2,485 matches
-
deja reușise să mistuie aproape tot. Ce a rămas din biserică? Zidurile înnegrite de fum, nici urmă de acoperiș, scrum și cenușă... O priveliște atât de jalnică, că scotea lacrimi din ochii oamenilor credincioși, care erau adevărați iubitori de Dumnezeu. Ciorile negre, speriate, au privit și ele de prin pomii sau de pe acoperișurile caselor din apropiere, neînțelegând ce se petrecea. Doar o urmă, zidurile arse, mai aducea aminte că acolo a fost cândva biserică. Toată speranța oamenilor în redeschiderea ei se
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ei se spulberase deodată. Nu s-a știut niciodată concret care a fost cauza acelui incendiu. Ceva mai târziu, peste doi-trei ani de la această întâmplare, a circulat un zvon prin sat, cum că un copil, vrând să salveze biserica de ciorile negre, a dat foc cuiburilor acestora. Au fost și dintre cei care au încercat să sperie o bună parte din locuitorii satului cu diferite „proorocii”, cum că ar fi fost un semn de la Dumnezeu că va fi război, foame sau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cumplit. Ochii i se acoperiseră cu o pieliță lăptoasă și se decolorau vizibil. Ploaia se opri brusc și o rază caldă năvăli printre noi. Trebuie să facem ceva cu el, nu-l putem lăsa așa, repetă Libelula cu hotărâre. O cioară vâsli razant prin dreptul nostru, cârâind Înfricoșător. Pistruiatul propuse să-l Îngropăm. Cum să-l Îngropăm?! E păcat să-l Îngropăm!, am sărit eu și Libelula. Dacă Începe să pută?, remarcă Goanță și se dădu doi pași Înapoi... voi nu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Săndel se adresă celui din preajma gardului, fără să știe bine cine pe cine sprijină... și-i aruncă: - Vezi mă, bețivule, domnu’ m-a recunoscut, mi a spus Săndel, nu țigane, ca tine... - Acum vrei să spui că nu ești o cioară?... și nu mai continuă, că un leaț de gard cedă și se prăvăli ca un buștean. Săndel îl lăsă în plata domnului și potrivindu-și arcușul pe vioară, începu a cânta. Nelo, tu, gagica mea lacrimă de foc și stea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
în vârful cerului, Hliboceanu s-a întors spre șirul de cărăuși din spatele lui și a strigat: Haideți, băieți, că se vede Crâșma din drum, unde vom face un scurt popas! Cam cât de scurt? A întrebat Amnar. Cam cât stă cioara-n par - a răspuns, serios ca-n glumă, Hliboceanu. Asta o înțelegeau și ei, dar strigătul lui Hliboceanu a picat ca un strop de apă vie turnat în mădulare... Au tras la umbra copacilor de dincolo de poarta crâșmei. Costache crâșmarul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu-l mai poți învăța la ham? Și... dacă te ai supărat, apoi în cămeșa în care te-ai supărat tot într-aceea ai să te dessuperi... Te știu eu bine! La tine supărarea ține oleacă mai mult decât stă cioara în par - l-a tachinat moș Dumitru. Cred că ați băgat de seamă, copii. Asta-i rău la mine și la Dumitru. Ne ghicim gândurile și ne știm toate apucăturile... Ca să ascundem ceva unul față de altul îi ca și cum te-ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fără rezultat. Pune-l pe el să umble în patru labe și să scoată pistolul din pământ din iarbă verde! - a strigat Puicuță la Amnar. Nu-i nevoie, că l-am găsit. Uite ce rablă. Cu aista nu împuști nici o cioară, d-apoi un om. Rablă dar se pricep s-o folosească, din moment ce au nimerit la țanc felinarele - a încheait vorba Puicuță. Unde vă sunt caii? - a întrebat Cotman. N-avem... Nu aaa... avem cai - a răspuns tremurând cel pe care
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
serioși, dacă am fi fost latini ar mai fi fost nevoie de atîta zgîndăreală, tentative, planuri, programe? Vă spun eu că o scînteie ar fi aruncat totul în aer, iar noi n-am mai fi fost nevoiți să umblăm cu cioara vopsită ca să-i convingem pe unii și pe alții că vrem asta și aia, că va fi mai bine. Și dacă n-o fi mai bine, dacă o s-o dăm în bară, la asta s-a mai gîndit cineva? Așa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o armă automată și cîteva lăzi de muniție v aș pune pe toți cu fața la zid și v-aș împrăștia creierii și măruntaiele pe jos. Acolo v-aș lăsa să putreziți, să vă roadă cîinii vagabonzi oasele și să vă ciugulească ciorile. Au loc pe puțin treizeci de arestări, oamenii sînt înghesuiți în niște dube jalnice cu eșapamentele praf, se vede că primii care-și fac apariția pe Magheru sînt tot milițienii, cîteva sute de tinerei cărora de-abia le-au dat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Tușica și Angelina o să rămînă de partea noastră, dar nu s-a întîmplat. Măcar atunci ar fi trebuit să facă ceva și să ne avertizeze, dar n-au mișcat un deget. — E ca și cum ar fi dat pasărea din mînă pe cioara de pe gard, zice Gulie, gîndiți-vă și dumneavoastră, femeile aleg întotdeauna soluția de moment, nu gîndesc deloc în viitor. — Să nu se înțeleagă că am ceva cu afacerile lor, adaugă Roja, sau cu viața lor de familie, care oricum le merge
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să mă gîndesc. Asta ar trebui să ți dea de gîndit măcar acum, în ceasul al doișpelea, continuase să-l avertizeze și, după aceea, de fiecare dată cînd avea ocazia. Te-a pus dracu’ să dai așii din mînă pe cioara de pe gard, zice Curistul. Cine te-a învățat să riști în halul ăsta o fi fost ori inconștient, ori și-a bătut joc de tine. — Dacă nu cumva ăți fi avut alții ascunși în mînecă, zice Croitorașul, pe care însă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cărora li s-a promis marea cu sarea dacă va urma întocmai planurile Securității. Pe cînd, dacă și schimba ehipa odată ce jocul a început, cine știe la ce se putea aștepta, era prea riscant să dea pasărea din mînă pe cioara de pe gard, îi spuse. Cîtă perfidie, au încercat atunci instinctele s-o avertizeze, dar era deocamdată hotărîtă să meargă pe mîna lui Roja. Clipea, se uita țintă la Părințel, îl studia din nou din cap pînă în picioare, așa cum o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mmmuult mai ușor sărăcia și mizeria, și nu-ți mai pare rău după viața bună. -Cerșitul face parte din ratarea aia de care vorbești? Eu cerșesc, dar nu mi se trage de la ratare. M-am născut ca să sperii vrăbiile și ciorile, m-am născut singur și am rămas singur, am mers la școală câțiva ani, numai pentru a avea cu cine să mă bat, am fost brancardier la un spital de boli mintale, am furat, am fost pește, mi s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dar jandarmul Îl ține strâns, coborând cu el undeva, În hăul metroului. Cerșetorii apar și dispar ca Într-un spectacol grotesc: bătrâni, tineri, copii, singuri, În cuplu, În haite, gălăgioși, violenți, emotivi, cu priviri pierdute, bețivi, smintiți, smeriți, sperietori de ciori, arătări tăvălindu-se, figuri patetice. S-au Înmulțit Îngrozitor. Sunt ignorați, mutilați, lăsați de izbeliște, aruncați În stradă de trântori care trăiesc pe spinarea lor. Bătrânii tremură la gândul că li se vor lua banii, și la gândul că le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mă-ntorc la baie. Scotocesc prin lenjeria adunată peste săptămână în coș până dau de-un sutien murdar de-al soră-mii. Îi prind o bretea de clanță și cealaltă de mânerul dulăpiorului cu lenjerie de pat: o sperietoare de ciori menită să-mi să-mi aprindă noi fantezii. — Freac-o, Voinicule, freac-o până ia foc - mă-ndeamnă cupele mititele ale sutienului lui Hannah, când, deodată, se aude o bătaie în ușă cu un ziar făcut sul. De spaimă, sărim în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe internet. Pisica, porcul spinos sau coiotul mai stau un minut, iar Mântuitorul de pe Șosea le leagănă capul în brațe și le vorbește în șoaptă. La două minute după ce fuseseră niște zdrențe de blană și oase, hrană pentru coțofene și ciori, căprioara, câinele sau ratonul o ia la fugă, întreg, vindecat, în perfectă stare. Ceva mai jos de noi, de dom’ sergent și de mine, pe autostradă, un bătrân își trage camioneta pe dreapta. Iese din cabină, se duce în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cinstesc originea?! Ce se alege din noi, dacă...? Și cum o fi ajuns Doamna Ana prostituată de lux? Oare nu m-a mințit ăla de dincolo de reflectorul de pe biroul lui de anchetă?, așa, să nu mai calc pe la Parcul cu Ciori... Ce Dracu'-o fi în clădirea aceea că-i mai păzită ca o unitate militară... În fond... Mi s-a acrit! Mai bine-mi iau concediu și mă duc acasă... În fiecare toamnă, ca acum, toamnă frumoasă zic, cînd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de vânt ale vremurilor, în 3 volume: vol. 1 partea întâi: Drăcușorul cu ochi verzi; partea a doua: Pe unde trece un scriitor... vol. 2 partea a treia: Doamna în hermină albă; vol. 3 partea a patra: La Parcul cu Ciori; partea a cincea: Un senator, doi scriitori... Ediția I: Editura Junimea Iași 1982 Redactor de carte: Elena Chiriac Ediția a II-a: Editura Junimea Iași 2008 Redactor de carte: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu sălile impunătoare din jur. Dar este o prăjină sacră, folosită pentru jertfe aduse Cerului și se numește Suolungan. Conform tradiției, în timpul ceremoniei, în banița din vârful prăjinei se pun boabe de orez și măruntaie de porc pentru a hrăni ciorile, în semn de jertfă adusă Cerului. O legendă spune că fondatorul dinastiei Qing (inițial Jin Târzie), Nurhachi, urmărit odată de dușmani, a ajuns în situația de-a nu mai avea unde să se refugieze și s-a culcat într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
urmărit odată de dușmani, a ajuns în situația de-a nu mai avea unde să se refugieze și s-a culcat într-un șanț plin de iarbă, lăsându-se în voia sorții. Tocmai în acest moment greu, un stol de ciori s-au așezat peste el și l-au acoperit complet, încât a scăpat de dușmanii care-l urmăreau. După ce Nurhachi a fondat statul Jin Târzie și a devenit împărat, a ordonat ridicarea unei prăjini în curtea fiecărei gospodării în vârful
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dușmanii care-l urmăreau. După ce Nurhachi a fondat statul Jin Târzie și a devenit împărat, a ordonat ridicarea unei prăjini în curtea fiecărei gospodării în vârful căreia să fie o baniță de staniu, în care să fie pusă hrană pentru ciori. El a vrut astfel să-și exprime recunoștința față de aceste păsări care i-au salvat viața. De aceea, astăzi vedem în curtea imperială o astfel de prăjină, numită Suolungan. Dinastia Qing a început să asimileze și elemente ale culturii populației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu lătratul și să se lase mângâiați, urmăream parada nesfârșită a turmelor de bizoni cu burduf duruind și oprind în stația Piața Ialomiței, aveam cutezanța să ne îndepărtăm de civilizație și să privim ore întregi dansul vulturilor negri (așa botezaserăm ciorile) în jurul leșurilor de fețe palide care împânzeau, eram convinși, câmpul acela de la marginea Bucureștiului și puteam să ne imaginăm că dincolo de Valea Argeșului, acolo unde oamenii mari susțineau că 368-ul ar avea ultima stație, se întinde teritoriul umbrelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la uță. - Sper că fiului dumneavoastră nu îi va trece niciodată prin cap să chinuie un tigru, i-am spus în loc de rămas-bun ciudatului profesor de filosofie. Mai rămăsese un Popescu. Un ultim hol de bloc, acesta mirosind a hoit de cioară. Nici un lift, deoarece ultimul Popescu locuia la parter. Am sunat la ușă. Apartamentul unu. Mi-a deschis o femeie la vreo 30 de ani, cam spălăcită, dar pe undeva frumoasă. La ochi, la cur, la gură, nu știu. Blondă. Vopsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
baiat de la divizia a doua. M-am gândit că dacă unul dintre ei moare, îi iau chiloții. N-a murit nimeni, s-au potolit și am băut vinul de la mama. Se acrise. L-am băut pe tot. Am găsit o cioară înghețată. Un șobolan tocmai mânca din ea. Am vomitat. Șobolanul a mâncat și voma. Și cioara. Chiloți n-am. I-am scris mamei că imi trebuie. La prânz am mâncat ciocolata. 03.01. Mă doare burta. Ciocolata. Magazionerul crede ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
chiloții. N-a murit nimeni, s-au potolit și am băut vinul de la mama. Se acrise. L-am băut pe tot. Am găsit o cioară înghețată. Un șobolan tocmai mânca din ea. Am vomitat. Șobolanul a mâncat și voma. Și cioara. Chiloți n-am. I-am scris mamei că imi trebuie. La prânz am mâncat ciocolata. 03.01. Mă doare burta. Ciocolata. Magazionerul crede ca la sfarșitul săptămânii primeste chiloți. Să dea Dumnezeu. 04.01. Mitou a murit. Ciocolata. Asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]