248 matches
-
în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când le cresc cosițele. Ciobănaș la oi am fost Oile nu mă cunosc Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate toate în doi. Era regulă ca ziua de horă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
singur stat și că toți locuitorii unui stat vorbesc, probabil, aceeași limbă. Un apel emoționant pentru eliminarea din școlile din Republica Moldova a Istoriei Românilor și a Limbii Românilor (cu majuscule în text), și o reamintire a originii națiunii moldovenești din ciobănașul moldovean din Miorița (ucis de ciobănașul ungurean și de cel, probabil, de naționalitate vrânceană, adică muntenească), face și Ioana Bejenaru din Raionul Drochia. Toate reacțiile scrise în cea mai pură limbă literară română, cu termeni pe care orice român de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unui stat vorbesc, probabil, aceeași limbă. Un apel emoționant pentru eliminarea din școlile din Republica Moldova a Istoriei Românilor și a Limbii Românilor (cu majuscule în text), și o reamintire a originii națiunii moldovenești din ciobănașul moldovean din Miorița (ucis de ciobănașul ungurean și de cel, probabil, de naționalitate vrânceană, adică muntenească), face și Ioana Bejenaru din Raionul Drochia. Toate reacțiile scrise în cea mai pură limbă literară română, cu termeni pe care orice român de la vest de Prut îi folosește în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
articole, studii și poezii: subrevizor I.I. Georgescu Celer -.... Mărășel Georgescu Mărășești și Zoe I. Georgescu. Ați înțeles cred că e vorba de familia domnului Celaru. Pe copertă versuri pe note muzicale, semnate de dnii Georgescu tatăl și fiul și un ciobănaș care cântă din fluier. Nu se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-am avut pomeni fragii din poieni, buciume zvonind din culme doinind preoți munți cărunți, vânturi bocitoare stele făclioare, poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
intrau în posesia unor fetișuri animaliere, precum gheare, dinți, fragmente din blană care îi făceau să stabilească o legătură totemică, „dobândeau o putere asupra animalelor” pe principiul pars pro toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui/ Fulger pe pământ./ Pușculița lui/ Para focului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
distrugerea trupului, oferă un alt indiciu al sensului ei ritual: „Ăl mai mare ce-mi făcea?/ De haine se dezbrăca/ Și-n găleată s-așeza,/ Drumu-n puț frate că-ș da,/ Și Scorpia l-nghițea/ Nevătămat, cum era!”. Apariția lui Mircea, ciobănaș, imediat după ce mezinul își face cruce și vrea să meargă după frații cei mari, este ca și în Șarpele I(7) una miraculoasă și poate fi pusă pe seama puterilor mezinului. Și el cel mai mic din nouă frați (cifra sugerează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în această baladă, de două feluri: frații mai mari trebuie să coboare în pântecul monstrului și săși piardă identitatea slabă, de bieți coconi neexperimentați, în timp ce mezinul, în cazul căruia vitejia se află într-o stare latentă, preia cunoașterea de la Mircea ciobănaș și învinge pe cale eroică Șarpele. Dublul voinicesc este aflat în colinda Voinicii dezvăluiți frați IV, 74, în urma laudei falnice a unuia dintre flăcăi, pretext mitic pentru descoperirea partenerului potrivit pentru incursiunile în sacru. Puterile identice îi fac să se descopere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de ani și care ne va oferi prune gustoase. După înfățișare eu i-am dat 60 de ani. Una dintre cele două spanioloaice a tot insistat să-i cânt ceva în românește, și, făcându- mi curaj, i-am cântat romanța ,,Ciobănaș cu trei sute de oi”. Ne apropiem de oraș. De pe deal, acesta pare splendid scăldat în lumina soarelui. Trecem peste o pasarelă ce traversează autostrada și apoi încet-încet ajungem în oraș. Asemeni tuturor orașelor de până acum, și acesta are
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a străbunicului meu, străbunic ce se născuse undeva într-un loc numit Între Prahove, dar nici gutuile, nici carpeta de o sută de ani nu reușiseră să alunge impresia că acea cameră nu e a mea. Un portret cu un ciobănaș imbecil, mai erau pe perete și câteva casete cu Costi Ioniță, Adrian adultul subdezvoltat, Puiu nu știu cum, o lustră multicoloră. Totul strident, totul țipător. Și un vultur imens, un bibelou în mărime naturală. Obiecte ciudate. Biblia în baie. Lângă Povestea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o pereche de tineri laponi lângă igloo-ul lor din nesfârșitele întinderi albe de dincolo de cercul polar. De aceea parcă nici nu s-au bucurat prea tare atunci când în mai puțin de zece ore, surprinși că timpul trecuse atât de repede, ciobănașul, călăuzul lor a apărut victorios cu cheia dela ușa cabanei pe care le-a deschis-o și i-a invitat înauntru ca un veritabil maistru de ceremonii nupțiale. Niciodată nu și-a putut explica tânăra doamnă de atunci, cum drumul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cabanei pe care le-a deschis-o și i-a invitat înauntru ca un veritabil maistru de ceremonii nupțiale. Niciodată nu și-a putut explica tânăra doamnă de atunci, cum drumul pe care împreună îl parcurseseră în douăzeci de ore, ciobănașul singur îl făcuse în jos și în sus numai în zece, parcă zburase, parcă se dăduse de-a rostogolul prin omăt. De-aceea i au dublat onorariul făcându-l și pe el fericit, care în semn de respect și mulțumită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
am străbătut, fără să fi alunecat odată într-o prăpastie. Și acum binecuvintează-mă părinte ca să ajung cu bine acasă, unde sunt așteptată de copii și nepoți». Iar venerabila doamnă Thiess va mai avea să afle dela părintele Ilarie că ciobănașul acela, Pilu lui Gheorghe Budac pierise de mult, în plinătatea puterilor, în urgia primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin, nici în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Din momentul în care observatorii au ajuns la fața locului, le devenise limpede că nu avusese loc nici o rezistență. Armata bulgară înaintase cu prudență și se oprise trei zile în fața orașului a cărui liniște părea să ascundă o capcană. Un ciobănaș grec reuși în cele din urmă să-l convingă pe comandantul bulgar de absența turcilor, plecați de mai multe zile, și-l anunță că un morman de miei, fripți de populația greacă, îi așteaptă pe invadatori. Desigur, nu este vorba
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trăsăturile sale caracteristice. El o roagă mai întâi pe mioară: Să-i spui lui vrâncean/ Și lui ungurean/ Ca să mă îngroape,/ Aice pe-aproape./ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi;/ In dosul stânii/ Să-mi aud cânii". Ciobănașul vrea ca după moarte să rămână alături de oi și câinii săi, în mediul în care și-a dus până acum existența, deoarece despărțirea de ceea ce i a fost drag ar echivala cu uitarea, cu ruperea definitivă de ceea ce i-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gașca”, „puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
arhitecturală și psihologică a celuilat Dracula, cel atras și el de Snagov și admonestat fatal în mîndra cetate a Târgoviștei. Astfel, din bunătate în bunătate, din blîndețe în blîndețe, din fatalism în fatalism, i-am organizat o nuntă cosmică ortomanului ciobănaș moldovean, i-am creat Anei lui Manole un destin măreț și unic, transformînd-o în cel mai trainic mortar din spațiul balcanic, le-am populat insomniile europenilor gotici și însetați de adrenalină cu falnicii canini de focă ai contelui Dracula, le-
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Otilia, 7 apartamente, București, str. Caragiale 1; Bacău, str. Ștefan cel Mare 49. 3023. Gheran Gh., 12 apartamente, București, str. Făinari 7. 3024. Gh. C. Dragu, 7 apartamente, București, Bd. Mareșal Tolbuchin 67. 3025. Ganea Alex., 9 apartamente, București, str. Ciobănașului 2. 3026. Gherghel Florica, 10 apartamente, București, str. Mavrogheni 7, str. Coltei 10. 3027. Giersch Albert, 16 apartamente, București, str. N. Filimon 1. 3028. Georgescu Nicolaie, 3 apartamente, București, str. Turda 94. 3029. Ghelter Friederich, 11 apartamente, București, calea Văcărești
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Elena până la Ungureanu Elena - Matei Constantin, lungime = 247 m; Str. Pufului, de la Ene Gh. Ion - Vasile Traian până la Jabrini Elena - Paraschiv Gheorghe, lungime = 270 m; Str. Câmpului, de la Turcitu Petra - Paraschiv Constantin până la Bastar Petre - Cimitir, lungime = 200 m; Str. Ciobănașului, de la Vasile Sebastian - Duță Petre până la Sandu Florentin - Roman Eugenia, lungime = 227 m; str. Romulus, de la Enculescu Iulian - Tănase P. Ion până la Eftimie Nuțu - Gheorghiță Costache, lungime = 325 m; Str. Chinezului, de la Biserică - Dobre Vasile până la Marin G. Ion - Lemnaru
HOTĂRÂRE nr. 1.303 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
43 țel: 0244376426 22750 MUNTEANU DUMITRU (n.1962) 1001 SC BIRO CONSULTING SRL V. Călugăreasca, Str. Eforiei Bl. 11, Ap. 2, țel: 0244235338 17943 NICOLAE VALENTINA (n.1971) 045931/3102 SC VALENTINA COM SRL Blejoi, Com. Blejoi, Sat. Ploiestiori , Str. Ciobănaș Nr. 640 țel: 0724266013 7352 NICULESCU NICULAIE CRIȘAN (n.1936) 067844/3101 SC NICCONT SRL Ploiești, Str. Moșneni Nr. 2, Bl. 61E1, Ap. 12 țel: 0344103595 7743 PLOIEȘTEANU VASILICA (n.1958) 034855/3102 SC MISICONT-SERV SRL Ploiești, Str. Gh. Doja
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Rosetti - nr. 17 - 47 Str. Caimatei Str. Cap. Ion Vasileseu Bl. D. Carol I (fost Republicii) - nr. 16 - 76 Bl. D. Carol I (fost Republicii) - nr. 25 - 65 Int. Călușei Str. Călușei Ale. Cenușeresei Str. Cercului Str. Chiriac Bidoianu Str. Ciobănașului Str. Cireșului Str. Claudiu Int. Cobiliței Str. Coloniei Str. Comănița Str. Constantin Kirițescu Str. Constantin Nacu Str. Corbeni Str. Corneliu Botez Str. Cosminului Bl. D. Dacia - nr. 52 - 102 Bl. D. Dacia - nr. 69 - 109 Bl. D. Dacia - nr. 111
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Frumoasa, facilități fiscale pentru primii 5 ani, apă și canalizare, terenuri pentru investiții, mână de lucru calificată, bază sportivă, proiectele de investiții, extinderea rețelei electrice, canalizare, extindere asfaltare și pietruire drumuri. Oamenii iubitori de artă și folclor au format ansamblul "Ciobănașul din Moara". Din anul 2009, în data de 21 mai, la Moara Nică, de sărbătoarea "Sfinților Constantin și Elena" are loc festivalul folcloric "Ograda cu dor". Comunitatea locală beneficiază de 5 școli și 5 grădinițe. 2.5.2. Factori interesați
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
va avea următorul cuprins: "km 0+000-km 0+580, L - 0,580 km, l - 7,000 m, îmbrăcăminte de balast", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "133.679"; - la poziția nr. 9, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Ciobănașului", coloana 3 va avea următorul cuprins: "km 0+000-km 0+620, L - 0,620 km, l - 7,000 m, îmbrăcăminte de pământ", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "128.908"; - la poziția nr. 10, coloana 2 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]