22,896 matches
-
de prinț. Și atunci eram în țară. El pleca însă de multe ori, avea la dispoziție un avion mare cu pilot, că el nu mai pilota, fiindcă avea o vârstă. Cu ăsta făcea inspecții în Africa, în fostele colonii franceze... circula foarte mult. Însă ei locuiau separat, Martha locuia la Mogoșoaia și avea și Palatul de la Posada. Acolo primea invitații străini; și el locuia în oraș, că el în oraș era mai aproape de treburile lui. R.: Dar cum erau ei văzuți
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
-se problematica strict literară. Alexandru George s-a referit la emigrarea tinerilor, un fenomen care trebui să alarmeze deoarece a luat proporții. De exil românesc, a spus Alexandru George, nu se mai poate vorbi, întrucât există acum posibilitatea de a circula, de a reveni în țară după voie. S. Damian s-a ocupat în comunicarea sa de chestiunea integrării, întrebându-se dacă aceasta se face totdeauna după criterii europene autentice. Există încă "hipertrofieri ale eului național", excese în cultivarea autohtonismului, ceea ce
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
deșertăciune, goliciune, înșelăciune, plecăciune, slăbiciune, spurcăciune, stricăciune, urîciune, uscăciune, vioiciune. S-a întîmplat ca multe dintre acestea să aibă sensuri negative, fapt care s-a reflectat asupra sufixului, adăugînd la nuanța sa învechită și o conotație peiorativă. În ultima vreme, circulă tot mai mult un derivat care pare de dată relativ recentă: furăciune nu a fost înregistrat de Dicționarul Academic (DA), nici, ulterior, de DEX sau de MDA - și aparține registrului colocvial-argotic. Chiar dacă am găsi atestări ale cuvîntului în texte vechi
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
de mișcare a oamenilor între Est și Vest a devenit o certitudine. București-Paris, o rută ce părea utopică în urmă cu doar cîțiva ani, a devenit un drum la fel de banal și ușor de străbătut precum București-Cluj, iar cărțile și scrisorile circulă fără nici un fel de opreliște între Est și Vest. Eugčne Ionesco și Emil Cioran, două dintre blazoanele spiritualității românești părăsesc această lume, dar în presa și în librăriile din țară apar nume noi, unele purtînd semnele unor posibile destine strălucitoare
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
lui Lovinescu pe tărâmul accesului la carte, deși știu că nu împrumuta oricui și nu în orice împrejurare, așa cum rezultă din Agendele sale, dar asta nu contrazicea convingerea lui nestrămutată că, prețioasă sau mai puțin prețioasă, cartea era făcută să circule și să răspândească cultură. Ca mobilier, biblioteca lui Lovinescu era alcătuită din simple rafturi, dintr-un lemn de esență tare, maronie (să fi fost palisandru sau mahon, nu mai țin minte), neprotejate de geam sau de uși, necum să fie
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
se numește Mizil Bulls; o bătrânică face o pasiune pentru canapeaua chiriașului; o întâlnire spiritual bizară și cam stânjenitoare dintre un consacrat regizor de teatru (e de ghicit aici Andrei Șerban) și publicul său; niște bătrânici se închină când metroul circulă pe sub o biserică, doi tineri muzicieni entuziaști visează la o trupă, dar le lipsește... violoncelul ș.a.m.d. Prozele realist-minimaliste ale lui Cosmin Manolache, concise, scrise economicos, fără volute stilistice, sunt, așadar, secvențe curioase, uneori un fel de dilematic Cu
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
singurul care aduce spectacole ce se joacă pe alte scene, în alte spații culturale. Că uneori sînt adevăratae evenimente, că alteori se așterne dezamăgirea după vizionare, totuși, se poate lua, cît de cît, pulsul față de ce se joacă afară. Se circulă destul de puțin, în ciuda libertății și a pașapoartelor din buzunare, se toacă, mereu, cam aceleași repere, aceiași termeni de comparație. Ca într-o societate închisă. Asta se vede foarte tare în ce se scrie și, mai ales, în cum se scrie
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
atenția departamentelor de știri ale unor televiziuni, eu aș lua următoarele măsuri: 1. La deschidere, în momentul tăierii panglicii de către o somitate, să explodeze câteva bombe artizanale, iar forțele de ordine să înconjoare imediat zona; 2. Oameni cu cagule vor circula permanent printre standuri și cumpărători " dacă e posibil în grup și neapărat înarmați; 3. Vor fi angajați, măcar cu o jumătate de normă, hoți de buzunare profesioniști; 4. Pe toată durata evenimentului, din când în când o voce baritonală va
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
mai dificil, al promovării pe criterii strict culturale, fără interferența politicului. Nu trebuie ignorat nici faptul că opera sa, declarată peste noapte, bun de patrimoniu național (vezi același tip de ipocrizie idioată și în cazul lui Corneliu Baba), nu putea circula liber pe piața internațională a artei pentru a-și putea face o cotă. În ansamblu, este de necontestat faptul că, semnalul verde dat de comuniști a avut un rol pozitiv în cunoașterea și recunoașterea lui Ion Țuculescu, mai ales pe
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
Poate că Șolohov a fost șantajat sau ademenit cu ceva, spre exemplu o lădiță cu manuscrise pe care el și le însușește... În 1928, când primele două volume ale Donului liniștit tocmai se publicaseră, "...a apărut și a început să circule prin redacții și edituri un jalnic zvon murdar, umflat cu tot felul de versiuni, cum că autorul Donului liniștit n-ar fi Șolohov, ci un oarecare ofițer alb, ucis în războiul civil, din a cărui raniță Șolohov ar fi luat
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
rămână un secret (cum și mai ales de ce să dorească un scriitor sovietic să bea?) În diverse stenograme secrete sunt propuse măsuri pentru dezalcoolizarea forțată a "tovarășului M.A.Șolohov." Afacerea "Pe Donul liniștit" Cum am văzut, zvonurile începuseră să circule încă de prin 1928-1929, imediat după publicarea primelor două volume, dar au fost brutal înăbușite. Deși îndoiala a plutit mereu deasupra acestei opere, îndoială întărită în timp de "secătuirea" izvorului inspirației și de valoarea mult scăzută a puținelor scrieri ce
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
cititorilor români, îndemnându-i să cunoască o experiență, până la un punct, similară cu a lor, să înțeleagă că, în lumea de astăzi, singura modalitate de păstrare a echilibrului, de creștere a prosperității este aruncarea de "punți". Punți pe care să circule bunuri și idei, care să ducă la cunoașterea și modelarea reciprocă a participanților.
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
descoperi acel moment unic, momentul adevărului". Nouă, atunci, în fața unui nou îngheț, Antologia Inocenței ne încălzea sufletele, umorul și spiritul ei european ne dădea o hrană de care eram flămînzi. Cartea ajunsese să se vîndă pe sub mînă la suprapreț, să circule în variante fotocopiate, să aibă valoare de monedă forte pentru doctori și să corupă profesori, altfel onești. Intuind că relativa libertate nu va dura, Iordan Chimet s-a grăbit în acei ani să tipărească, să-și facă ideile generoase cunoscute
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
metafore folosite, ca de pildă: "Și era lumină, și era lumină ca-ntr-un pahar cu ceai în care-a explodat o albină" sau "vara", plecând "târâtă ca un văl de ciocurile cocorilor" - acestea, alese la întâmplare, ar putea, poate, circula independent, după cum s-a reținut și un distih glumeț al meu: "M-am deplasat la fața locului, / fața locului era umflată"... Dar, cum am spus într-un alt interviu, dacă-mi doresc ceva e să fiu citită. Cu orice risc
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
normal ar fi fost ca în decursul a patru decenii și mai bine ele să fi ieșit la iveală, sau măcar să se știe cine este deținătorul lor), am dubii în ce privește realitatea. Imediat după moartea lui Ion }uculescu au început să circule multe legende pe care timpul le-a dezmințit, reducându-el la simple presupuneri, lipsite de temei, sau pure invenții imaginare ale unor persoane care au încercat să-și dea importanță. Cert este însă că pictorul i-a dictat fratelui său mai
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
piață s-a bucurat de interesul entuziast al publicului (în doar câteva zile s-au vândut douăsprezece mii de exemplare), de o bună reclamă la televiziune - și de saluturile abia schițate ale colegilor din presa culturală scrisă. Deși revista a circulat în mediile intelectuale, au lipsit atât analizele serioase, cât și negările violente. Primele s-au manifestat - când s-au manifestat - printr-un ilustrativism searbăd (s-au inșiruit, în ordine alfabetică sau în ordinea din sumar, autori și titluri), ultimele prin
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
cu speranța de-a ajunge pînă la urmă undeva tot acasă" (p. 114). Dumitru Țepeneag este scriitorul român cel mai bine adaptat la problematica lumii contemporane. Cadrul romanelor sale îl constituie Europa unită, cu granițele ei fictive, cu oameni care circulă nestingheriți dintr-o țară în alta și cu români care apar vijelios cu deplină familiaritate în toate colțurile continentului. Nimic din ce se întîmplă în lumea contemporană nu îi este străin lui Dumitru Țepeneag. De la lumea interlopă pînă la problemele
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
mașteră ipocrită care pune la cale otrăviri ca să-i asigure fiului ei slab de minte moștenirea tronului. Când totul se încurcă, apar profeți sau zei greci și dau indicații personajelor cum să descurce ițele. Războiul, iubirea, trădarea, ignoranța și prostia circulă printre straturile poveștii complicând la nesfârșit intriga, alcătuită parcă din resturile tuturor pieselor și personajelor shakespearene: Comedia erorilor și Regele Lear, Iago și lady Macbeth, Desdemona și Julietta aglomerează solul și subsolul piesei, bulucindu-și trăirile, problemele și monoloagele. Harold
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
miraculos pentru destinul său. O împrejurare favorabilă a fost și întâmplarea că redacția "Sămănătorului" își avea sediul în strada Regală nr. 6, unde se afla și tipografia Editurii Minerva, astfel că se realizau mai ușor contactele umane între instituțiile culturale, circulau mai ușor impresiile bune între cei interesați și se făcea mai repede transferul de texte între autor, revistă și editură. E, desigur, doar o împrejurare minoră, însă una dintre cele norocoase. Interesantă este și prefața lui Vasile Pârvan la Șoimii
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
Rodica Zafiu Circulă de mai multă vreme recomandarea ca ideea de "parte dintr-un întreg sau dintr-o mulțime" (sensul partitiv) să se exprime în română în mod specializat, diferențiat: prin prepoziția din dacă mulțimea de referință este desemnată de un singular cu
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
cred. Sînt înfricoșătoare. - Pe ce străzi te plimbi, în ce magazine intri, pe ce bănci te odihnești? - Vai! M-ai prins: de obicei umblu într-un triunghi: casă-Universitate-Apostrof și retur. Și, mai grav, deși distanțele pe care am eu de circulat sînt mici, de obicei umblu cu mașina. Și rău fac, pentru că circulația - care curge toată, inclusiv traficul greu, prin centru - e oribilă. Umblu pe străzile vechi și mă bucur cînd mai găsesc cîte un vechi și delicat detaliu: de pildă
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
criticul de filosofie. Și, firește, foarte adesea o dă în bară, adică produce false ierarhii, impune criterii improprii de apreciere etc. Pentru că încearcă să acopere un teritoriu lăsat de izbeliște, meritul este, desigur, al literatului. Iar vina pentru confuziile care circulă pe piața de idei filosofice de la noi este a specialiștilor în filosofie, care lasă continuu un mare teritoriu cultural neacoperit. Cu o mulțime de facultăți de filosofie în țară, filosofia n-a reușit să-și producă încă nici măcar niște comentatori
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
spiritul critic al unui editor care meditează în acest fel despre Rebreanu?: "A avut voința de a scrie, de a fi harnic. Acest lucru are o dublă semnificație: onorariul și gloria i-au însoțit productul, primând ordinul ideal. Cuvântul lui circulă în libertate, lipsit de diletantism stimabil, de platitudini". Ce fel de ediție poate ieși cu un asemenea mod de a gândi? Una de un diletantism jenant! Cine sunt îngrijitorii acestei noi ediții Rebreanu? Ilderim Rebreanu e fiul lui Tiberiu Rebreanu
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
în contestarea directă a regimului comunist. Scrie autorul Orgolii-lor: "Nu vreau să mă afirm decît ca scriitor, cu produsul muncii mele literare. În clipa în care aș scrie în presa de aici un protest, mi-ar fi traduse cărțile, aș circula mai ușor, fără greutățile materiale pe care le am, aș fi o persoană cunoscută. Dar tocmai acest lucru mă împiedică. (...) Nu am nevoie de ajutorul lui Ceaușescu, de vectorul acesta, pentru a fi cunoscut aici" (p. 168). Cu tot respectul
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
a sau ă), "v-am explicat la carbonara, spaghetti sau paste scurte, ce vreți" ; "sosul cu care veti condimenta pasta" (culinar.ro). În fine, o problemă interesantă pun pluralele italienești, preluate ca atare - spaghetti (chiar dacă DEX înregistrează forma adaptată, spaghete, circulă mult și cea originară), broccoli, ravioli etc: acestea sînt folosite în genere ca denumiri invariabile, dar și ca plurale, atît nearticulate cît și articulate - pronunțarea lor fiind perfect asemănătoare cu cea a unui substantiv românesc masculin, articulat hotărît; echivalarea finalei
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]