserate evocări ale unor scriitori târgovișteni care l-au cunoscut mai de în aproape
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
prozatorilor târgovișteni. Receptarea critică” (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014), volum îngrijit de reputatul om de litere, prof. Mihai Stan. Cartea este constituită din două părți, prima reprezentând intervenții ale unora dintre cei mai importanți critici literari români ai momentului: Acad. Mihai Cimpoi, Eugen Negrici, Nicolae Oprea, Liviu Grăsoiu, Vasile Bahnaru, Petre Gheorghe Bârlea, Gabriela Gheorghișor, Ana Dobre, Florentin Popescu, Aurel Maria Baros. Cea de a doua parte sunt inserate evocări ale unor scriitori târgovișteni care l-au cunoscut mai de în aproape
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
prozatorilor târgovișteni. Receptarea critică” (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2014), volum îngrijit de reputatul om de litere, prof. Mihai Stan. Cartea este constituită din două părți, prima reprezentând intervenții ale unora dintre cei mai importanți critici literari români ai momentului: Acad. Mihai Cimpoi, Eugen Negrici, Nicolae Oprea, Liviu Grăsoiu, Vasile Bahnaru, Petre Gheorghe Bârlea, Gabriela Gheorghișor, Ana Dobre, Florentin Popescu, Aurel Maria Baros. Cea de a doua parte sunt inserate evocări ale unor scriitori târgovișteni care l-au cunoscut mai de în aproape
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Teorie Literară (Academia de Științe a Republicii Moldova) inițiase un proiect ambițios dar absolut necesar ─ rămas din păcate nefinalizat, din știința mea ─ privind „reevaluarea literaturii basarabene din perioada comunismului sovietic”. Alături de concluziile făcute de cercetătorii și teoreticienii literari Anatol Gavrilov, Mihai Cimpoi, Leonid Curuci, Andrei Țurcanu, criticii și profesorii universitari Valeriu Senic și Sergiu Pavlicenco, observațiile mele personale au culminat în Teza de licență intitulată „Discursul literar: între mistificare și cenzură” (O descindere dantescă în purgatoriul totalitarist sovietic”, 1995). După absolvire am
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
priviți la vremea de tigori și de mișei cu un popor aproape descompus plânge săraca țară, de bogată ce-i. Au renăscut în ea și vechi ciocoi și noi, ne reprezintă-n lume minoritari cu dinți de aur și burțile cimpoi stăpânitori de cnezate și turnulețe aurite pe moțatele palate. născuți pentru teroare din gunoi azi clasă de-mbuibați și de gherțoi. Au scris și-o Constituție, o carte... să aibă un nemernic coridor ca gura grea a unei țevi de
BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]
-
BOTOȘANI Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 771 din 09 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Sala de marmură a Teatrului Mihai Eminescu Botoșani a găzduit, joi seara, lansarea cărții “Mihai Eminescu. Dicționar enciclpedic” care aparține autorului basarabean, Mihai Cimpoi. La eveniment au luat parte oameni de cultură din județ, dar și din Suceava, precum și viceprimarii municipiului, Viorel Iliuță și Cosmin Andrei, vicepreședintele CJ Botoșani, Gheorghe Sorescu. Prelegeri asupra impozantei lucrări au fost susținute de scriitoarea Lucia Olaru Nenati, directorul
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
Cosmin Andrei, vicepreședintele CJ Botoșani, Gheorghe Sorescu. Prelegeri asupra impozantei lucrări au fost susținute de scriitoarea Lucia Olaru Nenati, directorul teatrului Mihai Eminescu, Traian Apetrei și academicianul, Nicolae Dabija. “Dicționatul pe care-l prefațează Eugen Simion, care spune despre Mihai Cimpoi că are figură unui răzeș din epoca lui Ștefan Cel Mare ... ni-l arată pe Eminescu din copilărie până la maturitate, toate concepțiile, toate demonstrațiile care se puteau scrie despre el sunt introduse în acest dicționar. E o sinteză, dar de
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
dicționar să fie făcut cetățean de onoare al municipiului Botoșani. Autorul dicționarului a declarat cu această ocazie că Botoșaniul merită să fie capitală europeană a culturii și că ar trebui făcute de demersuri pentru acest lucru. Legat de propria carte, Cimpoi a spus că a fost de datoria lui să lanseze acet dicționar. “Dragostea pentru Eminescu vine și dintr-o obligație profesională pentru că, așa cum punea Călinescu, oricare dintre critici trebuie să ajungă să dea o lucrare fundamentală pentru Eminescu. Am mai
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
critici trebuie să ajungă să dea o lucrare fundamentală pentru Eminescu. Am mai multe studii realizate, am vreo 10 volume despre Eminescu și 74 de dialoguri cu eminescologi din 51 țări și sunt pregătit pentru acest dicționar”, a declarat Mihai Cimpoi. icționarul îl prezintă pe Eminescu sub toate aspectele personalității cuprinzând prezentarea operei ca atare, în jur de 430 de poeme analizate, publicistica, dramaturgia, proza, un portret sinteză, o analiză a poetului sub aspect tipologic dat fiind faptul că, așa cum a
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
artele plastice, în muzică, inclusiv cele 1400 de articole de publicistica și cele 16.000 de pagini care constituie caietele facsimiliate și editate în număr de 38. ,,Sunt de ani buni impresionată și copleșită de operă impunătoare a academicianului Mihai Cimpoi, de ieșirile Domniei sale în spațiul public, întotdeauna memorabile prin greutatea și autoritatea unei voci intelectuale de mare forță, de dăruirea și consacrarea fără rezerve a destinului sau de scriitor și savant cauzei nobile de studiere aprofundată a culturii românești și
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
și savant cauzei nobile de studiere aprofundată a culturii românești și universale, dar mai ales de studiul, promovarea și reabilitarea necondiționată a Operei și Destinului « omului deplin al culturii române » - Mihai Eminescu. Acest apostol al cuvântului și al adevărului, Mihai Cimpoi, este așa cum a afirmat academicianul Nicolae Dabija « o institutie morală, o școală literară, o academie ce face cinste unei literaturi, unei culturi, unui neam ». Prima sinteză cuprinzătoare a eminescologiei mondiale, un dar al Domniei sale la împlinirea vârstei înțelepților atenieni, aduce
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
Nu te-aș ține la fereastră, Te-aș purta la inimioară, Ți-aș cânta seară de seară.... * Cu parfumul tău divin L-ai îmbăta pe Mărin. - Și eu ca Mărin aș face!... - Ia uite cine mă place?!... Se miră Mița Cimpoi... Ea-i plăcea pe amândoi. Ioana Anei, din Răscruce, Îi zâmbi așa de dulce... Și-i prinse mâna discret: - Dragul meu, iubit poet!... Dacă nu mă vrei în glastră; Ia-mă, neică, de nevastă. Na belea!... dacă vorbeam, Mă-nsuram nitam-nisam
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
Nu te-aș ține la fereastră, Te-aș purta la inimioară, Ți-aș cânta seară de seară.... * Cu parfumul tău divin L-ai îmbăta pe Mărin. - Și eu ca Mărin aș face!... - Ia uite cine mă place?!... Se miră Mița Cimpoi... Ea-i plăcea pe amândoi. Ioana Anei, din Răscruce, Îi zâmbi așa de dulce... Și-i prinse mâna discret: - Dragul meu, iubit poet!... Dacă nu mă vrei în glastră; Ia-mă, neică, de nevastă. Na belea!... dacă vorbeam, Mă-nsuram nitam-nisam
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
aparține, oricum faptul că această expresie circulă, ține de geniul poporului român, sau chiar al umanității, în general. În consecință, contextual, academicianul Eugen Simion și, evident, toți celalți asemenea Domniei Sale, care au fost la Craiova (Nicolae Dabija, Vasile Tărâțeanu, Mihai Cimpoi, Nicolae Breban, Nicolae Georgescu), și au participat la a XIII-a ediție a ,,Zilelor Marin Sorescu'' ar fi putut spune asemenea: ,,v-am lăsat proști și săraci, atăzi, acum, vă găsesc și mai săraci și mai proști''. Nu a făcut
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
i-am avut colegi pe marii interpreți ai cântecului popular, Angela Moldovan, Maria Păunescu, Ion Cristoreanu, Pop Simion și Elena Zamfira, iar ca soliști instrumentiști, adevărați virtuozi ai instrumentelor populare: Toni Iordache - țambal; Stanciu Simion - nai; Dumitru Zamfira - fluier, caval, cimpoi, ocarină; Ion Milu - taragot; George Udilă - clarinet; Nicolae Turcitu - acordeon; frățiorul meu, George Tănăsescu - acordeon și pian. La Ciocârlia am cântat sub bagheta unor mari dirijori: Constantin Arvinte, Tudor Pană și Ion Ivanovici. De-a lungul carierei mele artistice am
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
este Ștefan cel Mare care: „La Putna în pridvor, spre împăcare/ Lucrare sfântă-n fiecare clipă ctitorește”. Poetul ieșean construiește și o coloană sonoră, în care slovele sunt curate, luminate de gând cucernic și de „sfântă armonie” clasicistă.” (Academician Mihai CIMPOI) „Emilian Marcu este unul dintre poeții și marii prozatori ieșeni. Emilian Marcu posedă un mare secret, un secret al creației literare autentice în care metafora, metonimia, oximoronul țâșnesc spre înalturi, ca niște superbe focuri de artificii ce îl țin pe
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
secției de literatură străină a Bibliotecii Naționale. Ulterior, am aflat că absolut toți cititorii de la această sală aveau dosare la securitate, căci aici era literatura română. Mai erau, șomeri că și mine, Andrei Vartic, proaspăt absolvent de la matematică și Mihai Cimpoi, alungat de la Teatrul Național (pe atunci de stat, purtând numele lui A. Puskin), din funcția de secretar literar. Cu noi se deschidea și se închidea bibliotecă. Îmi luăm în geantă un sfert de pâine și ciuguleam din ea, când mă
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
și, scoțând la lumină exegeza Svetlanei Paleologu Matta despre opera bacoviană, adaugă o tulpină nu doar pentru a justifica o generație sau alta, ci chiar occidentalitatea întregii literaturi române generată de ratarea istorică a destinului, după cum bine remarca și Mihai Cimpoi. Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati, contrar uzanțelor, este unul exhaustiv și permanent lămuritor. Autoarea acestui studiu ține să precizeze : „Această lucrare apărută fără nici o popularizare și lipsită de difuzarea firească - afectată deci de factorul ingerinței istorico - politice în
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Petroveanu („George Bacovia”, Editura „Cartea Românească”, București, 1969), Edgar Papu („Ființa poetului” în „Luceafarul” din 27 noiembrie 1988), Vasile Fanache (Bacovia. Ruptura de utopia romantică”, Cluj, 1994), Theodor Codreanu („Complexul Bacovia”, Biblioteca școlarului, Editura „Litera Internațional”, 2003, București - Chișinău), Mihai Cimpoi („Secolul Bacovia”, Editura „Fundația Culturală Ideea Europeană”, 2005, București), Constantin Trandafir („Poezia lui Bacovia”, Editura „Saeculum”, 2001, București) sau chiar Ion Caraion („Bacovia. Sfârșitul continuu”, Editura „Eminescu”, 1975, București; ediția a II-a, Editura „Cartea Românească”, 1979), despre ultimul ținând
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
cânta Eminescu și acum le interpretează ea însăși, iar, mai nou, și în traducerea unei cărți importante din limba franceză; dacă îi aflăm numele alăturat de alte personalități marcante precum Grigore Vieru, Dan Puric, Svetlana Paleologu Matta, Constantin Ciopraga, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija ș.a., așadar, fie că e vorba despre lucruri ce țin de istorie, tradiție și de valorile trecutului, fie că sunt lucruri de stringentă actualitate, de neobosită și continuă activitate, Lucia Olaru Nenati e mereu la datorie, îndeplinind parcă
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
și criticii lirerare românești: acad. Eugen Simion - premiu acordat de I.C.R.; - Premiul Opera Omnia pentru un scriitor de origine gorjenească: Nicolae Dragoș - premiu oferit de Liga Culturală „Fiii Gorjului” București Acordarea Premiilor „Tudor Arghezi” pentru Promovarea operei poetului: acad. Mihai Cimpoi (Moldova), acad. Vasile Tărâțanu (Ucraina), Mircea M. Pop (traducere) - Germania, Imola Feldberg (artă plastică, Africa de Sud) - premii acordate de Consiliul Județean Gorj prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Notă: Laureații Premiilor Opera Omnia vor primi și titlul de
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
premiilor Opera Omnia în sala dedicată Festivalului * oră 12,30 - Gală Laureaților ediției XXXIII a Festivalului - Acordarea titlului de Cetățean de onoare al orașului Târgu-Cărbunești scriitorilor laureați cu premiul pentru Opera Omnia Invitați: Mitzura Arghezi, acad. Eugen Simion, acad. Mihai Cimpoi (Republică Moldova), acad. Vasile Tărâțeanu (Ucraina), Mihai Amaradia, Aurel Antonie, Paul Aretzu, Mircea Bârsilă, Gelu Birău, Olimpia Bratu, Elenă Brădișteanu, Cristian George Brebenel, Florica Bud, Gabriel Chifu, Zenovie Cârlugea, Zoe Deju, Marta Deleanu, Alice Dinculescu, Ioana Dinulescu, Nicolae Dragoș, George
MARIN MIHAI : FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA ´´ TUDOR ARGHEZI ´´ -2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354932_a_356261]
-
în proiectarea spațială a confesiunii. Dantesca „iubirea mișcă sori și stele”. Apare reformulată sub raportul cu experiența trăită, „iubirea se mișcă printre sori și stele”. Înger răstignit (poeme șoptite) a profesorului universitar Vasile Burlui e, neîndoielnic, o revelație’’. Acad. Mihai CIMPOI ‘’ Avem de-a face, în acest superb volum, cu o poezie a eurilor sfărâmate, rătăcite și fărâmițate de ineluctabil, de situația fără ieșire care este soarta omului. În prelungirea subtilelor întruchipări ale lui Vasile BURLUI, poezia merge pe muchia de
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]