226 matches
-
fi fost mutată pe butuci de lemn, fără a fi demontată. Operațiunea a durat doi ani, timp în care slujbele se făceau în locul unde se afla biserica. Absida, caz foarte rar la bisericile de lemn, are contur semicircular, rezultat din cioplirea arcuită a celor cinci rânduri de bârne ce se prind cap la cap în cheotoare de tip „cârlig". În anul 1916 biserica a fost renovată, învelitoarea de șindrilă fiind înlocuită cu tablă galvanizată. În naos s-a adăugat „corul" susținut
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
ornamente pot fi întâlnite la gospodăriile de lemn din zona Branului, la porțile mocănești cu policioară din Săcele, la obiectele casnice și la unelte (păpușarele pentru caș, bâtele ciobănești, linguri și căușuri etc.) Se remarcă tehnicile variate de prelucrare: prin cioplire, crestare, incizie, înfășurare cu metal, pirogravură și pictură (ultimele două procedee mai ales în cazul furcilor de tors din zona Săcele). Mobilierul țărănesc este decorat fie prin cioplire (în zona Bran), fie prin pictare policromă a unor motive florale, antropomorfe
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
ciobănești, linguri și căușuri etc.) Se remarcă tehnicile variate de prelucrare: prin cioplire, crestare, incizie, înfășurare cu metal, pirogravură și pictură (ultimele două procedee mai ales în cazul furcilor de tors din zona Săcele). Mobilierul țărănesc este decorat fie prin cioplire (în zona Bran), fie prin pictare policromă a unor motive florale, antropomorfe sau simbolice. Specifică Brașovului îi este lada brașoveană, solid făcută și bogat ornamentată policrom. De asemenea, meșterii maghiari au fost renumiți în secolul XIX pentru piesele de mobilă
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
din secolul al II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime. Tehnica de lucru folosită a fost cea de cioplire și șlefuire. Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechea cetate Tomis atestă răspândircea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de locuit, obiecte litice, vetre, simple sau amenajate, resturi de fauna. Cele mai multe unelte erau realizate prin tehnici de cioplire rudimentară. La Schela Cladovei au fost identificate câteva fragmente osoase ale unui craniu și o mandibulă, și două fragmente de omoplat, ce aparținuseră unui individ de 50 de ani, ce a murit violent. Numeroase descoperiri de schelete poartă amprente unor
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
dintr-un material fin și frământat, cu diversitate de forme. Au fost descoperite la Cucuteni, pe Dealul Cetățuiei. S-a extins din sud-estul Europei, fiind prezentă în sud-estul Moldovei și în Dobrogea. A fost perioada de apogeu a tehnicii de cioplire a pietrei-renașterea prelucrării silexului. Ceramică era neagră, variat decorată, cu ornamente în alb și roșu, statuetele erau din lut și marmură, iar vasele aveau caracter zoomorf sau antropomorf. Locuitorii din aria culturii creșteau cornute mari, cai, oi, capre și porci
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
cuțitului modelează piatra după un model original sau după o anumită schiță. Materialul folosit pentru sculptură poate fi alcătuită din diferite roci sau minerale ca marmură, bazalt, granit, diorit, alabastru, jad etc. Deja în epoca de piatră omul a început cioplirea pietrei sau oaselor pentru a făuri unelte sau arme pentru vânat. Ulterior această ocupație s-a perfecționat, căutându-se a se obține din piatră diferite forme estetice. Faraonii din Egiptul antic puneau să fie cioplite figurine din diferite pietre prețioase
Sculptură în piatră () [Corola-website/Science/313755_a_315084]
-
și altele demne de reținut pentru finețea caracterizării, pentru pătrunderea psihologică, dar și pentru simbolismul fiecărui ansamblu de forme. Viziunea lucrărilor modelate se înscrie sub semnele unei concentrări a expresiei, care este și mai evidentă în cazul lucrărilor realizate prin cioplire. În cazul lui Gocan, forma este în mare măsură rodul unei intervenții deliberate și îndrăznețe, consecință a dorinței autorului de a elibera din trunchiuri de copaci suprafețe, volume și structuri ale spațiului în care este peremptoriu prezent gustul modern pentru
Eugen Gocan () [Corola-website/Science/318954_a_320283]
-
sugerând o filosofie a lui Brâncuși anterioară creștinismului. A fost expusă inițial în 1910 la Muzeul Național de Artă al României, stârnind reacții contradictorii, dar în cele din urmă a fost acceptată. Statuia este realizată din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii și are următoarele dimensiuni: înălțimea de 56,5 cm, lățimea de 26,1 cm și 16,7 cm lungime. Lucrarea reprezintă o mică făptură, dezbrăcată care stă așezată cu genunchii strânși și cu brațele împreunate sub sâni. Liniile spatelui, ale
Cumințenia pământului () [Corola-website/Science/333000_a_334329]
-
prund” din România). Astfel în prundișurile râurilor Dârjov și Olt, au fost descoperite pietre de râu („galets”), unele unele fiind lucrate pe o față („choppers”) iar altele pe ambele fețe („chopping tools”), precum și anumite tipuri de unelte („așchii”) desprinse prin cioplire din nuclee de silex, fiind adevărate „unelte universale” bazate pe exploatarea naturală a resurselor. Caracteristic epocii neolitice (6000 î.Hr. - 2500 î.Hr.) sunt primele așezări omenești stabile. În Slatina au fost semnalate așezări stabile în mai multe puncte, însă locuirea umană
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
fecunde din punct de vedere arhitectonic. Pentru construirea unui castel era nevoie de o echipa numeroasa de lucrători, condusă de un zidar (mason) cu experiență. Materialele erau aduse în poziția necesară folosindu-se frânghii, scripeți, schele de lemn și cai. Cioplirea pietrei era o serie importantă, al cărei practicanți -Freemason- erau iscusiți și apreciați, tăiau și fasonau cu precizie blocurile de piatră. Constructorii (roughmasin) clădeau zidul de piatră conform indicațiilor primite de la superiorii - freemason. Sosirea turcilor otomani în lumea musulmană au
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
si Toma (1860, 1870). Adusă, cândva, în pronaosul bisericii, de pe vreun deal, troița de forma obișnuită în Munții Apuseni, este sculptată cu rozete, pe umerași și în centru, și cu nervuri în frînghie pe brațe, ea depunând mărturie pentru arta cioplirii lemnului cu care fusese împodobit și lăcașul din Plăișor. În preajma monumentului, restaurat ultima dată în 1967, dăinuie stâlpii ciopliți ai Înălțării.
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
la alte pietre de mormânt din curtea mai multor biserici aflate în sudul județului Iași. Biserica de lemn din Boroșești este construită din bârne masive de brad și grinzi orizontale din lemn, cioplite din material brut și îmbinate direct prin cioplire în rame formate din stâlpi și grinzi. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din scânduri groase din lemn de brad. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost tencuiți și văruiți
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită. În paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.), apar uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate. În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
de conservare bună, existând totuși igrasie pe latura de nord, iar fundația din piatră fiind înclinată pe direcția transversală a bisericii. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali și îmbinate direct prin cioplire. Ea are formă trilobată, cu absidele naosului și altarul de formă poligonală. Pereții interiori și exteriori ai edificiului au fost căptușiți cu scândură așezată vertical. Temelia bisericii este din piatră. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
cronica primei expoziții personale de sculptură, criticul scria, despre autorul ei, că "va deveni un foarte original și mare sculptor". Încă de la debut, Nicăpetre și-a afirmat atașamentul la modernitatea clasică, așa cum a fost ea definită de Brâncuși, prin adoptarea cioplirii directe, prin urmarea modelului formelor artei arhaice și prin subordonarea materialului față de idee. De atunci, din 1969, Nicăpetre și-a urmat cu tenacitate destinul, afirmînd un tip de atitudine care nu admite compromisul în artă și un stil despre care
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
leagăn, cea a altarului fiind intersectată pe est la capătul laturilor lungi, printr-un timpan, racordat cu restul laturilor printr-o suprafață trapezoidală. Pereții la exterior, cu excepția absidei, păstrează bârnele aparente, reliefându-se consolele, a căror crestături pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe latura de sud o prispă cu arcade semicirculare și stâlpi sculptați. Pereții interiori
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
în jur de anul 10.000 î.Hr. Dovezi timpurii ale cultivării meiului, de către proto-chinezi, sunt, aproximativ, din anul 7000 îHr, - datare cu radiocarbon. Agricultura a dat naștere culturii Jiahu ( 7000-5800 î.Hr. ) . La Damaidi, în Ningxia, au fost descoperite 3172 de ciopliri în stanca datând de la anul 6000 la 5000 î.Hr., ,oferind 8453 de caractere individuale, cum ar fi soarele, luna, stelele, zei și scene de vânătoare sau de pășunat". Aceste pictograme au reputatia de a fi similare cu cele mai timpurii
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
ansamblu, pe lângă "Agatonul Nou" mai fac parte "Agatonul Vechi" și "Crucea Spătarului", aflate la 200-300 m. Din fosta așezare se mai păstrează: Fără a se putea exclude că funcția de lăcaș de cult să fi fost mult mai veche (tehnica cioplirii se aseamănă cu cea folosită la Aluniș, Piatra Îngăurită și Fundătura), existența sa este considerată din secolul XIII. Un pomelnic grafitat existent la Agaton, începe cu Neagoe Basarab și primul episcop al Buzăului. Prima atestare documentară certă provine însă din
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
pereți - specifice secolelor IV - VI, la elemente de factură gotică precum și la diferențele dintre tehnicile de dăltuire succesivă în piatră - folosirea dălților fine cu mai mulți dinți fiind similară procedeelor identificate la Sarmisegetuza Regia și Șinca Veche.. Asemena tehnică de cioplire se evidențiază la "Aluniș", "Agatonul Nou", "Piatra Îngăurită" și "Fundătura". Deasemeni alte indicii cum ar fi apariția simbolului "ichtys" (peștele paleocreștin) și a altor simboluri sau reprezentări graffitate pe pereți, sugerează aceeași ipoteză. Este de menționat că Pavel Chihaia postulând
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad - în inima unei imense stânci compacte din culmea Martiriei, o ramificație a muntelui Crucea Spătarului. Tehnică cioplirii, un însemn solar și altarul de jertfă, denotă prezenta aici ântai a unui sanctuar geto-dacic, si apoi a unui lăcaș de propovăduire ortodoxă. Mic Muzeu local al Chihlimbarului, dar și o expoziție cu vânzare de bijuterii confecționate din chihlimbarul exploatat
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
dezvolte. Desenez tot timpul direct pe lemn. Nu două figuri față-spate, ca Leonardo da Vinci, nici patru, ca vechii greci și renascentiștii. Desenez ca un fel de tăiere, de corectură, de îndreptare. De fapt, fiecare desen este urmat imediat de cioplire. Apoi iar desenez cu pensula mare, cu tempera roșie. De multe ori, lucrările au rămas în acest stadiu: sunt desenate cu vopsea roșie parcă pentru a fi cioplite în continuare. Uneori am găsit în tabla veche, ruginită, plumbuită, zincată, vopsită
Aurel Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/322316_a_323645]
-
parte din mortar era obținută din calcar concasat și topit, pentru că în amestec cu nisipul imita proprietățile cimentului, dar a fost folosit pe o scară mai largă ca material compozit pentru stucaturi și finisarea acestora. Pe măsură ce tehnicile de exploatare și cioplire a pietrei au evoluat, întrebuințarea mortarului a fost mai redusă, pietrele potrivindu-se aproape perfect, iar totodată și necesitatea calcarului pentru acesta. Cu timpul o parte din stucaturile din mortar au fost înlocuite cu sculpturi din piatră, calcarul rămânand folosit
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
din lemn sau din scoarță de mesteacăn. Se poartă la centură într-o teacă din piele. -ul se folosește pentru diverse activitate în aer liber - îndepărtarea pielii la vânătoare, eviscerarea peștelui la pescuit, tăierea unor ramuri de copac, șamd -, pentru cioplirea în lemn, precum și ca topor de gheață când purtătorul cade prin gheață. Este considerat o parte integrantă din patrimoniul cultural finlandez.
Puukko () [Corola-website/Science/335730_a_337059]
-
i-a pus la dispoziție casa sa, prietenia și susținerea permanente. De altfel, până în 1914, acesta a fost principalul său cumpărător și mecena. La Paul Alexandre, Modigliani l-a întâlnit, în 1909, pe Constantin Brâncuși, care l-a inițiat în cioplirea pietrei într-un atelier din Falguière. Sculptura: visul la care a trebuit să renunțe, dar pe care îl mărturisesc aproximativ 25 de opere în piatră, cele mai multe reprezentând capete, dar și cariatide în rondbosse care evocă misterioase figuri cicladice, romane, divinități
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]