544 matches
-
A opta ediție a evenimentului anual România Internațional Film Festival (Ro-IFF), festivalul filmului cu buget redus, are loc între 27 septembrie și 7 octombrie, la Cinemateca Union (Paul Călinescu), Muzeul Țăranului Român și Club Fabrică. Festivalul cuprinde trei secțiuni de competiție: CineBlackSea, Woman în Cinema și Docs & Shorts. Autor: Diana-Monica Vulpescu Evenimentul cinematografic este destinat în special iubitorilor de filme care nu vor să intre în
Festivalul filmului cu buget redus, 27 septembrie–7 octombrie () [Corola-journal/Journalistic/81040_a_82365]
-
din România cu o secțiune competiționala rezervată femeilor-regizor (Woman în Cinema). Alte secțiuni importante ale Ro-IFF sunt Panoramă („filmele momentului”) și Focus (program dedicat anul acesta marelui cineast german Rainer Werner Fassbinder, la trei decenii de la moartea acestuia). Vizionare program. Cinemateca UNION: 5 lei Club Fabrică: gratuit Muzeul Țăranului Român: 7 lei
Festivalul filmului cu buget redus, 27 septembrie–7 octombrie () [Corola-journal/Journalistic/81040_a_82365]
-
Aleksandr Nevski • Pe aripile vîntului Tudor Caranfil (n. 1931, Galați), absolvent al Facultății de Filosofie din București în 1957, este critic și istoric de film, realizator de emisiuni TV. În anii ’60 a inițiat „Seara prietenilor filmului”, prima formă a Cinematecii române. Este invitat permanent al Festivalurilor de la Cannes și de la Berlin, unde a fost, în numeroase ediții, membru în juriul FIPRESCI. Participă la diferite festivaluri românești și interna¬ționale de film, precum cele de la Karlovy Vary, Oberhausen, Namur, Cottbus, Kiev
Istoria cinematografiei în capodopere, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69905_a_71230]
-
Azi îți surâde norocul. Friedrich Schiller pentru contemporani“ se intitulează conferința pe care prof. Luise Finta o va susține în limba germană luni, 12 decembrie, de la ora 15, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l În cadrul cinematecii de la Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2), în 13 decembrie, de la ora 20, va fi proiectat filmul „Comedian Harmonists“ (Germania, 1997, regia Joseph Vilsmaier), povestea celebrului grup muzical interzis în 1934 de național-socialiști pentru că trei dintre cei șase
Agenda2005-50-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284497_a_285826]
-
iar, a treia zi iar, scria și-n ziar... În Piața Gemenii, câteva bănci poartă falnic inscripția "Primăria sectorului 2". Nu mult mai departe, pe Eminescu, fostul cinematograf "Viitorul" zace aproape în ruină. Parcă ieri se proiectau aici filme de cinematecă, parcă mai ieri poetul Ion Iuga organiza seri literare. Acum e un loc pe care trecătorii îl evită, chiar și numai din pricina mirosului, traversând pe partea cealaltă. Întreb și eu: de ce n-o fi scriind și pe această clădire "Primăria
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
de televiziune, unde apar miliardari sexual rași, terminați, veseli sexagenari, la braț cu fetișcane care ar putea să le fie nepoate, dar care se prăpădesc după ei, de ce n-ar apărea și supraviețuitori ai părții întunecate a lunii? într-o cinematecă a istoriei, setoasă de role, un asemenea document, unilateral și scandalos în esență, însă neîndoios autentic, și-ar avea locul - cu acele precizări care au lipsit. Și care au făcut, sub ochi de varii calități vizuale, apologia unei epave politice
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
și Leon Volovici, doi intelectuali care nu mai au nevoie de vreo prezentare, au pus la punct una dintre cele mai performante instituții culturale pe care le-am văzut vreodată: Cercul Cultural de la Ierusalim. Geniul organizatoric al lui Costel Safirman (Cinemateca din Iersualim - care găzduiește și Cercul Cultural - funcționează după ideile sale și este, în sine, un imens centru cultural cu săli de cinema, bibliotecă de cinema, videotecă, săli de cursuri și chiar un bistro - este un model de eficiență și
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
premieră" (p. 100). Pe lângă evocarea instituțiilor evreilor din România (teatru, școli etc.) întâlnirile de la Cercul Cultural de la Ierusalim au fost dedicate omagierii unor importanți scriitori evrei originari din România sau prezentării cărților diverșilor scriitori români aflați la Ierusalim. Publicul de la Cinematecă a avut șansa, în felul acesta, să cunoască activitatea și personalitatea unor importanți oameni de cultură din Israel și din România: Virgil Duda, Josef Eugen Campus, Al. Mirodan, Nae Caranfil, Sandu Mendrea, Mariana Mihuț, Ion Caramitru, Eran Sela, Lia König
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
Angelo Mitchievici Filmul care putea fi vizionat sîmbătă, 28 aprilie, pe canalul ProCinema ar trebui să figureze nu doar pe marile ecrane din România, ceea ce nu s-a întîmplat, ci să fie asemeni unei cărți memorabile în cinemateca fiecărui iubitor de film. Este vorba de prima parte a trilogiei culorilor: Albastru, Alb, Roșu, culorile drapelului francez ilustrînd concomitet unul din cuvintele cheie din deviza Franței, dar și a Revoluției Franceze "Libertate, Egalitate, Fraternitate". Filmul primește Premiul pentru Cel
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
Liiceanu s-a ridicat și a plecat. Să fi fost acesta răspunsul corect? La Iuniontc "La Iunion" La Iunionul meu erau filme și înăuntru, și afară. Nici unul nu era vechi. Încercam o mică revoltă interioară de câte ori cineva zicea că la Cinematecă sunt filme vechi. Dar nu spuneam nimic: cum să-i explic respectivului că filmele nu sunt nici vechi, nici noi, că ele se află într-un spațiu-timp fără curgere, un imens bloc de cristal în care sunt prinse imagini ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ca insectele cretacice în chihlimbar? Filmele existau înainte ca Edison și Lumière să-și inventeze aparatele și continuă să existe și după ce se aprinde lumina în sală. La cozile imense de luni dimineața erau și bișnițari. Specula cu bilete de Cinematecă! o minune pe care n-o s-o mai văd în vecii vecilor. Cei mai mulți erau profesioniști - niște hominizi care se mutaseră de la Scala și Patria, că era vad la Union. Unul însă... scund, dar vânos, măsliniu, cu trăsături regulate, nepotrivite cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în vorbă. Nu m-a băgat niciodată în seamă - privea tot timpul spre granița dintre sus și înainte. L-am invitat să mâncăm ceva la braserie - m-a ignorat. Râdea și se încrunta singur la ce spunea. Prin ’88, nici Cinemateca nu mă mai putea salva. Mă duceam rar, mă așezam și mă ridicam de pe scaunul rabatabil ca un automat, uneori eram atât de beat încât nu-mi mai aminteam ce film am văzut. Pe urmă rătăceam ore în șir prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
așa ceva. Bătrânul nu-l mai asculta. Se ridică de pe scaun și se apropie de taburet. Luă caietul cu filmele vieții sale și Începu să Întoarcă filă cu filă: Așa ceva se mai poate vedea? Nu prea cred... Rar... Sunt filme de cinematecă. Și personală pe deasupra, completă mândru bătrânul. Eu Însă le văd. Cum? Unde? Noaptea, aici. Deschid caietul și Îmi aleg un titlu. Mă așez În balansoar, pun bobina și dau drumul la motor. Uneori adorm. Filmele sunt vechi. Se mai rup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
până și Creatorului, mulțumit În ceea ce Îl privește de opera sa. Violeta nu-i trezea nici o amintire. Nu semăna cu nimeni. Parcă s-ar fi născut din Întâlnirea cu totul Întâmplătoare a unui spermatozoid cu o bobină de film de cinematecă. Ea putea fi oricine, mai puțin ea Însăși: mereu la distanță față de alții și față de sine. Așa ceva el nu văzuse, deși străbătuse lumea asta până la Cotul Donului, Stalingrad și apoi În Tatra. Ca să nu mai vorbim de drumurile patriei. Surprindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nisip într-o clepsidră spartă nu-mi încape nici măcar curgerea între două intenții. Copile, până când să-ți îngădui rătăcirile? De vrei să exiști în afara lumii, leapăd-o din suflet! Ia un foarfece și decupează sângele arhivă de chipuri cioplite, inima cinematecă în oglinda retrovizoare. Petre, filmul despre un tramvai rupt de pe șine nu-ți justifică intenția de aripă. Până mai sus de tâmplă se întâmplă o trecere. Îngustă e puntea suspendată de cer. Doamne, vorbești de mântuire ca despre un examen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Primit cu o ploaie de nesfârșite ovații și chiuituri, starul abia a reușit să potolească sala Debussy, printre cei care participau la aceste standing ovations aflându-se marele actor al lui Bergman, Max von Sydow, ministrul culturii Aurélie Fillipetti, directorul Cinematecii franceze Serge Toubiana. « Vă rog, vă rog, nu eu sunt sunt cel omagiat în această seară, ni s-a adresat Delon, ci maestrul meu absolut, René Clément. Fără acest film, nu aș fi fost acum, aici. René ar fi avut
Cannes, 2013 - Alain Delon : "Am jucat toate personajele posibile, numai pe Iisus nu. Oricum, este prea târziu" by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/78784_a_80109]
-
se vehiculează, presiunea maximă de lucru garantată, condițiile de temperatură și umiditate ale mediului exterior, precum și păstrarea razei optime de curbura la montaj. Pentru curelele de transmisie se va urmări realizarea montajului cu asigurarea tensionării corespunzătoare pentru evitarea patinării, menținerea cinematecii adecvate pentru înlăturarea frecărilor, precum și planeitatea fuliilor de antrenare. La garniturile din cauciuc se vor asigura alegerea tipodimensiunii optime, respectarea normelor de montaj, precum și a condițiilor specifice de exploatare proprii fluidului și temperaturii de lucru. Articolul 10 Pentru omologarea fabricației
DECRET nr. 148 din 28 aprilie 1984 privind regimul de utilizare, reconditionare şi valorificare după exploatare a anvelopelor de autovehicule, benzilor tranSportoare, articolelor tehnice şi bunurilor de consum din cauciuc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106657_a_107986]
-
fi prezentate publicului timp de zece zile, totalitatea manifestărilor derulându-se în opt secțiuni: BiblioCafe, BiblioScena, BiblioCinema, BiblioScriptum, BiblioAtelier, BiblioJunior, BiblioTour și BiblioStreet. Dialoguri publice cu personalități culturale, proiecții cinematografice la sediul central al Bibliotecii și în filiale, precum și la Cinemateca Union, lansări de carte, workshop-uri variate, prezentări de colecții editoriale, expoziții de manuscrise ale unor scriitori importanți, mini-spectacole de teatru în bibliotecă cu piese de Caragiale, Sorescu și Băieșu, în sala-atelier a Companiei independente Unteatru și într-un autobuz pus
La Biblio City te integrezi în atmosfera de sărbătoare a Capitalei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72788_a_74113]
-
în marea competiție. Așa se și explică numărul de premii din cariera sa, dobândite aici, ale juriului sau pentru regie, actori, plus trei ale criticii internaționale. Uzak, Climate, Trei maimuțe, A fost, odată, în Anatolia fac parte din repertoriul tuturor Cinematecilor care se respectă. A trecut pe lângă Palme d'Or de mai mult ori. De ieri de la ora șase și mai bine, de când am părăsit sala, mulți dintre critici cred că acum, maestrul cinematografului turc, greu de imitat de mai tinerii
Cannes 2014: Am auzit, deja, foșnetul unei Palme d Or by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62234_a_63559]
-
Elena Badea România, văzută ca ultim bastion european al conservării peisajelor naturale și sălbatice în documentarul Wild Carpathia, va fi dezvăluită românilor în cadrul unei proiecții maraton care va avea loc în cadrul HipTrip Film Festival, pe 24 mai, la Cinemateca Eforie din Capitală. Wild Carpathia este o serie de documentare fenomen despre România, pentru care jurnalistul britanic Charlie Ottley a străbătut țara de la Carpați și până la Dunăre, a stat de vorbă cu personaje pitorești - artizani, păstori, săteni, persoane publice și
Documentare fenomen despre România, într-o proiecție maraton by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62293_a_63618]
-
leagă filmul de istoria lui. Avem în filmul lui Veiroj o modalitate de reflecție asupra lumii filmului, o lume aparte, cu legi proprii, cu o atmosferă proprie, cu nume proprii. Altfel, regizorul urmărește de o manieră aproape documentară etapele declinului cinematecii din Montevideo, capitala Uruguayului, până în momentul închiderii ei. Nu este vorba doar de un anecdotic eșec al unei „afaceri” - dezinteresul publicului, lipsa de fonduri, refuzul sponsorilor de a investi neprofitabil etc. -, ci și de un moment din istoria cinematografului, înlocuirea
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
nesimțite. Una câte una vechile săli s-au închis, spectatorii care se înghesuiau să vadă ultima noutate s-au rărit și ei. Aici se află însă ceva în plus care aruncă în desuetudine filmul vechi, filmul difuzat cu precădere la cinematecă. Cinemateca este în mic o expresie a istoriei cinematografiei, o arcă în care au fost îmbarcaț i pentru eternitate toți cineaștii care să populeze o minunată lume nouă, o naviră tandră a amintirilor. Vizitatorii privilegiați ai acestei lumi sunt cinefilii
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
Una câte una vechile săli s-au închis, spectatorii care se înghesuiau să vadă ultima noutate s-au rărit și ei. Aici se află însă ceva în plus care aruncă în desuetudine filmul vechi, filmul difuzat cu precădere la cinematecă. Cinemateca este în mic o expresie a istoriei cinematografiei, o arcă în care au fost îmbarcaț i pentru eternitate toți cineaștii care să populeze o minunată lume nouă, o naviră tandră a amintirilor. Vizitatorii privilegiați ai acestei lumi sunt cinefilii, cei
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
care filmul nu îmbătrânește niciodată. Veiroj urmărește stingerea luminilor, una câte una, într-o sală golită de spectatori. De fapt, filmul său se adresează în egală măsură istoriei cinematografului, dar și istoriei privirii, o istorie culturală prea puțin cunoscută. Directorul cinematecii, Manuel (Manuel Martinez Carril), vorbește la radio despre film, o emisiune care probabil că nu mai are prea mulți ascultători. Ușor pedant, discursul său însă relevă o exemplară lecție de a privi un film, de a înțelege resorturile intime ale
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
o existență spectrală prin însăși natura sa unde fantomele dragi sunt invocate să bântuie pânza marelui ecran. Personajul central al filmului rămâne Jorge (Jorge Jellinek), un critic de film uruguayan care, în convenția filmului, este un fel de factotum pentru cinematecă, repară scaune, etichetează role, se ocupă de drepturile de autor etc., toate acestea cu un devotament și o minuțiozitate de ceasornicar. Jorge este un burlac care are în jur de 45 de ani și care locuiește cu părinții, trăind mai
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]