548 matches
-
în București. Șaptesprezece artiști vizuali deschid publicului bucureștean spațiile lor de creație, locuri cu o încărcătură specială, unde se nasc ideile ce se transpun în lucrări de artă, prin măiestria stăpânirii focul: Ciprian Ariciu (ceramică), Lucian Butucariu (sticlă), Maria Roxana Cioata (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Misha Diaconu (metal), Daniela Fainis (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Călin Mușat (metal), Costel Iacob (metal), Ileana Dana Marinescu (metal), Nicolae Moldovan, (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramica-sticla), Cătălin Oancea (metal), Ileana Oancea (metal), Victor
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
viață durerea ne seacă. Strălucește în soare a codrului rană Nu-i nimeni progromul să-nfrunte A bătrânilor codri nemeritată prigoană, Nu-i nimeni să vadă, nu-i nimeni s-asculte. Cum rana de-acuma ajunsă-i la os , Prin cioate durerea-n pământ se răsfrânge, Nu-i viforul iernii ce suflă câinios, Ce la Țebea prieteni Iancu ne plânge. Referință Bibliografică: Acasă la Iancu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
de aur). În creația poetei, primăvara este tutelară, ea învinge totul și dăruiește speranță chiar și acolo unde nu mai există nici un fel de nădejde. Ea însăși poate experimenta drumul său pe cărarea șerpuitor ascendentă a speranței: “chiar și pe cioate aș putea alerga / pentru câteva grăunțe de lumină”. Drumul spre pisc presupune însă multă trudă, popasuri, întoarceri și obstacole, dar, o dată ajuns în vârf, uiți toate neplăcerile și primejdiile răsărite în cale. Istoria Facerii lumii versificată, alcătuită din mici fragmente
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri, Urcă-un deal, coboară-o vale, Apoi peste câmp de-a dreptul Dus ca vântu-i, rupt de șale. La o vreme stă pe-o cioată Ca puterea să-și adune. În zări pruncii-și pierd răbdarea: „Hai odată, Moș Crăciune!” Se ridică moșnegește, Sacu-n spate iar îl pune; Un ecou în vânt răsună: „Hai odată, Moș Crăciune!” Referință Bibliografică: HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! / Gheorghe Vicol
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376744_a_378073]
-
copii de la școală veniți din prea multă conștiinciozitate la activități extrașcolare. Pitiți după tufe, să nu fim văzuți de Andrici, ne uitam curioși să vedem cum strânge el zmeură. Ne pufnea râsul. Pusese coșărcuța lui mica cu floricele pe o cioată mare, netedă. Un prosopel acoperea coșărcuța, să nu cadă scame în el. Andrici lua câte o tufă de zmeură, o scutura deasupra palmei întinse, alegea zmeura frumoasă de celelalte mai amărâte și de gunoaie, apoi dădea prosopul cu grijă la
ÎNVĂŢĂTORUL ANDRICI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362160_a_363489]
-
arșiță, se strecoară ca o caradașcă lovită spre trotuarele din zona Halei, trece-ntîi pe la birtulețul vînăt din colț, își umple ploscuța cu ceva de culoarea mercurului, se rostogolește-napoi pe tortuar, s-așază, își socate din mînecă mîna ciungă o cioată fulgerată și cu ea sub bărbie, ca cel de la Hamangia, zace ore-n șir, fără să scoată o vorbă. Nu-l văd niciodată bînd din mercur. Seara însă, tîrziu, cînd trec iar pe-acolo, ploscuța-i goală. Pe la nouă, se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imens de sânge care țâșni din gâturile lor atrase preț de o fracțiune de secundă privirile celorlați, facîndu-i să ezite. Cei patru soldați care îl țineau încă de mâini pe N'Gai Loon urlară de groază și ridicară în fața ochilor cioatele însîngerate ale mâinilor. Când priviră apoi spre bătrân, strigară încă o dată, înfricoșați. Din toate degetele Maestrului ieșeau niște lame subțiri și strălucitoare care, deși păreau că au lucirea și tăișul oțelului, se încolăceau ca niște șerpi. Ochii lor păstrară o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
altceva. Cu cele mai simple mijloace copilul învață să transforme, să modifice, astfel încât să apară sensibilul. Închide ochii și transformarea apare în întreaga ei splendoare ; cu detalii, cu culori. Învață să viseze în culori. Apoi se pun pe lucru: o cioată devine pasare măiastră; o bucată de pânză, cu un penel și un borcan de vopsea, o rochie de ocazie; un copac feliat în scânduri, o frumusețe de dulăpior; un pumn de semințe , un colier de efect. În actul createi întinzi
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
Diudiu este un drum, pe la Oltu, cam pieptiș și cam spart de apă. Dacă se farmă sania, n-am la îndemână măcar o secure. Și cum mă crămăluiam așa, numai, iaca, văd toporul ista din mâna dumitale uitat pe-o cioată. Că era încă tăiere în parchet și muncitorii lepădaseră sculele, să facă amiaza. - Taman de tine am nevoie, zic eu, și, nici una nici două, haț ! înșfac toporul de coadă. Scula bună face cu ochiul. Să vezi, dumneata, poznă, că-n
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
își duse mânile în deșerturi și se făcu covrig. Ceilalți cinci-șase oameni umblau domol, cu mânile atârnate, cu capelele pe ceafă. În pădurea de stejari era liniște. Soarele după-amiezii tremura prin rețeaua crengilor. Pe lângă desișuri bogate, printre gropi și printre cioate, ținând poala pădurii, drumeagul urca și cobora, ocolea la dreapta și la stânga, dispărea și se arăta în depărtare, undeva, cine știe unde, apoi se pierdea pe o muche de deal, unde, singuratică, se zugrăvea pe cer o fântână cu cumpănă. Merserăm un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a ajuns la râpa cu pricina. De fapt era o bucată de mal despicată și depărtată puțin de restul povârnișului. L-a aruncat în despicătură ca într-un hău! S-a depărtat apoi puțin și s-a așezat pe o cioată, să se odihnească. Ninsoarea parcă se întețise. După un timp, a plecat. La un moment dat, și-a dat seama că pușca mortului a rămas acolo unde acesta a căzut. A pornit aproape alergând spre acel loc...Durerea din umăr
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
i se lărgise păsărica după ce-o armăsărise ăla. Dar buzișoarele erau la locul lor, nici mai deschise, nici mai Închise.” Lică părea cu adevărat amărât și ceilalți nu mai cerură amănunte. Se rânduiră iarăși la sticlă și-și aprinseră cioatele de țigări. „Ia zi, bă Lică, voi, rudarii, vă Însurați și faceți copii devreme, pe la șaișpe-șaptișpe ani. Tu câți ai?” „Paișpe neîmpliniți. N-am rămas repetent În nici un an, dacă asta vrei să știi.” „Nu, nu asta. Zi-ne dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
poiană. Poftim și câteva nuci pentru frumoasele din vale... Mergeam încet, pentru a-i respecta pasul mărunt și lipsit de spor. Din când în când, ne opream, iar călugărul se așeza pe vreun trunchi de copac căzut sau pe vreo cioată, spre a se hodini. În aceste momente, privirile îmi zburau aproape fără voie spre chilii, doardoar oi zări-o pe zâna mea neprețuită... Pentru o clipă doar, am și avut impresia că o văd mergând cu găleata cu apă spre
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
frunzișul arinilor de pe malul iazului se vede soarele în mii de boabe luminoase purtate de unde. Ajunși la locul nostru, călugărulcu un oftat de bătrânețe s-a culcușit pe locul lui, acoperit acum de câteva frunze ruginite... Eu mă așez pe cioata ce ține loc de scaun și îmi las picioarele să simtă nestatornica undă a iazului... Mă gândeam să mai salvăm câțiva chitici de la înec, ca să-i avem mâine la prânz. Ce zici? Dorința sfinției tale e poruncă pentru mine. N-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în josul unei râpe. De-abia începusem să alunec la vale, când pământul cedă rostogolindu-se în bulgări imenși, târând după el toată pădurea. Căzusem cu fața în noroi și mă scurgeam spre râul uriaș de la baza muntelui. Mă izbeam de cioate și pietroaie; încercam să mă apăr respingându-le cu pumnii, cu picioarele. Muntele se prăbușea huruind îngrozitor. Râul mugea împroșcând stâncile. M-am trezit lac de sudoare. Întunericul apartamentului era invadat de țipetele gâtuite ale lui David Bowie. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Parcă da! Dar cum să-și sprijine subsuoara în capul nuielii?... „Sacul de merinde bine înfășurat și legat de capăt s-ar putea să mă ajute” - și-a făcut curaj. După ce a făcut trebușoara asta, s-a așezat pe o cioată din livadă, să se hodinească... Până la urmă, a și ațipit... Când s-a trezit, toată ființa lui suferea cumplit: bășicile sângerânde din palme îl usturau, piciorul rănit îl durea peste măsură, iar foamea îl chinuia fără milă. Cu chiu cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
14 ani, iar eu 20 fiind mai mare cu 6 ani decât el. Într-una din zile pe când ne aflam pe un câmp din marginea satului numit ,,Hențu’’, care se mărginea cu o livadă a moșierului Sturza, am văzut o cioată, de la un copac tăiat. Tudorel avea o armă militară Z.B. gășită și foloșită de tatăl lui, primarul comunei și care avea voie s-o folosească ca armă de apărare. Vărul meu era un bun ochitor, pușcaș, nimerind chiar și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
foloșită de tatăl lui, primarul comunei și care avea voie s-o folosească ca armă de apărare. Vărul meu era un bun ochitor, pușcaș, nimerind chiar și vrabia de pe creanga unui copac. A pus arma la ochi să tragă în cioata care îi stătea în cale, dar în momentul apăsării pe trăgaci observă că cioata se mșică și se ridică țiganul Apangică, lăutarul satului care venea de la o nuntă și cuprins de aburii alcoolului Așadormit în marginea livezii cu fundul în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
armă de apărare. Vărul meu era un bun ochitor, pușcaș, nimerind chiar și vrabia de pe creanga unui copac. A pus arma la ochi să tragă în cioata care îi stătea în cale, dar în momentul apăsării pe trăgaci observă că cioata se mșică și se ridică țiganul Apangică, lăutarul satului care venea de la o nuntă și cuprins de aburii alcoolului Așadormit în marginea livezii cu fundul în sus având pantalonii peticiți părea o cioată. La acest spectacol atât vărul cât și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
în momentul apăsării pe trăgaci observă că cioata se mșică și se ridică țiganul Apangică, lăutarul satului care venea de la o nuntă și cuprins de aburii alcoolului Așadormit în marginea livezii cu fundul în sus având pantalonii peticiți părea o cioată. La acest spectacol atât vărul cât și eu am rămas încremeniți și bucuroși totodată că a fost salvat un om de la moarte prin împușcare. Prin mșicarea făcută acest țigan s-a salvat la timp, Așavut zile de la Dumnezeu și noi
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
recunoști pe dată. Tabla nu o ștergi cu ei, Dar îi fierbi și pui mujdei. Cine stă într-un picior, Dar nu-i varză și nici barză? Toate bune par să fie, Însă nu în farfurie. A crescut pe-o cioată groasă Un acoperiș de casă. Ia să ne uitam la ele: Umbreluța lor de soare Galbenă-i, cu picățele; Nu cumva-s otrăvitoare? N-are trup - doar un picior, N-are cap - doar pălărie. Oare ce-ar putea să fie
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
să-l vadă la față. Nu era nimeni. Un cocoș doar sări de pe stiva de lemne, dând parcă să zboare. Pintenatul se prăbuși, după un rotocol scurt în aer, peste o găină ce trăgea să scoată o râmă de sub o cioată de salcâm. Femeia de la lumânări ieși din biserică și aruncă apa dintr-o vază de flori. Un fel de vază. O sticlă de plastic de bere „Comandor Günther“, tăiată pe la mijloc. Îl văzu pe popa Băncilă urmărind cum cocoșul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le cuprind, multe dintre ele cu acces la apa Bârladului, cum sunt Dumeștii Vechi, Viișoara, Siliște, Huc, Cioatele) Dumești, Todirești, Negrești, Vulturești, Buhăești, Ștefan cel Mare, Vaslui, Banca, Zorleni, Bârlad și Tutova. Teritoriul acestui județ dispune de o rețea complexă de afluenți, astfel că în partea stângă a râului Bârlad avem Șacovățul, pe malurile căruia se află localitățile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în 1978, și Brădicești-Dolhești (punctele Cotu Perjului și Sub Margini), în 1979. Istoricul este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de chihlimbar și calcedoniu. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1976. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 77; Coman 1980c, p. 180-181; Teodor 1997c, p. 66. 31. Cioca Boca (comuna Șcheia), județul Iași a) Cioate: pe o terasă medie din marginea nordică a satului, în apropierea morii și la est de șoseaua Cioca Boca-Hadâmbu, s-au găsit fragmente de vase, modelate cu mâna și la roata înceată, unele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]