1,031 matches
-
cei dușmănoși; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac 4: Având în tine râvna cea dumnezeiască a Cuvioșilor Părinți, fără încetare ți-ai dorit viața cea îngerească. De aceea, în Hios, cu bucurie ai intrat în îngerescul cin monahal și pe vrăjmașul l-ai lăsat păgubit, cântând Domnului neîncetat: Aliluia! Icos 4: Auzit-a Arhiereul Cel dintru înălțime rugăciunea ta, strigat-ai către Dânsul din toată inima ta. De aceea, degrabă a liniștit apele mării și furtuna a
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478510675.html [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
spadă Să-arate mulțimii ce-i Omul de vază. Cei mulți duc povară și umeri-s grei Cară și pietre și munți duc pe ei, Sfidarea se îmbracă în haină de gală, Sărmanul își leagă și ultima rană... Clopotul bate, dar cin' să audă? Lumea e parcă tot mai surdă, Firele puse se rup prea ușor, Toaca ne strigă după - ajutor! Sfinți și apostoli se-adună în rugă Cel mai mare, e ultima Slugă Spăla piciorul trecut prin țărână, Urmă de praf
ÎN DIVAN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1434530249.html [Corola-blog/BlogPost/352884_a_354213]
-
schiabil - 100 de kilometri de pârtii. Realizarea proiectului schiabil nu presupune că eu pot să fac ce vreau, dar conjunctura și datele problemei au fost altele. A fost o înțelegere”, adaugă omul de afaceri. Îți recomandăm „- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani „Dacă această cabană se desființează, asta este, o să ne conformăm, vom vedea ce vom face, dar
„Cabana fără preț”, ridicată cu elicopterul în vârful muntelui de milionarul Romeo Dunca, va fi demolată. „Voiam să fac în zonă un St. Moritz al Europei de Est” by https://republica.ro/zcabana-fara-pret-ridicata-cu-elicopterul-in-varful-muntelui-de-milionarul-romeo-dunca-va-fi-demolata [Corola-blog/BlogPost/339110_a_340439]
-
8 Martie 2011 Franța Apa pe trupu-ți se scurge ușor Te strîng în brațe, te înfășor Ești nestemata din sufletul meu Cînd te iubesc, te iubesc ca un zeu! Dă-mi-te toată, ești pură, dulce În pat de stele cin' să te culce ? Nu vreau decît să te am, iar, mereu Doar eu știu drumul spre pîntecul tău @IUBITEI MELE O să-i aduc osanale impudoarei Felului meu de a-i gusta vieții toată dulceața Lăsând la o parte toate acele
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/In_visul_meu_etern_de_papadie.html [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
în care, cel mai tulburător mi se pare a fi raportul dintre om și Dumnezeu, dintre Creație/Poesie și Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin' să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
și har au fost și mătușile Poetului, surorile Ralucăi-mama Luceafărului: Olimpiada-stareța Mănăstirii Agafton, schimonahia Fevronia de la mănăstirea Slatina-Suceava, schimonahia Sofia Iurașcu și Xenia Velisarie de la mănăstirea Agafton: Această mănăstire a fost cea mai crunt lovită de furtuna nemiloasă, dezlănțuită peste cinul monahal de regimul comunist-ateu.” (ibid. p. 112), precum și frații mamei, monahii Calinic și arhimandritul Iachift Iurașcu, care i-au prelins poetului-nepereche mirul setei de cunoaștere a Ortodoxiei, a Frumosului și a Adevărului în Creația lui Dumnezeu, înflăcărându-l astfel să
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
prea greu. Mi se- mpietrește iar sufletul și- aș vrea O viață plină numai cu ploi de catifea, Să iasă soarele și chiar de apar nori, Să fie dintre cei albi, pufoși și trecători. Cui să spun, Doamne, chinul meu Cin' să m-asculte când tuturor li- e greu Ploua mereu și soare nu se- arată, Nici sfinții, găzduiți în ceruri, nu ne iartă. Acolo- n răi e Sfanțul Petru, de pază, stă la poarta. E răbdător, de mii de ani
CURCUBEU de DANIA BADEA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1462375956.html [Corola-blog/BlogPost/376516_a_377845]
-
independența, se asigura printr-un jurământ de fidelitate, numit apoi, de vasalitate și devenit, în timp, foarte complicat, chiar umilitor, a cărui încălcare ducea însă, nu numai la confiscarea averii, ci și la spargerea armoariilor (blazonul), respectiv dispariția familiei din cinul nobiliar. Acest blam regal era însoțit și de afurisenia bisericii, ceea ce era deja foarte grav, deoarece respectivul putea fi omorât de oricine, iar asasinul primea ca răsplată averea celui ucis. Ca să nu mai vorbim, că nu mai erai înmormântat cu
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
cât mai bine armele, castelele având obligatoriu, săli de arme, terenuri de instrucție și maeștri de lupte, fiecare cu specialitatea lui. Antrenamentele și lecțiile se desfășurau în colectiv, alături de prezumtivul viitor rege, prinț, conte sau duce, fiind prieteni din același cin nobiliar, pentru că, prietenia în luptă, era considerată și ea o virtute. Aici, exemplele lui Achile și Patrocle, sau Castor și Pollux, era favorite. Lecțiile și antrenamentele erau foarte dure, iar batjocora față de cei slabi era necruțătoare. Astfel putem explica de ce
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
importante beneficii materiale. Acest statut era bine monitorizat de legi speciale (a se vedea legea dotei la căsătorie, în țara noastră), destul de restrictive, însă a căror încălcare ducea la excluderea, pentru totdeauna, a celui vinovat, din rândul acestui foarte respectat cin. Și aici se poate face o paralelă cu mai vechea practică a spargerii armoariilor. Putem afirma deci că, în societățile tradiționale, gradul militar, numit și rang (aluzie directă la originea sa nobiliară), avea un statut bine definit, demn de admirație
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
dezmembrând existența numelui autorului. Nu mi-am propus să dau exemple de astfel de greșeli genetice, autointitulați critici de artă, că i-aș pune într-o situație stânjenitoare, îi las pe ei să se simtă și să se retragă din cinul marilor îndrumători în ale artei. Studiind, în liniștea bibliotecilor și căutând scopul și interesul existențial al criticului de artă, am constatat că acest grup de literați se împarte în trei facțiuni, identificând: elevații, părtinitorii și complexații. Criticii elevați sunt aceia
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Persuasiune_si_dorinta_de_comunicare_stefan_lucian_muresanu_1357484429.html [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
știuleți!? Nu-ți erau deajuns Ionuț și... - Că să și pricep al dreacu’!? - Da’ nici că eu!? - Tocmai de-aia! Ca să-nveț’! i-o tăie tata Nițu. - Și la ce mi-o trebui!? Eu mă mărit! - Și te pomeni că cin’te-o lua, te-o pune-n grindă! Tu, fată, zău că n-ai minte nici cât o găină! Întreab-o pe sor’ta Rița cu ce să mănâncă măritișul... Văzând că e luată în pene, Leta începu să adune mătase
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459532380.html [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
în ochi, cât trăiesc eu, dar copilul... după copil, mi se rupe sufletul de dorul lui! Cu ea, de câte ori mă văd, trebuie să mă și cert, că altfel nu se poate. - Ooo, îi bine mă și-așa! Ai măcar cu cin' să te cerți! Sau ce? Tu crezi că mie mai mi-e dragă Tanța mea, chiar dacă-i moartă? Că ea s-a aruncat în Dunăre, și-acum îi cu Marioara mea, de mine nu i-a păsat când s-a
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1465907141.html [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
moartă? Că ea s-a aruncat în Dunăre, și-acum îi cu Marioara mea, de mine nu i-a păsat când s-a-necat, fi a dracu ea să fie! Da io, dacă vreau să mă cert cu ea, cu cin' să mă cert? Că n-am cu cine, în timp ce tu ai, mergi acolo unde ie șî te cerți cu ea. - Offf, Doamne, of! Nu-mi vine să cred, dar ai dreptate. Niciodată nu am privit lucrurile din punctul ăsta de
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1465907141.html [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
haiducii nu doreau înavuțire, Atunci pădurea ne-a fost leagăn, scut, Ne-a dat și hrană și umbrire. Azi se ascut multe topoare, Când hoții ordonă să o frângă, Pădurea ne privește trist, o doare! Cănd vede că nu are cin s-o plângă. Pădurea ne-a încălzit copiii în casă, Noi, i-am tăiat copacii unul câte unul, Românului de codru nu-i mai pasă, Doar codrul a fost frate cu românul! Veniți români să apărăm pădurea! Chiar de-i
SALVAȚI PĂDUREA! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1454191720.html [Corola-blog/BlogPost/369837_a_371166]
-
oricare, să pot, să încropesc. Credeam că-s poetesă, că scriu ceva mai bine Decât o broască vie, orăcăind pe lac. Dar, astăzi mi-am dat seama, și mi-e așa rușine Că nici măcar nu semăn cu broasca de pe lac. Cin' te credeai, Vioară, copil crescut la țară Fără păpuși, pantofi, rochițe și mâncare? Că vei fi acceptată, din lumea de ocară În lumea lor de sus, cu surle și fanfare? Iluzii de naivă, copilă-abandonată De-mbrățișarea tatii și alte bucurii
ADIO SCRIS, ADIO POEZIE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1474833850.html [Corola-blog/BlogPost/371401_a_372730]
-
dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin’ l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă,-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin’ l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin’ l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă,-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin’ l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia lui, săracul, scurtat și de o coastă, I-a dat Domnul, cu sacul, noroc de o nevastă, Făcută să apară, în prag
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
cercevele Alungă ale Morții cucuvele Și ne întoarnă mințile uituce Spre tot ce-am neglijat întreaga viață, Prinși în deșertăciuni și-apostazii, A dreaptei Sfânt Ioan e-o dimineață Care ne-așează pururea-ntre vii ... Să crezi fierbinte-n Domnul, cin΄ te-nvață? Doar Sfântul Munte, mustul lui din vii. Catârii sunt numiți aici mulari ... Catârii sunt numiți aici mulari Și-s singurii ortaci pentru monahi, Greci, Ruși, Români, Bulgari și Vlahi. Ei duc spre mânăstiri, cu pașii rari, Varză, fasole
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
stins prin vreme Și i-au urmat cei din a Nytriei munți Apoi cei din Sinai, tăcuți, desculți, În Palestina, unul nu mai geme. Nu mai răspund chemărilor supreme Nici schivnicii Bizanțului cei culți; ΄n Asia Mică n-ai pe cin s-asculți Aici s-au înălțat ale lui Allah steme ... Cei ce-au supraviețuit în persecuții Și-au căutat o nouă Galilee; N-au rătăcit prea mult ei în discuții, Ci s-au îndreptat spre Marea Egee Ca să dureze aspre instituții
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
a risipit. Ies timide,cu sfiala, În matasea ierbii,verde, Flori din soare se vor pierde, Altele îi pun beteala. Luminând că felinare, Se transforma-n luna plină Și-n iarbă, argint anina Floarea din raze de soare. Nu știu cin’ le-a supărat, Ca o boare-n strat de stele, Cerului i-au pus mărgele, Florile au explodat. Referință Bibliografica: PĂPĂDIA / Cristiana Iliuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
PAPADIA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1494264039.html [Corola-blog/BlogPost/383652_a_384981]
-
Să ai inima-mpacata. Cand o fi soarele sus Și se duce spre apus, Să iubești pe iarbă verde, Unde nimeni nu te vede. Toată noaptea-i de iubit, Să nu uiți puiule scump. Să te prindă zori-n pat Alături de cin' ți-e drag. E iubirea boală grea, Dar vindeca inimioara, Aduce lacrimi amare, Dar te ține pe picioare. Doda mea, îți mulțumesc, Ca ma-nvatasi să iubesc, Să-ți fie puiule bine, Să fii fericita-n lume. Cât ai trăi
DOINA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1494351231.html [Corola-blog/BlogPost/362634_a_363963]
-
a găsit aici, acum o săptămână, cel care a scris năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân ? Care dintre neamurile vechi și noui Are îngropați în sânul lui ațâți eroi ? Le-a găsit într-o prăvălie cu lucruri vechi, din orașul acesta, tocmai poetul Aron Cotrus, care
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Chitimia_ion_scrisoare_din_ion_chitimia_1383202725.html [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_cuviosul_parinte_arh_stelian_gombos_1336394843.html [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
greu când vii dintr-un alt stat să-ți iei o pâine fără chin... Ei te-au primit ca pe-un străin ! Te-ntrebi adesea cine ești când limba lor azi vorbești și strângi din dinți și te supui... La cin' te plângi, cui poți să-i spui ?! Te prinde dor nebun de toți, dar vii in țară doar când poți, s-aduci un ban pentru copii, să îi ajuți și să-i susții. La zici apoi, făcând păcat, că-i
UNDE-I STRĂIN ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1483283878.html [Corola-blog/BlogPost/377093_a_378422]