284 matches
-
a inflamației. Ea cuprinde: fagocitarea detritusurilor celulare rezultate (atât ale agentului agresor cât și ale celulelor „moarte" În procesul inflamator), curățirea terenului de radicalii toxici'ai oxigenului (SODM), inhibarea enzimelor proteo-, glicoși lipolitice (TGF β, IFN γ, estrogeni, α2-macroglobulina, α cisteina inhibitor al proteazelor, aprotinina, TIMP1 2, PNA) [191,192]. Factorii de chemotaxie și activare fibroblastică (IL-1, TNF, IPN, TGF), Între care se remarcă FGF, secretat de macrofage, endoteliocite și fibroblaști conduc la popularea arealului inflamat cu fibroblaști tineri, secretanti de matrice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a media interacțiunile complexe dintre metabolismul celular și rata de sinteză/degradare a constituentelor matrixului extracelular [20]. Din punct de vedere structural, este vorba despre mai multe molecule polipeptidice dimerizate, care au în comun o rețea formată din resturi de cisteină legate între ele prin punți disulfidice. Toate tipurile celulare, (endoteliale, epiteliale, neuronale, hematopoietice sau de origine mezenchimală) au potențialul de a produce TGF-? și pot exprima receptorii celulari pentru acesta. Date recente au arătat că TGF-? este implicat în patogeneza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
xantati, xantogenați) - 20 2930.20.00 - Tiocarbomati și ditiocarbamati - 20 2930.30 00 - Mono-, di- sau tetrasulfuri de tiouram - 20 2930.40 - Metionina: 2930.40.10 -- Metionina (DCI) - 20 2930.40.90 -- Altele - 20 2930.90 - Altele: 2930.90.12 -- Cisteina - 20 2930.90.14 -- Cistina - 20 2930.90.16 -- Derivați de cisteina și de cistina - 20 2930.90.20 -- Tiodiglicol (DCI) (2,2'-tiodietanol) - 20 2930.90.30 -- Acid DL 2-hidroxi-4-(metiltio) butiric - 20 2930.90.40 -- 2,2'-tiodietil-bis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
00 - Mono-, di- sau tetrasulfuri de tiouram - 20 2930.40 - Metionina: 2930.40.10 -- Metionina (DCI) - 20 2930.40.90 -- Altele - 20 2930.90 - Altele: 2930.90.12 -- Cisteina - 20 2930.90.14 -- Cistina - 20 2930.90.16 -- Derivați de cisteina și de cistina - 20 2930.90.20 -- Tiodiglicol (DCI) (2,2'-tiodietanol) - 20 2930.90.30 -- Acid DL 2-hidroxi-4-(metiltio) butiric - 20 2930.90.40 -- 2,2'-tiodietil-bis[3-(3,5-di-terț-butil-4- hidroxifenil)propionat] - 20 2930.90.50 -- Amestec de izomeri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
nicotinic Vitamina Iod (I) Aminoacizi și alți compuși ai azotului ------------------------------------------ L-arginină și clorhidratul său*) L-cistină și clorhidratul său L-histidină și clorhidratul său L-izoleucină și clorhidratul său L-leucină și clorhidratul său L-lizină și clorhidratul său L-cisteină și clorhidratul său L-metionină L-fenilalanină L-treonină L-triptofan L-tirozină L-valină L-carnitină și clorhidratul său L-carnitină-L-tartrat Taurină citidină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu uridin 5'-monofosfat și sarea să de sodiu adenozină 5'-monofosfat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
și hexahidrații săi - clorură x - sulfat x MOLIBDEN (VI) - molibdat de amoniu x - molibdat de sodiu x FLUOR - fluorură de potasiu x - fluorură de sodiu x 3. Aminoacizi - L-alanină x - L-arginină x - acid L-aspartic x - L-citrulină x - L-cisteină x - cistină x - L-histidină x - acid L-glutamic x - L-glutamină x - glicină x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină x - L-metionină x - L-ornitină x - L-fenilalanină x - L-prolină x - L-treonină x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146801_a_148130]
-
nicotinic Vitamina Iod (I) Aminoacizi și alți compuși ai azotului ------------------------------------------ L-arginină și clorhidratul său*) L-cistină și clorhidratul său L-histidină și clorhidratul său L-izoleucină și clorhidratul său L-leucină și clorhidratul său L-lizină și clorhidratul său L-cisteină și clorhidratul său L-metionină L-fenilalanină L-treonină L-triptofan L-tirozină L-valină L-carnitină și clorhidratul său L-carnitină-L-tartrat Taurină citidină 5'-monofosfat și sarea să de sodiu uridin 5'-monofosfat și sarea să de sodiu adenozină 5'-monofosfat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
și hexahidrații săi - clorură x - sulfat x MOLIBDEN (VI) - molibdat de amoniu x - molibdat de sodiu x FLUOR - fluorură de potasiu x - fluorură de sodiu x 3. Aminoacizi - L-alanină x - L-arginină x - acid L-aspartic x - L-citrulină x - L-cisteină x - cistină x - L-histidină x - acid L-glutamic x - L-glutamină x - glicină x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină x - L-metionină x - L-ornitină x - L-fenilalanină x - L-prolină x - L-treonină x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146807_a_148136]
-
denumire dată după inflamabilitatea acestui element, focul fiind atribuit zeilor. Alchimiștii foloseau foarte mult acidul sulfuric, unul din compușii cei mai utilizați ai sulfului. Importanță biologică. Sulful este un element indispensabil vieții. Plantele își fabrică aminoacizii necesari, care conțin sulf (cisteina și metionina) prin reducerea sulfaților dizolvați. El se găsește în proporție de 0,8-2,4% în substanțele albuminoide, în ceapă, usturoi, hrean, muștar, etc.; în regnul animal este un component minoritar al grăsimilor, al lichidelor corporale și al scheletului, aproape
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
au privilegiul de a avea un conținut de substanțe proteice foarte ridicat (de la 20% la 40%), superior altor produse vegetale și apropiat de cel al cărnii. Este adevărat că proteinele au o valoare biologică limitată de conținutul scăzut de tioaminoacizi (cisteina și metionina), însă lisina este prezentă din abundență: aceasta face ca proteinele leguminoaselor să completeze și să ntregească într-un mod ideal pe cele ale cerealelor (BONCIARELLI F., 1992; ANGELINI F., 1965; BĂLTEANU GH., 1979; UNGUREANU O, 2001). Semințele anumitor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
acțiune împotriva radicalilor hidroxil (●OH) in vivo, cel mai puternic reactiv dintre ROS, nu se cunoaște bine. Un rol par a juca metalotioneinele (molecule proteice mici: Mr ~ 7000, prezente în citozol), care își datorează proprietățile de „scavenger” prin bogăția de cisteină. Ele sunt mult mai puternic protectoare a DNA de atacul OH● decât o face glutationul. Sinteza metalotioneinelor (existente în 4 izoforme, în funcție de specie și de seturi celulare) este stimulată de prezența zincului (155, 156). Recent, Tabatabaie și col. (196) au
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
iar transferina îl leagă la un pH mai mare. Complexul lactoferină-Fe este endocitat de macrofage, pe calea receptorilor pentru lactoferină. Astfel, lactoferina produce hipoferemie localizată la focarul infecțios. Defensinele sunt peptide mici de 3,5 kD (29-34 aminoacizi), bogate în cisteină, moderat cationice (cu 3-10 sarcini pozitive nete), cu acțiune antimicrobiană. Ele sunt asemănătoare unele cu altele, până la identitate, cu excepția aminoacizilor N-terminali. In PMN umane, ele formează 30- 50% din totalul proteinic al granulațiilor primare (azurofile). In vitro, defensinele au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aminoacizi, numite catene „grele” și notate cu H (de la heavy = greu, în limba engleză) . De aceea, molecula de imunoglobulină este un heterotetramer (2H + 2L). Asocierea unei catene L cu o catenă H prin punți disulfidice (S-S) intercatenare între resturile cisteină ale catenei H și ale catenei L determină formarea unui heterodimer H-L. Unirea a doi asemenea heterodimeri, prin realizarea unor punți disulfidice (S-S) între catenele grele ale heterodimerilor conduce la constituirea heterotetramerului 2(H-L) imunoglobulinic funcțional. Primii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai sus. Zona de articulație dintre CH1 și CH2 se numește „balama”, regiune de articulație sau „țâțână” și conferă catenei grele și implicit heterotetramerului imunoglobulinic o oarecare flexibilitate. Catenele H și L prezintă punți disulfidice (S-S) intracatenare, între resturile cisteină, în cadrul tetramerului, iar, la rândul lor, catenele grele sunt angrenate prin punți sulfidice intercatenare, după cum și catenele ușoare sunt legate de catenele grele prin intermediul unor asemenea punți moleculare. În figura 2.4 se prezintă grafic principalele componente structurale ale heterotetramerului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au fost conservate în decursul evoluției. Datele de hibridare moleculară evidențiază absența secvențelor respective la nivelul genelor imunoglobulinice, dar susțin implicarea fenomenului duplicației genice. Secvența de aminoacizi a catenelor L și H ale tetramerului imunoglobulinic prezintă regularități în poziția resturilor cisteină între care se pot stabili punți disulfidice, ceea ce conduce la constituirea de domenii de pliere a catenelor desemnate VL, VH, CL, C H1, CH2, CH3. Între CH1 și CH2 este dispusă regiunea balama a catenelor H, aici realizându-se joncțiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IgM și IgA. O singură catenă J este identificată în fiecare moleculă pentamerică IgM (fig. 2.8) sau în fiecare moleculă polimerică IgA. Catena J este legată covalent la penultimul aminoacid din catena µ sau din catena α, reprezentat de cisteină. Din punct de vedere chimic, catena J este rareori decelată și aceasta poate fi evidențiată numai atunci când apare o anomalie structurală sau funcțională a ei. Ea este cerută ca marker pentru distingerea multiplelor mieloame în gamma-patiile benigne. Catenele H sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genei HPR I de la drojdia de bere Saccharomyces cerevisiae aceasta fiind un supresor al rearanjării deletive și care, la rândul său, are omologie limitată cu anumite topoizomeraze. Semnificația unei asemenea omologii este neclară. Proteina RAG1 conține o regiune bogată în cisteină, în jumătatea N - terminală și care reprezintă un relict al unor domenii de legare la ADN, de tip Zinc finger. Pentru proteina RAG2 nu a fost evidențiată nici o omologie semnificativă cu vreo altă secvență proteinică. Genele RAG1 și RAG2 au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
greutate moleculară de 12 kDa, codificată de o genă care nu aparține locusului complex CMH, fiind situată într-un alt cromozom. Secvența de aminoacizi a β2-microglobulinei formează un singur domeniu stabilizat printr-o punte S-S, realizată între două resturi cisteină. Moleculele CMH clasa I cuprind sectoare de α-helix și plieri β (fig. 8.3). În adâncitura dintre alfa-helixurile α1 și α2 se întinde necovalent o punte peptidică scurtă. Combinarea peptidului cu porțiunile adiacente ale alfa -helixurilor realizează situsul pentru epitop
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculei și reprezintă situsurile de legare a colagenului, heparinei și a trombocitelor. Se mai diferențiază trei domenii mici B, în sectorul carboxi al domeniului D, înaintea celor două domenii C. Dintre cei 2813 aminoacizi ai vWF, 234 sunt resturi de cisteină, reprezentând 8,3% din întreaga secvență, acestea fiind concentrate la capetele amino și carboxi. Alte trei domenii desemnate domeniile A1 - A3 sunt sărace în cisteină și reprezintă situsuri de legare a colagenului. După modificarea posttranslațională, forma matură a vWF conține
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
înaintea celor două domenii C. Dintre cei 2813 aminoacizi ai vWF, 234 sunt resturi de cisteină, reprezentând 8,3% din întreaga secvență, acestea fiind concentrate la capetele amino și carboxi. Alte trei domenii desemnate domeniile A1 - A3 sunt sărace în cisteină și reprezintă situsuri de legare a colagenului. După modificarea posttranslațională, forma matură a vWF conține 12 catene laterale oligoza-haridice, astfel că 19% din greutatea totală a acestui factor reprezintă carbohidrații (fig. 16.40). Factorul von Willebrand se sintetizează ca un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a) amine; b) fosfine; c) baze Schiff; d) aminoacizi care conțin, pe lângă grupările carboxil și aminică (caracteristice), și o a treia grupare funcțională, precum: acizi monoaminodicarboxilici, precum acidul glutamic; acizi diaminomonocarboxilici, ca lizina; hidroxiaminoacizi, cum este serina; tioaminoacizi, de tipul cisteinei, metioninei. Printre cei mai simpli agenți chelatizanți tridentați se numără acidul iminodiacetic, dietilentriamina și terpiridilul (terpy) - fig. 3.7. 4. liganzi tetradentați; Cei mai uzuali liganzi tetradentați sunt poliaminele; acestea pot fi: catenare (fig. 3.8) - precum trietilentetramina, 3,7-diazo
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
de potasiu ale acidului ortofosforic Hidroxid de potasiu ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Aminoacizii și alți compuși cu azot L-arginina și clorhidratul sau L-histidina și clorhidratul sau L-izoleucina și clorhidratul sau L-leucina și clorhidratul sau L-cistina și clorhidratul sau L-cisteina și clorhidratul sau L-metionina L-fenilalanina L-treonina L-triptofan L-tirozina L-valina L-carnitina și clorhidratul sau Taurina 4. Altele Colina Clorura de colina Citrat de colina Bitartratul de colina Inozitol Citidina 5' - monofosfat și sarea să de sodiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
și hexahidrații săi - clorura x - sulfat x MOLIBDEN (VI) - molibdat de amoniu x - molibdat de sodiu x FLUOR - fluorura de potasiu x - fluorura de sodiu x 3. Aminoacizi - L-alanină x - L-arginină x - acid L-aspartic x - L-citrulină x - L-cisteină x - cistina x - L-histidină x - acid L-glutamic x - L-glutamină x - glicina x - L-izoleucină x - L-leucină x - L-lizină x - acetat de L-lizină x - L-metionină x - L-ornitină x - L-fenilalanină x - L-prolină x - L-treonină x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]