1,717 matches
-
Tenorul a executat portrete vizitatorilor oferite gratis de organizatori și a interpretat pe scena în aer liber arii din opere celebre: „Rigoletto” și „Trubadurul” de Verdi, „Turandot” de Puccini și canzonete. Din inițiativa preotului Ilie Rusu, în casa parohială din Ciocănești, într-o atmosferă de elevație religioasă și artistică, într-o sală ce pare-a fi un mic altar pe ai cărui pereți sunt expuse icoane realizate în diferite tehnici, s-a desfășurat o serată de muzică simfonică susținută de tineri
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
atmosferă de elevație religioasă și artistică, într-o sală ce pare-a fi un mic altar pe ai cărui pereți sunt expuse icoane realizate în diferite tehnici, s-a desfășurat o serată de muzică simfonică susținută de tineri talentați din Ciocănești și de la Chișinău: Mihai Rusu, Gabriel Rusu, Laura Maria Niculiță, Simona Șcheul, Mircea Florin Cebanu, tinere talente, tinere speranțe răsărite în pământul în care Dumnezeu a sădit cu atâta dărnicie sămânța genialității lui Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu etc.
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți de iarnă”, „Bukowina”. Laura Maria Niculiță, în vârstă de 14 ani, elevă la Școala din Ciocănești, este pasionată de sport, de muzică populară și cultă, de matematică, arta încondeierii ouălor, în toate aceste domenii obținând până în prezent numeroase premii la concursuri județene, naționale și internaționale. Cântă muzică populară și cultă de la vârsta de 7 ani. Simona
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai Rusu și colegii” din Ciocănești au interpretat alternativ muzică instrumentală la pian, vioară și nai, cât și vocală. Din repertoriul tinerilor de la Chișinău au făcut parte cântecele: „Cât trăim pe-acest pământ”, „La mijloc de codru de des”, „Limba românească”, „Pe munte cu iarba verde
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
un sat departe/ Și un grai ce n-are moarte/ Cât ai cui zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
zice părinte/ Mai există lucruri sfinte.// Refren.” Mircea Mihai Cebanu de la Chișinău a interpretat cântecele: „Melodie de dor,” „Miorița”, „Doină”, „El condor pasa” și Rusu Gabriel din Ciocănești, melodia „Cântă cucul, bată-l vina!”. Maria Laura Niculiță, solist vocal din Ciocănești, interpretează cântece populare preluate din folclorul local, inspirate din viața localității natale, care se desfășoară în jurul râului Bistrița: „Sunt fată din Bucovina” și „Bistriță apă de munte.” Cântecul „Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Sunt fată din Bucovina” conține o descriere elogioasă a vieții satului al cărei martor și depozitar este râul Bistrița, comunicând un puternic sentiment al mândriei de a aparține acestui mediu geografic și uman: „1. Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
bade tinerel, măi, și mi-e e tare dor de el, măi,/ Că s-o dus bădița sus, măi, pe valea Bistriții-n sus măi/ Că eu bade fără tine nu mai pot trăi pe lume.” Aspecte ale vieții din Ciocănești sunt prezente și în repertoriul lui Vasile Moroșanu, în vârstă de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pe lume.” Aspecte ale vieții din Ciocănești sunt prezente și în repertoriul lui Vasile Moroșanu, în vârstă de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de 70 de ani, dulgher de meserie, cântăreț la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din sat, fost membru al Ansamblului de fuierași al comunei Ciocănești. La Festivalul Păstrăvului a interpretat trei cântece, compoziție proprie: „Pădurice, brad înalt”, „M-am născut în Ciocănești”, „Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
m-am oprit/Și la Domnu-am mulțumit./ Nevasta s-a bucurat/Nepoțeii-am sărutat,/La icoane am privit,/M-am culcat și-am adormit./ Dimineața m-am sculat/Și din nou iar am plecat.” În cântecul „M-am născut în Ciocănești” sunt amintite aspecte ale vieții din familia părintească: „M-am născut în Ciocănești/P-un pârâu de munte/ Casă cu șapte surori/ Și cu doruri multe./ Tatăl meu era român/ Și muncea întruna./ Și cu drag el ne creștea/Și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
sărutat,/La icoane am privit,/M-am culcat și-am adormit./ Dimineața m-am sculat/Și din nou iar am plecat.” În cântecul „M-am născut în Ciocănești” sunt amintite aspecte ale vieții din familia părintească: „M-am născut în Ciocănești/P-un pârâu de munte/ Casă cu șapte surori/ Și cu doruri multe./ Tatăl meu era român/ Și muncea întruna./ Și cu drag el ne creștea/Și pe mama o iubea./ Avea un picior de lemn/ Și cosea cu coasa
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
se urăsc./ Erau case mici/ Și ficiori voinici/ Fetele furca torceau/ Și frumos cântau./ Nu vă supărați/Și mă ascultați/Hora-n patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu numai valoarea localității Ciocănești, ci a întregii Bucovine cu care sunt uniți în hărnicie, frumusețea și originalitatea costumelor și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu numai valoarea localității Ciocănești, ci a întregii Bucovine cu care sunt uniți în hărnicie, frumusețea și originalitatea costumelor și a cântecelor populare interpretate de copii, tineri și adulți. Țăran Miruna Gabriela din Iacobeni, deși are numai 6 ani și se află la prima apariție
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
oferit momente unice în care istoria s-a împletit cu tradițiile locului și cu actualitatea. Focul realizat în apropierea scenei ilumina atât chipurile interpreților precum: Vasile Șeicaru, formația „Nemuritorii”, cât și pe cele ale spectatorilor din rândul cărora tineri din Ciocănești și din Republica Moldova au jucat hora înfrățirii în jurul focului. În ultima seară un grup de plăieși cu făclii aprinse în mâini renasc din negura timpului și coboară pe Drumul Tătarilor dornici să participe și ei la sărbătoare și să ne
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Bucovină!” și sperăm să fii mereu la fel de nobilă și de măreață, de bogată și de primitoare, de originală și de încântătoare, de blândă și de odihnitoare, iar focul tradițiilor, al prieteniei, al respectului față de valorile autentice să ardă veșnic la Ciocănești. Informația despre localitate ne-a fost oferită de următoarele persoane: Marilena Niculiță, director Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, Radu Ciocan, primar, Ilie Rusu, preot, Timotei (Bilan Ștefan), stareț, Radu Moldovan, medic, Vladimir Tomoiagă, profesor, Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Pioșan Ioana, Rusu Gabriela, Șcheul Adina, Șcheul Laura, Țăran Cecilia Laurenția, Țăran Elisabeta, Țurcanu Ion, Ursescu Ancuța, Ursescu Alexandru. Traducerea cântecelor din limba ucraineană a fost făcută de: Șoiman Petru, Daneliuc Nicoleta. Elena Trifan Referință Bibliografică: FESTIVALUL NAȚIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEȘTI, JUD. SUCEAVA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
șeli? Schimbă apoi tonul și-i spuse tatălui care privea încântat cum Vergi preia ferm controlul: - Tăticî, mișcî șî vezi di ai grijî! Bătrânul dispăru și, după câteva minute, în care Vergi făcu dovada unei conversații agreabile despre vreme cineva ciocăni ușor în ușă. Vergi deschise surâzând și în cameră intră mama care, deși era cocoșată de o tavă încărcată, spuse și ea „sărut-mâna“. Întrucât Istrate era obișnuit ca femeile să nu-l vadă nici dacă se ciocnea de ele pe
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
se luară în brațe și nu-și mai spuseră nimic. În timp ce eise țineau în brațe și se gândeau la copilul pe care și l-ar fi dorit, Îngerul barză zbură sus până la norul cel alb. Într-o oră ajunse și ciocăni cu o aripă în nor. - Intră! - spuse Domnul auzind ciocănitul. Dumnezeu stătea într-un jilț înalt, învelit în catifea roșie și poleit pe margini cu argint. Purta straie împărătești cu fir de aur și în mâna dreaptă avea un sceptru
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
prințese, chiar dacă rochițele lor erau scurte sau foarte scurte. Atmosfera, ca în orice adunare de persoane care nu se cunosc bine, începu să se anime, mai ales că în salonul de alături se auzeau duduind boxele discotecii. Doctorul Ștefan Trăistaru ciocăni cu un tacâm în paharul cu șampanie pentru a atrage atenția asistenței. Obișnuit cu discursurile, dorea să-i adreseze nepotului său drag primele urări de ziua aniversară. Toți participanții la petrecere s-au întors cu fața spre impozantul bunic al
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]