232 matches
-
imensă. Merg și ies pe o ușă, din care, pun piciorul pe peronul din gara Medelenilor, dar mă întorc pentru că locul îmi era cunoscut. Pe o altă ușă am ieșit pe un munte, de unde zării un grup de copii; erau Cireșarii, dar iam lăsat să-și continue expediția. Din sala imensă, după întâlniri cu multe personaje literare, am intrat într-o bibliotecă. Aici erau cărți vechi, așa-zise manuscrise din hârtie de papirus, până la noile cărți de astăzi cu file foarte
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rămas cât timp a trăit ziarul. Ziarul Românul păstrează încă vechea nomenclatură a lunilor anului. În fruntea articolului întâi - „editorialul“, cum se spune în Franța, articolul de fond, cum se spune la noi - citim tot: călindar, făurar, mărțișor, priar, florar, cireșar, cuptor, august, răpciune, brumărel, brumar, undrea. D-șoara E. Teodorini concertează la Teatrul Național în ziua de 16 ianuarie. Au dat concurs la serată: d-șoara Niculescu-Aman, d-na Gianetti, d nii Castagna, Fattori, L. Wiest și Bianchi. Beneficienta, între altele, a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
orice vițel poate cînta în corul căminului cultural"! Alta acum! Oricine în locul Bărzăunului aproape că n-ar fi putut suporta asemenea lovituri dureroase. Dar Bărzăunul rînji nepăsător. Între timp terminase de citit "Coliba unchiului Tom", "Singur pe lume" și ciclul "Cireșarilor", iar de scris mai scrisese doar o singură poezie, de 24 de pagini, un fel de scrisoare în versuri către Ilinca, răspîndind cu fiecare vers cele mai triste ecouri, pe care i-o trimise Ilincăi într-o seară. În acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
inimile și-i adusese într-o lume în care se bucurau nu numai de căldura unui soare ocrotitor, ci și de lumina acestuia. Aprilie își pusese bidivii la un docar nou-nouț și începuse să galopeze împreună cu Mihăiță și Vișinel spre Cireșar, în întâmpinarea bacalaureatului. Examenul, asemenea unui judecător intransigent, oferindu-le împricinaților, cu gentilețea-i cunoscută, subiecte de teză deloc îmbietoare. Urmă examenul oral. Pe masa examinatorilor se aflau zeci de bilețele caligrafiate cu grija unui notar din secolul trecut, pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cap de leu a dispărut. A dispărut și vechea casă pe a cărei calcan era pictată o lozincă electorală . Poate cândva în acest perimetru se adunau și cavalerii florii de cireș,ale căror aventuri temerare sunt cuprinse în paginile romanului „Cireșarii” de Constantin Chiriță. (Lacul de la Pogana a fost numit „Cuibul Vulturilor”). Dacă turistul ar călători în timp,în urmă cu câteva secole,l-ar vedea pe domnitorul Ștefan cel Mare (în acest an se împlinesc 500 de ani de la moartea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nicio slujbă religioasă. Maica A. mi-a spus că și mama ei este la mănăstire și s a călugărit. Mare mi-a fost mirarea. Aveam să aflu Întreaga poveste chiar de la ea, mai spre seară, când am găsit-o citind „Cireșarii”, la una din cele două mese plasate În spațiul verde. În acest spațiu se găsesc și câteva tufe de trandafiri, pin, tuia, tei, magnolia etc. I-am cerut voie să mă așez la masa ei. Mi-a făcut loc pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
le asumă, trăind aventuri imaginare alături de eroii preferați sau descoperind universul științelor și adevărurile lor fundamentale. Așa se întâmplă, de pildă, cu personajul narator din Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu (La Medeleni), cu Cireșarii lui C. Chiriță etc. Eu consider, însă, că setea de cunoaștere nu dispare după anii de școală, întrucât viața ne confruntă cu mereu alte provocări, pe care le depășim prin cunoaștere. În al doilea rând, cunoașterea reprezintă temelia oricărui progres
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad copiii pe tăciuni"), apoi Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), Brumari sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu; decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a scris un foarte entuziast articol în „Neamul românesc”. * Cartea vremii Cartea vremii apare în perioada 1918‐1919 la Bârlad și provine din Revista critică care‐ și ia numele în 1916 de la revista Cronica Moldovei, aceasta încetându‐ și apariția. 298 Cireșarii Revista cireșarilor, publicație cu activitate la Bârlad în anii 1983 - 1989, editată de Cercul de creație literară și presă de pe lângă Clubul elevilor, care a evoluat „în atmosfera imprimată de cunoscutul roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un foarte entuziast articol în „Neamul românesc”. * Cartea vremii Cartea vremii apare în perioada 1918‐1919 la Bârlad și provine din Revista critică care‐ și ia numele în 1916 de la revista Cronica Moldovei, aceasta încetându‐ și apariția. 298 Cireșarii Revista cireșarilor, publicație cu activitate la Bârlad în anii 1983 - 1989, editată de Cercul de creație literară și presă de pe lângă Clubul elevilor, care a evoluat „în atmosfera imprimată de cunoscutul roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor” a apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cireșarii Revista cireșarilor, publicație cu activitate la Bârlad în anii 1983 - 1989, editată de Cercul de creație literară și presă de pe lângă Clubul elevilor, care a evoluat „în atmosfera imprimată de cunoscutul roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor” a apărut în 10 numere și a fost apreciată ca una dintre cele mai bune publicați i ale elevilor de la cercurile de creație care funcționau la Casa Pionerilor și Șoimilor Patriei din Bârlad Începând cu numărul 11/1989 revista va
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în 10 numere și a fost apreciată ca una dintre cele mai bune publicați i ale elevilor de la cercurile de creație care funcționau la Casa Pionerilor și Șoimilor Patriei din Bârlad Începând cu numărul 11/1989 revista va părăsi numele „Cireșarilor” și va deveni „Pagini de jurnal.” (Constantin Chiriță fugise din țară). În 1986 ea se redacta sub îndrumarea poetului Cristian Simionescu și cu îngrijirea grafică a lui Vasilian Doboș. Printre copiii care făceau literatură în paginile acestei publicații amintim pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Chițiga, Cătălin Obreja, Marcela Moraru ș.a. Rubricile „Debut”, „Invitații noștri”, „Palmaresuri”, „Traduceri din lirica germană”, „Gemenii” ș.a. găzduiau și condee din alte județe: Botoșani, Năsăud. * Participanții la Festivalul Național „Cântarea României” din 1986, laureați la concurusul „Tinere condeie”, unii dintre „cireșarii” de la Bârlad, coordonați de poetul Cristian Simionescu au fost cuprinși cu o selecție de poezii în volumul „Pace pentru planeta albastră”, realizată de profesorul dr. Tudor Opriș. Grupate sub genericul „Ferestre spre lume”, versurile copiilor, participanți și la alte concursuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei tematică cere aceasta. * Pagini de jurnal Pagini de jurnal,publicație editată de Cercul de creație literară și presă de la Clubul elevilor din Bârlad, începând cu noiembrie 1989, fiind o continuare a ceea ce a fost în perioada 1983‐1989 „Revista Cireșarilor”. * Pagini literare Pagini literare, revistă literară și de cultură generală, apare lunar, anul I nr. 1, septembrie 1934, dir ector Lazăr Beneș, redacția și administrația în Puești ‐ Tutova, 12 pagini. În singurul număr care apare - septembrie 1934 - revista încunoștiințează cititorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și naiv și scriitura alertă salvează aceste texte mediocre de la ridicol. C. reprezintă însă cazul acelui scriitor la care toate celelalte scrieri au fost puse în umbră de apariția, mai întâi a unei cărți, apoi a unui ciclu de succes, Cireșarii, cu suita de narațiuni: Teroarea neagră (1956), Castelul fetei în alb (1958), Drum bun, Cireșari! (1963), Roata norocului (1965), Teroarea albă (1968). Romanul utilizează schema cea mai exploatată a literaturii pentru adolescenți de pe toate meridianele: un grup de tineri prieteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
acelui scriitor la care toate celelalte scrieri au fost puse în umbră de apariția, mai întâi a unei cărți, apoi a unui ciclu de succes, Cireșarii, cu suita de narațiuni: Teroarea neagră (1956), Castelul fetei în alb (1958), Drum bun, Cireșari! (1963), Roata norocului (1965), Teroarea albă (1968). Romanul utilizează schema cea mai exploatată a literaturii pentru adolescenți de pe toate meridianele: un grup de tineri prieteni, în care fiecare este întruparea unei trăsături dominante, este pus în situații terifiante sau aventuroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
forțe malefice etc., în care determinarea istorică are un rol ce tinde spre zero. Rămân astfel valabile literar avântul tineresc al acțiunii, primele întâmplări legate de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a fost enorm, comparabil numai cu cel al romanului Toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a fost enorm, comparabil numai cu cel al romanului Toate pânzele sus de Radu Tudoran. Trilogia în alb (Premiul Uniunii Scriitorilor în 1971 și 1974), reunind trei narațiuni polițiste (Trandafirul alb, 1966, Pescărușul alb, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
alb (Premiul Uniunii Scriitorilor în 1971 și 1974), reunind trei narațiuni polițiste (Trandafirul alb, 1966, Pescărușul alb, 1969, Îngerul alb, 1969), nu reușește să creeze nici suspansul, nici turul de forță al gândirii deductive care au dat strălucire genului. Romanul Cireșarii (Premiul Uniunii Scriitorilor în 1965) a avut numeroase ediții și a fost tradus în limbile maghiară, rusă, germană. SCRIERI: Matei Ion a cucerit viața, București, 1949; Oameni din orașul nostru, București, 1951; Cireșarii, București, 1956; Castelul fetei în alb (A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
deductive care au dat strălucire genului. Romanul Cireșarii (Premiul Uniunii Scriitorilor în 1965) a avut numeroase ediții și a fost tradus în limbile maghiară, rusă, germană. SCRIERI: Matei Ion a cucerit viața, București, 1949; Oameni din orașul nostru, București, 1951; Cireșarii, București, 1956; Castelul fetei în alb (A doua aventură a Cireșarilor), București, 1958; Întâlnirea, I-II, București, 1959; Oțelul, București, 1960; Drum bun, Cireșari!, București 1963; Pasiuni, București, 1964; Roata norocului, București, 1965; Trandafirul alb, București, 1966; Teroarea albă, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
în 1965) a avut numeroase ediții și a fost tradus în limbile maghiară, rusă, germană. SCRIERI: Matei Ion a cucerit viața, București, 1949; Oameni din orașul nostru, București, 1951; Cireșarii, București, 1956; Castelul fetei în alb (A doua aventură a Cireșarilor), București, 1958; Întâlnirea, I-II, București, 1959; Oțelul, București, 1960; Drum bun, Cireșari!, București 1963; Pasiuni, București, 1964; Roata norocului, București, 1965; Trandafirul alb, București, 1966; Teroarea albă, București, 1968, Cireșarii, I-V, București, 1972; ed. București, 1976; Pescărușul alb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
rusă, germană. SCRIERI: Matei Ion a cucerit viața, București, 1949; Oameni din orașul nostru, București, 1951; Cireșarii, București, 1956; Castelul fetei în alb (A doua aventură a Cireșarilor), București, 1958; Întâlnirea, I-II, București, 1959; Oțelul, București, 1960; Drum bun, Cireșari!, București 1963; Pasiuni, București, 1964; Roata norocului, București, 1965; Trandafirul alb, București, 1966; Teroarea albă, București, 1968, Cireșarii, I-V, București, 1972; ed. București, 1976; Pescărușul alb, București, 1969; Îngerul alb, București, 1969; Trilogia în alb, ed. 2, I-III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]