1,029 matches
-
Dară strunga care este? (R), E cearcănu’ luniei. Da’ găleata care este? (R), Este luna cân’ e plină. Dară cupa care este? (R), Luceafăru’ zâorilor. Da’ la strungă cin’ le dară? (R), Dară-ș’ (cutare fată) d-oichii-ș’ negri. Da’ la ușă cin’ le mulge? (R), Mulge (cutare băiat) bun băiat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R), - Mulge tare, frățâoare! Mulge două, lasă nouă, (R), Cele oi șî plecătoare Le mai lasă trecătoare, (R), Cele sute de cornute Le mai lasă șî
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
călugări care predicau prin parohii. La începutul anului 1958, Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca și limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Alexandru Drăghici se regăsesc și în Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care prevedea desființarea unor mănăstiri și a asociațiilor religioase, precum și scoaterea din monahism a mai multor călugări. Până în anul 1960 vor
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
ei drag, ucis prin trădare în august la Câmpia Turzii: „Eu am luat svintele rase în monastirea svântă ce se zice Co¬zia”. Mai târziu, exact peste 1 an, mama dom¬nitorului spune: „...Și trăiiu de ajunsei de luaiu și svântul cin călu¬găresc, drept plângerea păcatelor mele”, ca semn că a fost primită în cinul monahal, tot de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Teofana mo¬na¬hia s-a stins repede din viață, în anul 1605, și a fost îngropată
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
în monastirea svântă ce se zice Co¬zia”. Mai târziu, exact peste 1 an, mama dom¬nitorului spune: „...Și trăiiu de ajunsei de luaiu și svântul cin călu¬găresc, drept plângerea păcatelor mele”, ca semn că a fost primită în cinul monahal, tot de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Teofana mo¬na¬hia s-a stins repede din viață, în anul 1605, și a fost îngropată chiar lângă iubitul ei fiu. Tot în incinta mânăstirii (în biserica mare, în biserica
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a găsit aici, acum o săptămână, cel care a scris năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân ? Care dintre neamurile vechi și noui Are îngropați în sânul lui ațâți eroi ? Le-a găsit într-o prăvălie cu lucruri vechi, din orașul acesta, tocmai poetul Aron Cotrus, care
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
călugări care predicau prin parohii. La începutul anului 1958, Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca și limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Alexandru Drăghici se regăsesc și în Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care prevedea desființarea unor mănăstiri și a asociațiilor religioase, precum și scoaterea din monahism a mai multor călugări. Până în anul 1960 vor
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
mai tâmpit și ne procopsim cu ceva. Că bun la ce să fie?. Ce poate face un primari că bani tot de la vopsea vin. Periodic ne alegem-culegem și alți conducători. Alegem în secret absolut. Nici umbra noastră nu poate știi cin a fost ales și de către cine. Chiar mortul este bun alegător și precis votează pentru, nicidecum pentru-contra. Halal. Asta nu mai este meditație. S-o lăsăm lui Lucifer că doar el mai încurcă firele. Cine are oare interes ca ele
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
al Oradiei, și, mai ales, Părintele și Mentorul dumneavoastră duhovnicesc - Arhiepiscopul nonagenar și voievodal Iustinian Chira al Maramureșului și Sătmarului istoric, pururea românesc, unde și de unde, iată, slujiți și propovăduiți, cu timp și fără timp, pastoral, apologetic și misionar, clerului, cinului monahal și dreptmăritorilor creștini din cuprinsul acestei binecuvântate și de Dumnezeu păzite Episcopii a celor două județe din Nordul țării: Maramureș și Satu Mare!... În primul rând, în aceste clipe și momente festive, aduc mulțumire și dau slavă lui Dumnezeu - Cel
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
te cadorisește - zilnic - doar cu toamne iar când - candid - intri-n sacrele-i bulboane burdușescu-te - buluc - cosașe doamne! îmbuibate crime - vag soprane îți sărută crinul vieții vane: crâncen ofilit de vremuri pân' la os te predai lui Procust cel scabros ...cin' să-ți dea vreun rest la-așa bancnotă? calpuzanii te-mbrâncesc din notă-n notă! --------------------- Adrian BOTEZ Paști 2016 Adjud Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - PIROMANII (POEME) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
După ce au terminat cină și se adună resturile de pe măsuțele rabatabile, toți finlandezii se scoală de parcă ar fi trași cu cheia și se aliniază la rând la toaletă. Cuminți. Cu capul plecat, fără să scoată o vorbă. Așteaptă, cinci, zece, cin'șpe minute la coadă, după care intră în cabină, stau câteva minute și se reîntorc la locurile lor veseli și satisfăcuți de parcă ar fi cucerit Everestul. Se cuibăresc în fotoliile lor, închid ochii și se mută în lumea viselor. Ceilalți
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
Că nu pot scăpa de ele? - Aoleu, Mărine, au!!! Uite, de bucluc cum dau ... - Ne fugi vaca din leau?! - Cum să fugă! Ea nu știe Cum să scape din frânghie. Aoleu, și arză-l focul... - Ce spui, ne furară porcul? - Cin' să ia purcelul creț, Cum să-l scoată din coteț? Așa gras... cine-ar putea Să-l târască pe podea? Dar aminte să ni-l ia! - Ce jelești, nevasta mea ... A mierlit-o maică-ta? - Iartă-l Doamne! Vai, ce
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
chipul” Său este capul acestei comunități, care aduce darurile euharistice cu și pentru comunitate și în numele ei. În felul acesta comunitatea însăși devine preoțească în sensul lui 1Pt. 2, 5-9... în întâlnirea simultană <> [în același loc] a tuturor stărilor și cinurilor comunității.”[ 23] 4. Despre Taina Euharistiei ca „Taină a adunării” și împărtășirea continuă Dintre trăsăturile esențiale ale Euharistiei face parte și caracterul ei de „Taină a adunării”. Celebrantul vorbește în numele adunării (persoana întâi plural), nu numai al său propriu și
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Ă N A (scriitorului Petre Crăciun) Cumpăna se-nclină, când dreptate-aduce Unuia ce speră și mai crede-n cruce; Moartea-l ocolește, și este salvat ... Poarta pocăinței pe mulți i-a scăpat. Omul când se teme și s-a resemnat; Cin' să-l înțeleagă, dacă l-au uitat!?... Mulți norocu-mi vor, cumpăna apleacă, Pe loc îi ruinează c-au sperat oleacă... Cheltuind avutul făr' să chibzuiască - Cumpăna nu poate fi mană cerească Pentru cel ce vrea, fără să muncească, Să trăiască
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
meu drag Încotro să mă mai duc Spune-mi dragă și tu mie Prin șiroaiele-i de lacrimi Îmi zisese Miri mie Din păcate eu nu știu Și perplex eu rămăsesem Dar poate știți voi careva Mame bune iubitoare La cin´se poate adresa Miri prietena mea Pe adresa ei de e-mail O puteți voi contacta De îți știți s-o sfătuiți: mery37@drei. X-Nokia-Ipaddress: 46.57.47.48 X-Nokia-Ipaddress: 46.57.47.48 Referință Bibliografica: Copilul meu / Florica Reinprecht : Confluente
COPILUL MEU de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346639_a_347968]
-
în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
Stihuri > Anotimp > VEȘNIC CINEVA NE MINTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului peste câteva secunde trecem iar din marți în luni ca-ntr-o casă de nebuni cu toate camerele rotunde cin’ mai e întreg la minte care lider sau supușii primăvara pescărușii veșnic cineva ne minte au umplut greviștii strada toată lumea poartă zgardă dacă cei care fac gardă tot înalță baricada! Referință Bibliografică: veșnic cineva ne minte / Ion Untaru : Confluențe Literare
VEŞNIC CINEVA NE MINTE de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356330_a_357659]
-
că noi ceilalți tot vorbim despre coajă; dar la miez nu mai avem timp s-ajungem și eu te invidiez te invidiez că marea îți tot bate la fereastră și din câte bolte sunt, a ta, este mai albastră vine-acum cin'șpe Gerar și am să golesc de ciudă o stacană de Cotnar cât e lumea de zăludă! O stacană să te prindă pe o curbă ascendentă că și ție îți mai face lumea asta, câte-o fentă însă tu ești
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
cuțite Ce inima-ți despică când se sfârșeste-amorul Iubirea e în viață ce-i pentru pom toporul Și fericirea, amice, e doar clipa Când pasărea iubirii lovește cu aripa. Iubirea e un joc ce nu se mai oprește Invingător e cin' se nimerește Căci roata se învârte sortind un alt noroc Și-n jug iubirea-l prinde pe noul dobitoc. Târziu te vei trezi și după-atâta drum Vei ști c-orice lumină lăsa-va-n urmă fum Și timpul irosit
IMPERIUL IUBIRII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355482_a_356811]
-
fel de fel Dacă noi vrem doar salarii Și la muncă n-avem zel Drepturi, drepturi, numai drepturi Că tot iei și numai ei Câte ofuri strâng în piepturi Toți acarii din Carei Că plătim la oale sparte Nu știu cin' le-a făcut zob Și de dragul cărei arte Se dă lumea în scrânciob... Referință Bibliografică: Se dă lumea în scrânciob / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
SE DĂ LUMEA ÎN SCRÂNCIOB de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355547_a_356876]
-
nici bani, nici față ! - Omu mi-a dat bani, ca să am față ! - A tras la coasă și tu i-ai dat pe vax ... - A tras, ca să-i fie haznă, acas ! - Dup-o zi de coasă, nici nu mai vede cu cin-se culcă ... - Bagă-n ciur și-alege !... Zâmbind, gazda servește dulceață de trandafiri și sirop de cetină de brad. Femeile mișcă stângaci lingurițele și paharele cu lichidul verzui. Atmosfera păcălește liniștea, dar vecina gureșă întrebă, pe neașteptate : - Ce cocoană ești
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
zic veniți să te sorcovească? Lică începu să se-ntristeze ușor, dar parcă tot nu-i venea a crede. - Cum, măi omule, nu te bucuri pentru mine? Și eu, care abia așteptam să-ți dau vestea! - Că parcă pentru mine cin’se bucură? Și de ce, mă rog, așteptai să-mi dai vestea? Aha! Care va să zică, doar că nu mi-o spui pe șleau: „Ia, de mâine, să nu mai îndrăznești a-mi bate la ușă; fă bine și târâie-ți scheletul pe la
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
s-a-ntristat Când văzu că-i moartă cu adevărat; Dar la scurtă vreme, în aceeași lună, I-a murit și soacra -- tot de moarte bună... Morala: Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie -- După întristare, vine bucurie. CIN' S-A FRIPT CU CIORBĂ... Fratele nevestei unui negustor A venit odată pe la casa lor, Zicând că la noapte, mâine, cine știe, Are gând să plece în călătorie Și că prin urmare, Vrea să-și sărute sora la plecare. -- Ba
FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/356097_a_357426]
-
gura pe nevasta mea, A strigat bărbatul, ca intri-n belea! -- Și de ce să nu pun gura, mai cumnate, Când știi că mi-e sora și că eu i-s frate? -- Poți să-i fii și tata!, zise omul scurt -- Cin' s-a fript cu ciorba sufla și-n iaurt! VĂDUVA ȘI PITICUL Zice că demult, odată, Un pitic s-a însurat Cu o văduvă bogată Ce fusese măritată Cu un mare om de stat. Și-o fi dus ea, altădată
FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/356097_a_357426]
-
haiducii nu doreau înavuțire, Atunci pădurea ne-a fost leagăn, scut, Ne-a dat și hrană și umbrire. Azi se ascut multe topoare, Când hoții ordonă să o frângă, Pădurea ne privește trist, o doare! Cănd vede că nu are cin s-o plângă. Pădurea ne-a încălzit copiii în casă, Noi, i-am tăiat copacii unul câte unul, Românului de codru nu-i mai pasă, Doar codrul a fost frate cu românul! Veniți români să apărăm pădurea! Chiar de-i
SALVAȚI PĂDUREA! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369837_a_371166]
-
cu atâta dragoste și înțelegere, pe care i-a ajutat, și are încă foarte mulți pe care îi susține, în vestitele școli teologice din țară și străinătate și care au devenit slujitori de marcă ai bisericii noastre, atât în rândul cinului monahal cât și în rândul clerului de mir așa încât șase dintre ei sunt astăzi ierarhi de vază și membri marcanți ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar alții sunt stareți vestiți sau preoți parohi renumiți - realizări pentru care Părintele
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]