3,274 matches
-
loc, de dor de- a împleti povești, Genunchii mei cei palizi stau în genunchi și ard. Iar sufletu-mi se roaga, să- i las o crăpătura, Să privească- ar vrea spre verdele zăplaz, Unde pasc mieii singuri, însuflețiți cu - alura Ciobanului absent, de dor de ei, și azi. Iar mai spre deal, tot verde, și iar verde, Și numai o năframa e- n culori, cu bogasiu și negru, Genunchii- mi scânteiază în podul, care- o vede Pe bună mea, țesându- mi
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
vorbind, au mai lătrat de câteva ori mai fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline de mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Cine putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă omule, cu tine la ora asta? Nu te gândeai că
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
legate de scândurica, pusă pe post de atelă, să nu i se miște mâna și începu să-i examineze starea. Se văita Miron de durere când apăsa pe mână, dar nu avea cine să-l audă în vârf de munte. Ciobanii se făceau că nu aud nimic, iar Istrate era prea obișnuit cu asemenea vaite, ca să le mai dea importanță. Parcă era insensibil la durerea pacientului său din seara aceasta. - Ce te vaiți ca o babă? Când ți-a intrat șrapnelul
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
era învățat cu viața de la stână. Nici acum nu avea de gând să plece până la sfârșitul săptămânii. Îi era drag să mai stea la povești cu prietenul său. Poate unii se întrebau: cum poate fi prieten un medic cu un cioban? Iaca așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
lumina picurată - esență - din lumina necreată? Aprinsă de dorul căutării interioare, îmi cotrobăi prin firidele rezervate icoanei uimirilor când - copil fiind- înaintam împreună cu tata pe drumul tăiat printre troiene, luminat ca ziua, de lumina rece revarsată cu generozitate dinspre Munții Ciobanului astral ( desigur de pe satelitul Pământului - Luna ) și aud ca acum, scârțâitul zăpezii sub pașii noștri egali. Desigur eu mergeam cu ”pașii uriașului” iar tata făcea pașii mai mici decât dacă ar fi mers singur. - Ține-mă tată de mână să
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1463472209.html [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului I. Budapesta, Hotel “Gellert”, 23 august 1919, ora 12:30: - Toadere, vez’ bă, că iară te caută copiii ăia gemeni - îi spuse soldatul Mitu Teșcuț, cioban din Loviște, lui Toader Baciu, soldat din Ip, sat din Sălaj, care lucra la intendența trupelor române de ocupație a Budapestei, știa limba maghiară bine, vorbit-citit-scris. - Adu-i aici, că am să le dau ceva - i-a răspuns Toader și
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
vârstă decât prizonierul din fața lui, de loc din Călimăneștii Vâlcii, glumi cu el: - Măi, soldat Teșcuț, da, știi că nu ești prost deloc? Eu m-aș putea supăra pe tine că am ajuns să mă învețe diplomație militară taman un cioban din Loviște, da’ n-o fac, mă, că ești muntean de-al meu! Lovișteanul Mitu Teșcuț încremeni și abia mai apucă să zică: - Păcatele mele, do’n căpitan, păi, cum să-m’ permit ieu să vă învăț pă dumneavoastră, am
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1472070744.html [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
caracteristicile lor dominante, valențe comportamentale specifice omului. În mitologia noastră ursul este asemănat chiar cu omul, atribuindu-i-se uneori și un caracter divin. Într-o legendă biografică, se spune că se trage dintr-un om care era morar sau cioban într-un sat, iar dintr-una din mitocredințele poporului român se distinge mitul ursitoarelor, zânele ce la naștere sunt chemate pentru a stabili soarta viitoare a copilului. Aceste ursitoare par a-și trage numele atât din Ursa Mare, cele șapte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
mai făcut mulți pași până la pârâu unde se prăbușește în apa limpede, în veșnica odihnă. Omul, vlăguit de luptă și lipsit de puteri din cauza rănilor, dar lucid încă, își trăiește cele mai cumplite clipe din viață sa: ,, M-au găsit ciobanii de la stână m-au dus la spital. Eram plin de sânge amestecat cu pământ. Toți au crezut că voi muri. Mi-au cusut rănile, așa cum au putut ca să-mi oprească sângerarea. Am fost dus dintr-un spital în altul până
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
verde, albastru, negru. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunză de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, peștele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Satul meu Greblești, este încorporat în regiunea ce se cheamă Țara Loviștei, plină de frumuseți ireale și aproape mistice, ce au rămas neschimbate parcă de la facerea timpului. Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
unde, la lumina focului de seară mâncam brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul gros și moale, până când Moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea blând: - Dormi copile!...; și totuși rămâneam treaz cu încăpățânarea vârstei mele fragede până pe la ora unsprezece noaptea când
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
de mâncare. La început, își făcuseră de cap prin pădurile de pe Dealul Muierii. Asta și pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor care mai foloseu vechiul drum dacic ce venea de la Dunăre și urca spre munte. Mulți ciobani, ce-și duceau toamna oile la Dunăre pentru iernat sau primăvara spre munte la pășunat, își vedeau turmele dijmuite de ceata lui Grădea. Făcând plângere la stăpânire, au fost trimise cătane să spulbere ceata de lotri și să facă iar
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
nu țin nici de domeniul fizic , cât de frumos sunt, de elegant, de iute la alergare; cele 10 porunci au legătură cu morala, cu bunul simț, prin urmare: nimeni nu e scuzat de a le ține, fie el profesor sau cioban, atlet sau orășean călcarea lor rănește inimi de om și de Dumnezeu, doare până în adâncul sufletului. Nu partea materială l-a afectat în primul rând pe Osea, faptul că nu mai găsea mâncarea caldă așteptându-l, nu râsul vecinilor era
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Osea.html [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
riști c-așa ai tu chef e în regulă, dar dacă te trezești într-o situație la limită sau peste limită fără voia ta... ce faci? Acționezi cumva, te revolți, te lupți sau te lași în mîinile sorții, ca și ciobanul din Miorița? Ori „distrugi prin rugăciune”? >:) Sau îți amintești zicala aia atît de românească - „Fă-te prieten cu dracu’ pînă treci puntea?” Sau de proverbul latinesc „O minte sănătoasă într-un corp sănătos”? Păi noi am făcut mișto și de
Ce faci dacă…? by http://www.zilesinopti.ro/articole/2213/ce-faci-daca [Corola-blog/BlogPost/99548_a_100840]
-
căruța lui Drăgan, vecin ursuz, S-o ducă la mânăstirea dintre munți; Scoasă fiind din minți, nici n-a văzut, Că bătrânul Drăgan n-a mai venit, Și-n locul lui, pe capră, sta Traian, Feciorul cel mai mare, frumos cioban, Care venise pe la părinți să-i vadă, Și-a zis: "Ce năroadă, vrea la sfinți!..." Și drept la stână, sus pe munți O lasă pe Floarea-n miez de noapte. - Pân-la schit e de mers... și poate Bine-ar fi
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_buruiana_rea_marin_voican_ghioroiu_1380141482.html [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
mireasă de-l iubești.” - Dar eu lui Ion jurai credință, mamă!... Dar nu și-l mai amintea, de bună seamă. „Ce proastă sunt, moartea-mi căutam?!...” - Traian, de când mă știu, pe tine te iubeam! - Unde-mai pleci? Și a rămas lângă cioban. Referință Bibliografică: IUBIRE, BURUIANĂ REA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 999, Anul III, 25 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_buruiana_rea_marin_voican_ghioroiu_1380141482.html [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
fost treziți, pardon, eliberați în 1945. Să sperăm, ca, proverbiala înțelepciune sau destin fericit va acționa și în viitorul propiat. Iar viitoarele alegeri vor fi în interesul țării și poporului. Să sperăm că această atitudine nu seamănă că cea a ciobanului din Miorița. Sau să așteptăm o hotărâre superioară, precum în sintagma Yalta și cu Malta, ne-au decis soartra. Iar aceasta soarta să nu fie asemănătoare cu cea din românul SUPUNEREA al scriitorului francez Micvhel Houellebecq Referință Bibliografica: CUM VA
CUM VA FI OARE.... 2016 de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1451982988.html [Corola-blog/BlogPost/368175_a_369504]
-
I. CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREȘAL, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. Războiul, cel care ucise peste cincizeci de milioane de oameni, își prelungea infernul, în România, într-o formă atenuată, dar zguduitor de atroce
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
temniță grea mutilau și curmau destine. În localitatea Girov, pe Dealul Balaurului, culme prelungită până spre Piatra Neamț, apărură semnele desprimăvărării. O turmă de câteva zeci de oi, din care se desprindeau zburdalnic câțiva miei zglobii, se apropia adesea, mânată de cioban, până spre ... Citește mai mult Războiul, cel care ucise peste cincizeci de milioane de oameni, își prelungea infernul, în România, într-o formă atenuată, dar zguduitor de atroce pentru vremuri de pace. Se instala un nou regim de guvernare, impus
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
temniță grea mutilau și curmau destine.În localitatea Girov, pe Dealul Balaurului, culme prelungită până spre Piatra Neamț, apărură semnele desprimăvărării. O turmă de câteva zeci de oi, din care se desprindeau zburdalnic câțiva miei zglobii, se apropia adesea, mânată de cioban, până spre ... II. ȚĂRÂNA, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. Tărâna-i pântecele-n care Cel bob de viață, în mirare, Așteaptă rând să crească mare, Cu darul coborât din soare. Tărâna-i stampa care poartă
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
de acasă” nu a încetat și voi muri cu el. Când am plecat din Italia spre Australia am plănuit să alerg de la Sidney la Melbourne, 1000 de km, ca să-i fac mândri pe români, însă mi-a luat-o un cioban înainte. Petru Velea, un prieten din Banatul sârbesc m-a consolat pe patul morții, spunându-mi că „Domnul are altceva în gând pentru mine, are un alt plan cu mine” și a avut dreptate, pentru că de mai bine de 35
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491239844.html [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
altceva în gând pentru mine, are un alt plan cu mine” și a avut dreptate, pentru că de mai bine de 35 de ani adun firmitură cu firmitură, nu încetez să promovez valori românești și să-i iubesc pe români. De ciobanul australian nu-și mai aduce aminte nimeni azi! - Cum ți-au fost primii ani când ai sosit în Australia? Ce a fost mai greu, cum te-ai descurcat, ce ți s-a părut mai bine decât în România? - Ca într-
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491239844.html [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva sănii să treacă pe acolo. -Aha, se dumiri Tudorel. Merg pe urmele săniilor fără nici o grijă! Cum, fără grijă? Dacă săniile au mers numai până la târlele de la Cișmele? Ce târle, prostule? Ciobanii le-au părăsit de astă toamnă. Săniile astea s-au dus la târg la Turnu Măgurele. Care târg? Cine a mai plecat pe vremea asta la Turnu, când Piatra e la o aruncătură de băț?... Mă, nu fi prost! Au
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
alianță, din partea tatălui meu), localnic al Săliștei Sibiului, care îmi tot povestea de o aventură a sa, petrecută cu mulți ani în urmă, în desișul sălbatic al muntelui. Doream să ajungem la stâna unde un prieten de-al său, bătrân cioban, își făurise o lume a lui. Baciul Ioan trăise mult în singurătatea muntelui, de pe când era copil, și nu obișnuia să coboare în sat decât arareori, odată la trei sau patru ani, să-și mai vadă prietenii, pentru că rude nu
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]