587 matches
-
regăsite. Nu se vor regăsi mulți în acest personaj? Și nu va fi prea târziu pentru fericire? Dorința de parvenire nu a fost ocolită nici în literatura noastră. Nicolae Filimon în romanul „Ciocoii vechi și noi” face un „portret” al ciocoiul din Bucureștiul aflat la finele epocii feudale și de avânt al burgheziei. Ninu Păturică cel venit „cu picioarele goale băgate în niște iminei de saftian” are o înfățișare deplorabilă, dar tânărul este stăpânit de o forță și un orgoliu puternic
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
se prezinte a fi singura lor șansă, pentru că rădăcinile neamului nostru se văd în alegerile pe care la face. Mai doare crunt nevoia lui de fanarioți... și continuă pe această ideie... Astăzi, accesând modelul european, am ajuns să ne alegem ciocoii, sperând că vor ajunge să fie obligați la condiția de fanarioți controlați și judecați! (p.8,86,34) Bănățeanul Talpeș se face și purtător de cuvânt al ortodocșilor din Transilvania, care terorizați de unguri de o mie de ani nu
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
întreaga economie pe butuci și o datorie externă de circa 100 miliarde dolari, iar poporul (Tudor Vladimirescu spunea în anul 1821: „Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor!”) s-a văzut adus la sapă de lemn și cârmuit de ciocoi, o tagmă de jăpcași și trădători mult mai detestabilă ca fanarioții, fie și pentru faptul că ăia, în marea lor majoritate, erau străini de neamul românesc și nici pe departe atât de bine organizați! Sau este cineva așa de naiv
PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINŢĂ LA PUTINŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028]
-
O ști cumva ce face,Când lumea e flămândăși n-are-o zi de pace,Când ținând atomul,Focul, într-o mână,El deșteptul, omul,Fără doar și dacă,Poate în țărânăChiar și fără știreAstăzi să prefacăîntreaga omenire?Emil ȘușneaIan.2016... XXV. CIOCOII, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016. Se spune, mă rog frumos, Că de sus privind în jos Se cam simte un miros. Cu nas fin, i-a deranjat Pe ciocoi și- au decretat Că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Emil ȘușneaIan.2016... XXV. CIOCOII, de Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016. Se spune, mă rog frumos, Că de sus privind în jos Se cam simte un miros. Cu nas fin, i-a deranjat Pe ciocoi și- au decretat Că țara asta-i de rahat. Să uite oare c-au mâncat S-ajungă mari, când erau mici Și ei totuși de aici? C-aici sunt cei care i-au dus, Prin votul lor pân-au ajuns
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă blestemul. Cele mai frecvente cuvinte sunt: ciocoiul, „tiranii / crescuți în ritul drăcesc”; clanul grotesc, ipocriți, „șarlatanii trădători de țară”, „criminale eresuri” - dar și „avalanșă de himere” și „inefabile chemări”. În legătură cu aceștia, poetul se exprimă fără milă: „Mulți criticăm pe stradă și pe „post” / Pe șarlatanii trădători de
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
apărarea hotarelor ei: „Când PATRIA este în pericol și cheamă pe fiii ei să o ajute, este de trei ori blestemat acela care rămâne surd la gemetele ei”. (Nicolae Filimon, poet, dramaturg, publicist, autorul primului roman modern din literatura română, „Ciocoii vechi și noi”). Cine reușește să-și procure o astfel de carte pentru a gusta din când în când din nectarul înțelepciunii lumii se poate considera un om norocos, pentru că va găsi în ea multe răspunsuri la întrebările puse și
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
-n vânt pentru Grivei, Că mi-o țin tot în vânat... Nu vezi unul arestat. Avocatu ‘aduce probe... Și îl apără din vorbe. Dacă peștele se-mpute, Dau o lege să-i ajute, Să nu dea banii-napoi, Protejații de ciocoi!... Referință Bibliografică: CÎND POPORUL SE RIDICĂ, / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÎND POPORUL SE RIDICĂ, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375792_a_377121]
-
tineri să-și ia zborul cum ne-am luat și noi la timpul nostru. Cei care au vii, nu vor să renunțe la ele și să planteze soiurile comunitare. Să facă asta fermierii că s-au umplut de bani ca ciocoii altădată. După ce mor, să facă ce-o vrea cine-o veni după mine. Dar nici ăla n-o să facă ce vrea el, ci cum l-or sili ăștia noi. Cazanele de țuică vor dispare și ele, chiar dacă este vorba numai
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
Se desfășoară, în comediile lui, o panoramă diversă, moravuri și năravuri fel de fel, cu apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți la minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului), ciocoi (Lipicescu, din Boieri și ciocoi), tombatere ostile oricăror înnoiri (Bârzoi, din Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
o panoramă diversă, moravuri și năravuri fel de fel, cu apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți la minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului), ciocoi (Lipicescu, din Boieri și ciocoi), tombatere ostile oricăror înnoiri (Bârzoi, din Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița). În culori trandafirii sunt proiectați boierii vechi de țară (Boieri și ciocoi), dar și țăranii, zglobii și râzăreți, cărora le cam arde de șotii, atunci când nu se iubesc suav, grațios, ca într-o pastorală. O înduioșătoare, ireală concordie îi ține înfrățiți pe boieri și pe săteni (Nunta țărănească, Cinel-Cinel), toate relele fiind
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și opacitatea conservatorismului ruginit sau a lua în râs ridicolele stridente ce decurg din imitarea cu orice preț a manierelor occidentale, scriitorul optează până la urmă pentru bunul simț și înțelepciunea bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și ciocoi, apărută în 1873, idealizează vechea boierime de țară. Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. Debutând, ca autor dramatic, în 1840, cu Farmazonul din Hârlău, A. produce la început scrieri facile, cu o
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867; Harță răzășul, Iași, 1871; Boieri și ciocoi, București, 1874; Opere complete, partea I, vol.I-IV, partea II, vol.I-III, partea III, vol. [VIII]-IX, București, 1875-1880; Ostașii noștri, București, 1878; Despot-Vodă, București, 1880; Les Bonnets de la comtesse, București, 1882; Fântâna Blanduziei, București, 1884; Ovidiu, București
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Ciocoismul este un mod de a fi care îl scârbește până și pe ciocoi. Pentru că el nu se vede niciodată în oglindă. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de garsonieră și BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu este bine în România. Din nou
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
BMW X5, el este preocupat doar de fudulia sa. Pe de altă parte, întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu este bine în România. Din nou Constantin Rădulescu Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea"1237, "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine"1238, "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Constantin Rădulescu Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea"1237, "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine"1238, "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un ideal"1239; "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."1240; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a face ceva cu puterea"1241, "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"1242. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
faptul că lui nu-i convine nimic. România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are niciun destin. "Ciocoismul" alterează totul prin indiferență. Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Fie că este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau doamne ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la "nivelul,, lui. Astfel este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el. Cercul vicios se extinde și asupra ciocoiului. În România nici el nu este fericit, pentru că ne aflăm cu toții sub un val de nefericire. Până și familia a început a fi puternic afectată de problemele noastre individuale de raportare la sine și la lume. Ea nu mai este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]