2,849 matches
-
ea nepăsătoare și a pornito înainte pe cărarea prăfuită. Ne-am reluat drumul. Soarele începuse să apună, iar nouă ne era foame. Mai aveam pâine în rucsaci, și am ajuns la o livadă de cireși. Copiii au alergat să mănânce cireșe, iar eu m-am așezat în iarbă. Între timp, Hamsterul Colțos a găsit un solz auriu într-un cireș, printre crengi, în timp ce mânca fructe. L-a păstrat în harta pe care o desenaseră în ziua precedentă, împăturind-o în buzunar
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
s Band ne susținea cu efecte de baterie și prelua ștafeta. Publicul cerea, iar și iar, Le Temps des cerises: ..."cerises d'amour /aux robes vermeilles /tombant sur la mousse /en gouttes de sang..." Terence traducea pentru vecinii săi; înlocuind "cireșe" cu "rodii", era aproape un catren de Omar Khayam. Această melancolie luminoasă îi vrăjea pe beluci. Saadik venea întruna să ne umple paharele, arătându-ne de la cine venea tratația: moșnegi curăței care se înclinau, la masa lor, cu mâna pe
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
să prind și să jumulesc și eu o puicuță mai fragedă, hopa și Ioana mea cu făcălețul după mine. Spune și tu dacă însurătoarea de tânăr îi o afacere bună - vorba lui Aizic. Mitruță Ogaș s-a înroșit ca o cireașă de mai și a lăsat privirea în pământ. Pâcu a slobozit un nouraș de fum din lulea și, la adăpostul lui, l-a privit pe Mitruță jumătate în zeflemea, jumătate a compătimire. Stia că Mitruță s-a însurat cam necopt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a sosirii prințului tău mult iubit, îți ungi picioarele fine cu ulei proaspăt de notholirionlila, care îndepărtează oboseala și conservă alura tendonului lui ahile, îți faci pedichiura cu coarne de pui de cărăbuș-hercule, îți vopsești unghiile cu eleganță dulceață de cireșe amare, te așezi pe carapacea de broscuță țestoasă de galapagos și aștepți să te usuci. pentru ca zeița chuang-mu să protejeze cuibul tău apretat trebuie ca prințul tău să fie sedus de picioarele tale. șase în al doilea loc: ai grijă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
șase deasupra: înaintezi fără strigăt, fără plânset, adormi și visezi în mersul tău lin, precum soldații, ți se arată înainte prințesa ta strălucitoare, luo na, care înfață cuibușorul ei cald, în care te așteaptă, cu unghiile făcute cu dulceață de cireșe amare și genele întinse cu o antenă de furnică albă. prințesa mea de decembrie azi aștept un cadou pe care sigur nu am cum să-l primesc îmi pun o dorință cât o geană mă rog, aștept o zăpadă pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fiind judecată ca o femeie necăsătărită, voi fi exclusă din societate. Lumea în care trăim, domnule doctor, se conduce după legi de fațadă. Fără excepție însă, atât femeile cât și bărbații își umplu viața în afara conveniențelor statuate social. Cunoașteți butada: cireșele cele mai gustoase sunt cele din grădina vecinului! Îl privi un timp pe doctor voind să deslușească efectul spuselor sale, apoi se opri, semn că discuția ar putea continua, dar pentru seara aceea i se părea că făcuse suficiente mărturisiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Mariei. Ce ți-a cășunat acum pe bietul cireș? Fiindcă l-a răsădit ea. Bag seama că nu mai are nici nume. Am șters-o din inimă, vreau s-o șterg și din ogradă. Ce mândrețe de copac! Face niște cireșe!... Un timp Costache nu mai zise nimic, apoi își continuă gândul: Făcea, Maria! Făcea! Ca apoi să zică: mă duc la finul Petrache să-i cer beschia. Poate vine și el să mă ajute. Maria muți. Se așeză pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și fără beschie și fără finul Petrache. Acesta îl rugase să înțeleagă că nu poate participa la o crimă ca aceasta, pentru că asemuia cu o adevărată crimă tăierea cireșului din care mâncaseră și el și pruncii lui, ani la rând, cireșe mari și deosebit de gustoase. Finul Petrache încercase să-l întoarcă pe Costache din hotărârea lui, dar acesta, fără să-i dea măcar binețe, ieșise pe poartă întunecat, dând din mâini și bolborosind cuvinte bolovănoase, după cum i se frământau buzele. Costache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mod vizibil acest scaun spre el. Te știu rezonabil, ești generos, dar nu mi se pare omul cel mai potrivit. Lasă-l Geo, lasă-l să se înfrupte și el cu o felie din tortul acesta! Va vedea că în afară de cireașa de deasupra, care pare dulce, are și multe ingrediente amare. Teo, tu acum treci printr-o grea încercare a vieții, dar te știu optimist și sunt sigur că vei birui. Cât privește doctorul Iftode, voi mai vedea. Cei doi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
gândit nicio clipă ca prezența mea să-ți influiențeze drumul pe care ți l-ai ales demult și căruia te-ai dăruit cu pasiune. Îmi imaginam că pot umple acele clipe de evadare, stând Împreună la umbra unui copac, mâncând cireșe coapte sau știu eu, ce ne-ar fi putut trece prin gând. Visez la o primăvară În care ceasurile să aibă un sens, chipurile oamenilor să mi se pară mai luminoase și mai pline de iubire. Și tu mă eviți
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
frică, ascunzându-se unii după alții. Învățătorul se năpusti ca un turbat asupra copilei lovind-o peste față. Ea începuse a plânge și el se opri. Apoi începu să-i răsucească urechiușele care, în scurt timp, se făcuseră roșii ca cireșele. Copila îndura, icnea de durere, era gata să înceapă din nou a plânge, dar parcă ceva sau cineva o oprea. Învățătorul îi apuca cu degetele lui pielea de sub bărbie și o trăgea cu putere. El aștepta ca ea să-i
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și Mihai - când soseau de la Dorna) și cu mine, eu jucând rolul de gazdă ospitalieră. Când ne săturam de acrituri, schimbam azimutul înspre grădinile vecine, unde dădeam năvală după roade ceva mai alcaline: bobi, maci, porumbi în lapte, susai, măcriș, cireșe, căpșuni, dude, mere și pere văratice. Fructele unice, de pădure îfragi, afine, zmeură și mure) ne plăceau în mod deosebit pentru parfumul lor atrăgător și ne deplasam kilometri buni pe cele trei dealuri: Buzăul, Runcul si Barbușca, trasee bogate și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aer, pe sub bluza turcoaz, în căușul palmei și zicea din nou: Îți imaginezi ce sâni nărăvași am, Valy? Ei bine, să știi că numai castelanul se va juca cu ei și-i va strivi și numai el le va săruta cireașa sfârcurilor. Tot ce vezi în fața ta, cap, gât, picioare, umeri, tălpile picioarelor, etc. aparținând trupului meu, sunt din acest moment, ale castelanului. Și știi de ce? Știi ce-a zis ea? Foarte simplu: pentru că numai el, castelanul Mihai, a băgat pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
decis să punctez pe chestiuni arzătoare și de o importanță majoră, chiar vitală pentru omul mileniului trei. Cred că sunt în asentimentul vostru în ceea ce privește această opțiune. Cum am mai spus, cine mai citește cum făcea Ion Creangă baie sau fura cireșe de la mătușica din deal și multe alte năzdrăvănii, pe care toți le-am făcut când eram copii, lumea este preocupată de reechilibrarea ființei umane, ca și o urgență mai mult forțată de schimbările rapide și evoluția în extremis doar pe
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ochiul, așa că am asistat la toată acțiunea. Asta a fost decizia cea mai înțeleaptă pe care am luat-o. Dacă am fi plecat de acolo mai repede sau ne-am fi băgat capul în nisip ca struții, am fi ratat cireașa de pe tort, sau cum spuneți dumneavoastră, bomboana de pe colivă. Cîtă lume se mai găsea încă în piață la ora aia? Să fi fost cîteva mii, dar erau cu toții dispersați în grupuri și grupulețe, și uite-așa mai cădea cîte unul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o priveam fermecat cum Își ridica ciorapii pe picioare, netezind cusăturile, trăgând materialul cu palmele, de-a lungul coapselor, apoi prinzându-le de jartiere, răsucindu-și ușor picioarele, mai Întâi Într-o parte, apoi În cealată - Încântată că băgase cinci cireșe coapte În două pungi mătăsoase. — Cu cât mă făceam mai mare, cu atât mai des probam hainele maică-mii. E croitoreasă, așa că avem deja ceva experiență. Din când În când mă punea să fiu manechinul ei și mă Îmbrăca În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
n-am găsit nimic surprinzător: ceva lenjerie intimă curată, o cheie universală preferată de lăcătuși (am bănuit că așa a reușit să intre Anton la Dora), un plic maro cu două teancuri groase de franci și un sâmbure lipicios de cireașă, precum și, În mod ciudat, un studiu francez despre tatuaje. Cartea, nedesfăcută Încă din țiplă, fusese scrisă de o anumită „Karp, Adele, lic. méd. , sous la direction des mssrs Hervé Jacquet, prof. de méd. , et Martin Froehlich, dr. méd“. Eram pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
oferit Dover Street Market 1. Totuși, să se gătească de zile mari era adevărata obsesie a lui Lauren. Dacă treceai pe la ea Întâmplător În mijlocul după-amiezii, era la fel de probabil să fie Îmbrăcată Într-o ținută de cocktail din organdi de culoarea cireșelor, creată de Christian Lacroix ori În costumul mulat, dintr-o singură piesă, În care Își făcea exercițiile Pilates (un vestigiu de pe vremea când făcea balet). Colecția ei de rochii pentru ocazii deosebite - creații originale ale caselor Balmain, McQueen, Givenchy - era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ăsta nou, Park Avenue, Îmi spuse În mașină, În drum spre magazin. Încerc să par țeapănă, ca să intru acolo. Asta e trăsătura lor caracteristică. Spusese ea așa, dar nu părea deloc țeapănă: era Îmbrăcată cu o rochie scumpă, de culoarea cireșelor, creată de Giorgio di Sant’Angelo, al cărei decolteu mai că-i ajungea până aproape de talie. Era Îmbrăcată ca pentru Studio 54, nu ca pentru 59th Street. După petrecerea de divorț, Sanford Îi dăduse lui Lauren toate detaliile privind butonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Nash stă la bar un tânăr cu favoriți, într-un costum cu dungulițe, de bună calitate. Lângă el stă o gagică, cocoțată pe bara pentru sprijinit picioarele, în așa fel încât s-o poată săruta. El își bagă în gură cireașa din cocktail. Se sărută. Apoi gagica mestecă. Radioul de la bar anunță meniurile pentru elevi. Nash se tot întoarce ca să se uite la ei. Cică așa ar fi dragostea. Pun pe bar o bancnotă de zece dolari. Se uită la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fără să le atingă, și zice: „Marty?“. Are unghiile vopsite cu ojă mov cu sclipici. Rujul ei mov este întins peste tot în jurul gurii tipului. Și poate că tipul e într-adevăr bolnav. Poate că s-a înecat cu o cireașă. Poate că nu am mai ucis încă o dată. Gagica se uită în sus, la Nash și la mine, cu fața lucindu-i de lacrimi, și zice: — Știe cineva să facă masaj cardiac? Nash își bagă din nou degetele în sosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
A dus-o direct la hotel Tranzit, un hotel de mîna a treia, pe undeva pe lîngă Operetă; în drumul lor spre hotel, s-au oprit doar o clipă la un magazin, cît să cumpere o sticlă cu lichior de cireșe. I-a plăcut la nebunie, păcat că femeia trebuia, totuși, să se ducă acasă, "am niște acte pe care mi le cere șeful mîine la prima oră." Cînd Mihai i-a povestit lui Lie, prietenul s-a uitat scîrbit către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
necăjeau toți... Cred că asta-i una din primele amintiri, sau alta, cînd, ducîndu-mă la Tîrgu Frumos, la o mătușă, cred că tot în vara aceea, am văzut-o cum a băgat în rolă, în camera cea bună, castronul cu cireșe, din care îmi dăduse un pumn, și eu, profitînd de neatenție era duminică și la mătușă-mea era multă lume -, m-am furișat acolo și am început să mănînc. Tata, făcut de rîs cum s-ar zice, a vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Arbore: săraci și cinstiți. De fapt, cinstea lor consta într-o repulsie totală față de ceea ce nu era a lor, ce nu li se cuvenea. Țin minte că veneau la prășit la noi și, dacă nu-i îndemnam, nu luau o cireașă din cireșul de pe hat, spre deosebire de alții..., de-a lu' Vlădeanu, spre exemplu... Nu țin minte ca moș Ion să-mi fi zis vreodată să nu iau..., lua tot satul. Da, tata era... larg la suflet, nu? Așa-i rîde Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
stai și să faci filozofie, dar atunci? se întreabă Săteanu. Eu, flăcăul de bună credință, plecat din sat, pe cine să fi ascultat? Să mă fi întors acasă, la tata? Știi de ce nu zicea nimănui nimic dacă-i lua din cireșe? Pentru că erau viermănoase și lui nu-i plăceau. Două-trei nuci, căzute în drum, îi creșteau faima de om bun. Dădea pentru biserică sute de lei, să fie pomenit primul duminica la slujbă, înaintea morarului Drăgulin, iar eu, de Paște, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]