5,141 matches
-
Arhimandrit Teofil Părăian , Lumini de gând, Editura Antim, Cluj, 1997, p. 198. 36 Viu este Dumnezeu. Catehism pentru familie, trad. de Aurel Broșteanu și Părintele Galeriu, Editura Harisma, București, 1992, p. 363. 37 Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii, I, trad. cit., p. 27. 38 A. Hamman, Du symbole de la foi � l'anaphore eucharistique, în Kyriakon. Festschrift Johannes Quasten, vol. II, Munster, 1970, p. 842. 39 J. Jungman, Missarum Sollemnia, vol. 2, Paris, 1952, p. 233-246. 40 Pr. Prof. Univ. Dr. Boris
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
și întrucât este cauza veacului, a timpului și a zilelor”; a se vedea Despre numele divine, traducere de Cicerone Iordăchescu și Teofil Simenschy, Editura Istitutul European, iași, 1993, p. 131. [94] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologie Dogmatică Ortodoxă, Ed. Cit., p. 123 [95] Ibidem, p. 126 [96] Ibidem, p. 128 [97] Sandu Frunză, Experiența religioasă în gândirea lui Dumitru Stăniloae, o etică relațională, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001, p. 100 - 101; iar pentru o analiză amănunțită asupra diversității conceptului de timp
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
98] Pornid de la Apocalipsa lui Baruch, Mircea Eliade avansează ideea Ierusalimului ca reproducere aproximativă a modelului transcendent: cu toate că putea fi pângărit de către un om, modelul era incoruptibil, pentru că nu era implicat în timp, a se vedea Sacrul și Profanul, Ed. Cit., p. 59. [99] Sf. Ap. și Ev. Ioan, cap. 2, vers. 14 - 17 [100] A se vedea în acest sens concepția Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, Trăirea lui Dumnezeu în Ortodoxie, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1993, p. 217 [101] Sf. Ap. Pavel
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
PROFILUL UNUI POLITICIAN LIBERAL Autor: Lia Lungu Publicat în: Ediția nr. 67 din 08 martie 2011 Toate Articolele Autorului “Toate vrem acelesi lucruri in viata: vrem libertate, vrem sanse pentru prosperitatea sociala si personala, vrem copii sanatosi si realizati, vrem cit mai putina suferinta in lume, vrem siguranta strazii fara spaime. Intrebare este o provocare - cum sa le atingi?” Zvetlana Preoteasa candidează pentru conducerea Organizației Naționale a Femeilor Liberale (ONFL). Proiectul său de program politic, intitulat sugestiv „Apel către doamne” este
PROFILUL UNUI POLITICIAN LIBERAL de LIA LUNGU în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348632_a_349961]
-
5] „...el (A.Tarkovski) avea o nevoie interioară, firească de a primi și trăi durerile și suferințele noastre”, Oleg Yankovski, Tarkovski - a Truly Russian Artist, în About Andrei Tarkovski, Ed. Progress Publishers, Moscova, 1990, p. 220. [6] Ian Christie, art. cit. [7] I. Shimov și R. Shejko, The Twentienth Century and the Artist, „Iskusstvo Kino”, nr. 4, 1989, p. 136. [8] Andrei Tarkovski: „Iarăși, oamenii se gândesc să-i mântuiască pe altii. Dar pentru ca să-i mântuiești pe alții trebuie mai întâi
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
271. [59]Solomon Shechter, Some aspects of rabbinic theology, New-York,1961, p. 57; În Talmud se spune că Dumnezeu iubește pe Israel mai mult decât pe îngeri, vezi Talmudul babilonian, Tratatul Hullin, Londra, 1948, 91. b. [60] A.Cohen, op. cit, p. 120. [61]Louis Iacob, A Jewish ... p. 272; ,, Nimic nu este mai impresionant decât deschiderea universalistă a acestei doctrine, căci în felul acesta ea respinge părerea care atribuie iudaismului rabinic un caracter îngust, un exclusivism etnic” - A.Cohen,op. cit
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
68] H.H.Rowley, The Faith ...,p. 69; R.Ottley, op. cit., p. 33 [69]L.Bouyer, La Bible et L’Evangheile, la sens de l’Ecriture du Dieu fait homme, Les Ed. Du Cerf, Paris, 1958, p. 23; Albert Gellin, op. cit, p. 29. [70] M-M Davy, Enciclopedia ..., p. 163. [71]C.Larcher, L’Actualite Chretienne de L’Ancien Testament, d’apres la Nouveau Testament, Les Editions du Cerf, Paris, 1962, p. 207. [72]Albert Gellin, Les idees Maîtresses de L
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
pag. 23. (24) E. Șt. Holban, Prin veacurile învolburate..., „Basarabia”, nr.1/1992. (25) M. Iacobescu, Din istoria Bucovinei, București 1993, pag. 35. (26) N. Iorga, Românii de peste Nistru, „Basarabia”, nr.11/1992, pag. 89. (27) I. S. Nistor, op. cit, pag. 27. (28) A. Rațiu, Avertismentul, „Neamul Românesc”, nr. 1/1991, pag. 29. (29) D. A. Lăzărescu, „Imaginea României prin călători”, București 1986, vol. II, pag. 102. (30) A. Nour, op. cit., pag. 82. (31) XXX Istoria României în date, pag. 156
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
l, p. 525-541; idem, Byzance et la creation de la "Metropole de Moldavie", în EBPB, II, București, 1991, p. 133-150; Răzvan Theodorescu, Implicații balcanice ale Începuturilor Mitropoliei Moldovei, în vol. Românii în istoria universală, III/l, p. 543-566; M. Păcurariu, op. cit, p. 273-285; Ștefan Andreescu, Mitropolia de Halici și episcopia de Asprokastron. Cateva observații, în vol. Național și universal în istoria românilor. Studii oferite prof. dr. Șerban Papacostea cu ocazia împlinirii a 70 de ani, București, 1998, p. 125-136. [vi] Despre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
până atunci (Arhivele Naționale Dolj, Prefectura Județului Dolj, dos 103/1860, f.12; Luchian Deaconu, Otilia Gherghe, op.cit., p.102). 37 Mihail Kogălniceanu, op.cit., p.115. 38 Istoria României, vol. IV, p.292; p.369, 387; Constantin C. Giurescu, op cit., p.257-276; p.290-323. 45 olteană. Între aceștia erau și cei grupați în jurul gazetei “Oltul” de la Craiova: Petru Opran, Petre Qintescu, Ion G. Cernătescu, Em. Chinezu, N. C. Zătreanu sau mehedințenii Costache Cârjeu, D. Viișoreanu, N. Gărdăreanu, Gr. Miculescu; vâlcenii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
comori spirituale s-a inspirat arta marelui maestru”. * Plecând de la autocaracterizarea pe care și-o făcea marele artist - care se vedea cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor - Ion N. Oprea folosește drept argument (p.70 din op. cit). ceea ce scrie despre geniul muzicii Andrei Tudor în George Enescu „Viața în imagini”, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din RPR, 1961: „ În această mărturisire a bucuriei de a crea, se definește întreg artistul Enescu, care și-a pus o viață
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
rău, hotărând astfel întruparea Fiului pentru mântuirea lumii (Efeseni 2, 4-5; Tit 3, 4-5).” Subliniază în cartea sa preotul Radu Botiș. Dar prin Iisus omul nu iubește numai pe Dumnezeu, ci întreaga creație, e vorba de Sine, de semenii lui cit și de întreg cosmosul.Concluzionând că omul dacă iubește pe Dumnezeu, iubește și ceea ce a creeat și iubește Dumnezeu. Nașterea lui Iisus ca ființă umană, stă la baza definirii spiritului uman. El a deschis calea prin care omul poate să
DIN SUFLET PRIN CUVÂNT,GINDURI DESPRE CARTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365096_a_366425]
-
ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100). 677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit., f. 1004. 686 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 467.214 687 .Ibidem, dosar 27(6303)/1834, f. 4 și 94. 688 .Ibidem, Tribunalul, dosar 28/1851, f. 95. 689 .Ibidem, 1160/1833, f. 145. 690 .Ibidem, 1033/1839
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
dragii mei cititori, o nouă legendă pentru aceste meleaguri în care trăiesc) Țin să fac mențiunea: Această poveste nu este culeasă din folclorul local, nu o găsiți editată nicăieri pentru că e scris de mine. Scriu aceasta, pentru cei care vor cit, ca să fie spre luare-aminte. Vor mai fi postate aici și altele fiindcă intenționez să scriu o carte cu asemenea povești. dacă vor deveni legende locale asta vor hotărî cititorii. Referință Bibliografică: Leura și Urmănaș / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
Ghemarei, care să privească în bine sau în rău, actele lui Isus Nazarineanul. Un cerc ca acesta O, pus în loc, va încunoștiința pa hahamii și dascălii de școală, să învețe pe tinerime aceste pasaje, numai prin viu grai. (Drach, L. cit, T.I, p.167). Cât privește ascuțimea minților rabinice îl vom asculta pe evreul Singer, membru marcant al Consiliului evreesc din Paris: ...Rabinii trec drept oameni care au o conștiință adâncă despre Talmud... dar ei nu posedă elementele nici unei științe
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- din lucrarea cit. la nota 35) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia acelei perioade istorice. De la început trebuie spus că această boierime ce însuma 96 de familii(boieri mari, mijlocii și mici) nu a fost adusă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
din târgurile ce se țineau în apropierea orașelor porturi la Dunăre . Mărturii foto documentare arată că la bazarul de la Sililistra se comercilizau diferite produse finite sau în diferite faze de lucru( piese de port, țesături, etc. ) Abaua, alageaua (matasea învărgată - citul )pânză orientala de bumbac în vergi, cu ornamente în textura ,bazeaua sau demicotonul, atlazul, taftaua (genfes sau ghizie - bumbac sau mătase era procurata de la Mosul -Asia Mică - , gazul -muselina de la la Brusa în secolul XIX , fota -material în dungi - toate
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
Mite Măneanu, Cauzele mișcării revoluționare de la 1821. Istoriografia română despre acestea, în vol. 150 de ani de la Mișcarea Revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu , Drobeta Tr Severin, 1973, p. 11-19; Constantin A Protopopescu, Nicolae Fuiorea, Tudor Vladimirescu și Mehedinții, în op. cit , p. 20-29; Victor Rusu, Domnul Tudor. 225 ani de la naștere (antologie de folclor și poezie cultă).Editura MJM, Craiova, 2005; Mite Măneanu, Florian Copcea, Tudor Vladimirescu, martir al Redeșteptării Naționale. Contribuții, texte și documente, Editura Lumina, Drobeta Tr Severin 2001
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
Naț. București , fond Mănăstirea Tismana mss. 335 . f. 308v+309v. Dania a fost o lună mai târziu , de Teofil mitropolitul Ibidem mss 330,f.182v. și de Constantin Șerban la 14 iunie 1654 Ibidem f. 183-184. 2. Dan Pleșia , art cit ,p. 357 ; Alexandru Ștefulescu , Mănăstirea Tismana , București , 1909 , p. 45. Ioan Donat , Fundațiunile religioase ale Olteniei , partea I . Mânăstiri și schituri. A.O. XV ,1935 ,nr. 85+88, p. 334. 3. Raport publicat în B.C.M.I , XXIV ,fasc. 69, iulie
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
mitropolit, cu N. Iorga în ale sale Inscripții din bisericile României .Adnotate și publicate ,fascI, nr.1-764, București ,1905, p.208-209, așa că nu insistăm asupra lor. 7.Arhivele Naționale,București, Mânăstirea Tismana,mss 335,f. 331-332. 8.Dan Pleșia, art. cit.p.357-358. 9.Ibidem, p.358-359. 10.Arhivele Naționale, București, Mânăstirea Tismana ,mss 330. f.182. 11.Ibidem . 12.Dan Peșia ,art cit .p.359. 13. Cu toate că în secolul al XVIII-lea mânăstirea Topolnița primește încă donații -monahia Evtimia îi
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
insistăm asupra lor. 7.Arhivele Naționale,București, Mânăstirea Tismana,mss 335,f. 331-332. 8.Dan Pleșia, art. cit.p.357-358. 9.Ibidem, p.358-359. 10.Arhivele Naționale, București, Mânăstirea Tismana ,mss 330. f.182. 11.Ibidem . 12.Dan Peșia ,art cit .p.359. 13. Cu toate că în secolul al XVIII-lea mânăstirea Topolnița primește încă donații -monahia Evtimia îi dăruiește , la sfârșitul secolului , partea sa de moșie din Gornovița , precum și o vie în dealul Poroina (Arhivele Naționale ,București, mss 330, f.208
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
comerțul românesc în secolele XVIII-XIX, p. 151-152.). Despre descendența lui Lupul Paharnicul Mehedințeanu din Urdăreni vezi și studiul lui Ion I. Vlădoianu, Marele Paharnic Lupu Mehedințeanu, în Arhivele Olteniei, XVIII, 1939, nr. 104-106, p. 435-436. 10. Ion I.Vlădoianu, op. cit, p. 446-448 . 11. Despre legăturile dintre Urdăreni și Glogoveni am făcut precizările cuvenite în text și la note. În privința descendenței Vlădăienilor din neamul lui Lupu Paharnicu, vezi excelenta demonstrație din lucrarea realizată de Alexandru Izvorau, Dinică Ciobotea , Ioachim Iulian Voica
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
marea simfonie”. Alteori intoducerea ex abrupto: „Ai biruit. O dungă-n miezul zilei- Și-o mare de cenușă-n asfințit”. Alteori, în fine, invocația „Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gândire” Parnasienii nu se exprimă așa niciodată.” (T. Vianu-op,cit...) „După melci”- arată tudor Vianu- se situează pe aceeași linie cu „Miorița”,cu ”Lunca de la Mircești” a lui Alecsandri, „Călin”, al lui Eminescu și „Nunta Zamfirei” a lui Coșbuc. În toate deopotrivă aceeași apropiere și familiaritate cu natura... Stilizarea naturii
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
că ovreii- dacă n-ar fi avut decât Biblia, drept carte sfântă- s-ar fi contopit în Biserica creștină născândă... Un lucru însă împiedică fuziunea și menținu pe ovrei printre popoare, - și acest singur lucru fu elaborarea Talmudului. (idem, L cit., p. 7). Deviza supremă după care funcționează Talmudul este: tob șebegoim harog! (pe cel mai bun dintre creștini, ucide-l!) O a doua deviză la fel de infernală ca prima, încolțită în mintea lui Iuda Ha-Kadoș, autorul Mișnei, sună astfel: Trebuie să
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]