838 matches
-
născut în ianuarie 1913. A căzut pradă febrei tifoide, iar în memoria acestui copil petroșănenii au numit acest dispensar „Principele Mircea”. Biserica Unitariană: În perioada 1924-1928 se construiește biserica unitariană. Universitatea din Petroșani: În anul 1948 ia ființă Institutul Cărbunelui, citadelă a învățământului miner din România devenit ulterior Institutul de Mine, și în ultimii ani, Universitatea din Petroșani. Institutul a primit o parte din materialul didactic din U.R.S.S. și cuprindea inițial o facultate de exploatări miniere și preparare a cărbunelui
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
un oraș bulgar pe acest loc, estimările fondării sale variază între începutul sec. 11 și sfârșitul sec. 13; era vorba de un avanpost la granița dintre Bulgaria și triburile Finnic. O altă întrebare este unde a fost construită inițial această citadelă. Săpăturile arheologice au dovedit existența unei așezări urbane în trei părți ale orașului modern: Kremlin, Bișbalta (pe locul actualei mănăstiri Zilantaw) și lângă Lacul Qaban. Cele mai vechi dovezi sunt cele din Kremlin, care au fost datate ca fiind din
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
După dispariția Hoardei de Aur, Kazan a devenit capitala puternicului Hanat al Kazanului (1438). Bazarul orașului, care se numea Taș Ayaq (Picior de piatră) a devenit cel mai important centru commercial din regiune, cunoscut în special pentru obiectele de mobilier. Citadela și canalul Bolaq au fost reconstruite, mărind astfel capacitatea defensivă a orașului. Rușii au reușit să să ocupe orașul pentru scurte perioade de timp, însă de fiecare dată s-au retras. În 1552, orașul a fost cucerit de către Rusia care
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
și turnul înclinat Soyembika, numit după ultima regină a Kazanului și declarat symbol al orașului. De mare însemnătate sunt și turnurile și zidurile, dărâmate în sec. 16 și 17, dar reconstruite mai târziu; moscheea Qol-Șarif de asemenea reconstruită, din inetriorul citadelei; rămășițele Mănastirii Mântuitorului (splendida sa catedrală a fost demolată de către bolșevici) cu Turnul Spasskaya; Casa Guvernatorului (1843-53), proiectată de către Konstantin Thon, devenită acum Palatul Președinției Tatarstanului. În apropiata vecinătate se află Catedrala Sf. Petru și Pavel (stil baroc) pe strada
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
o luptă grea de două zile la Stonne și că a pierdut peste jumătate din tancuri și o treime din transportoare în timpul bătăliei de mai sus și ca urmare a atacurilor RAF. Punctul central al defensivei orașului Calais era o citadelă, care data din secolul al XVI-lea, dar care fusese renovată, modificată și întărită de câteva ori de-a lungul timpului. Se pare că cel mai important obiectiv al orașului era din punctul de vedere al britanicilor triajul de cale
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
după ce au fost epuizate stocurile de proiectile de artilerie. Ofițerii au reușit însă să îi convingă pe militarii voluntari să rămână să apere fortificațiile. Ferdinand Schaal a hotărât ca Regimentul 86 de infanterie (două batalioane) să atace orașul vechi și citadela, iar Regimentul 69 de infanterie (tot două batalioane) să ocolească orașul și să atace dinspre răsărit pentru cucerirea portului și Gării Maritime (Gare Maritime). În timpul atacului german, fortul Nieulay a fost apărat până spre prânz de mai mulți militari ai
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
de infanterie din cealaltă parte a portului într-o poziție mai puțin bine apărată. Brigada ocupa poziții defensive pe malul canalului du Marck, expuse atacului inamic de pe trei direcții. Nicholson și-a mutat cartierul general din clădirile Gării Maritime în citadela orașului. Aici au fost transferați și o parte a pușcașilor marini care sosiseră în timpul nopții din Chatham. După o pregătire puternică de artilerie, Schaal a reluat dimineața atacul. Germanii au fost respinși, iar în după amiaza aceleiași zile a fost
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
Churchill prin care se afirma doar că, "„Ochii Imperiului sunt ațintite asupra apărării Calaisului”", dar puțini dintre cei care luptau pe continent au avut cunoștință de ea. În dimineața zilei de 26 mai, zona de nord a orașului Calais și citadela au fost bombardate de artilerie și de 200 de bombardiere germane. Apărătorii orașului au mai rezistat câteva ore.. Guderian l-a vizitat pe Schaal și i-a sugerat încetarea acțiunilor ofensive pentru ca să permită regruparea forțelor, mai înainte de asaltul final. Schaal
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
forțelor, mai înainte de asaltul final. Schaal era foarte încrezător că atacul pe care urma să îl declanșeze avea să fie încununat de succes. În după-amiaza acelei zile, germanii au traversat podurile peste canal și au intrat în oraș prin nord. Citadela a capitulat. Infanteriștii regimentului 60 au primit ordinul "„fiecare pentru el”", dar puțini dintre ei au reușit să se evacueze. În cealaltă extremă a portului, Brigada de infanterie a fost obligată să se retragă în jurul bastionului 1, de la nord de
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
evacueze. În cealaltă extremă a portului, Brigada de infanterie a fost obligată să se retragă în jurul bastionului 1, de la nord de Gara Maritimă, unde a organizat o ultimă linie de rezistență. Nicholson a capitulat alături de militarii din prejma sa în citadelă în jurul orei 16:00. În afară de militarii britanici, germanii au mai luat prizonieri militari francezi și belgieni rătăciți de unitățile lor, care luaseră parte puțin sau chiar deloc la lupte. Peste 3.000 de militari britanici și aproximativ 700 de francezi
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
lui și continuând cu călătoria care urmează plecării din orașul natal, Nessus, după expulzarea lui din ghildă. Cartea începe cu protagonistul, Severian, abia supraviețuind unei partide de înot în râul Gyoll. Severian este ucenic în Ghilda Torționarilor. Mergând înapoi către Citadelă, casa ghildei, Severian și alți ucenici se furișează într-o necropolă. În acest loc, Severian îl întâlnește pentru prima dată pe Vodalus, legendarul revoluționar. Împreună cu alți doi oameni (printre care o femeie, Thea), acesta jefuiește un mormânt, confruntându-se cu
Umbra Torționarului () [Corola-website/Science/320876_a_322205]
-
închis de câteva ori din cauza conflictelor cu „ijma” juriștilor și a teologilor zilelor sale. Și-a petrecut ultimii 15 ani din viața la Damasc. Din august 1320 până în februarie, 1321, Ibn Taymiyya a fost închis sub ordinele de la Cairo din citadela Damascului pentru că a susținut o doctrină care putea ușura felul în care un bărbat musulman ar fi putut divorța de soția sa. După ce a stat în închisoare între anii 1319-1321, Ibn Taymiyya va fi închis din nou în 1326 până
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
câmpiile întinse, s-a dezvoltat cu succes producția meșteșugărească și s-a format cultura specifică. Izvoarele asire și urarte de la începutul mileniului I î.e.n. amintesc despre o mulțime de așezări, orașe, „orașe regești”, capitale cu fortărețe puternice, ziduri de apărare, citadele, palate, etc. Societățile Zamua, Allabri, Ghilzana, judecând după letopisețele împăraților asiri si după materialele arheologice, cunoșteau deja în sec. IX î.e.n. împărțirea pe clase. Acestea erau conduse de împărați și aveau capitale proprii. Despre împărțirea pe clase si inegalitatea materială
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
avioanele de vânătoare ale RAF. În jurul orei 6:30, unitatea britanică de gardă a primit ordiunul de evacuare. Distrugătoarele britanice au înfruntat bombardamentele artileriei și tancurilor germane în timpul operațiunii de evacuare a garnizoanei care apăra orașul. Luptătorii francezi care apărau citadela care domina orașul vechi nu au putut fi anunțați cu privire la ordinul de retragere, iar generalul Lanquetot și-a dat seama doar în dimineața celei de-a doua zi ca majoritatea soldaților britanici au fost evacuați. Francezii și britanicii care nu
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
cea mai îngustă a Canalului Mânecii. Boulogne se află la vărsarea râului Liane, ale cărui meandre străbat o vale dintre dealuri. Portul este plasat pe ambele maluiri ale râului. Din zona joasă a portului urcă spre orașul vechi ("Haute Ville" ori "Citadela") mai multe drumuri abrupte. Printre rândurile de dealuri se întând căi de acces bine protejate spre port, care pot fi folosite în avantajul atacatorilor. În timpul „Războiului Ciudat” din septembrie 1939 - mai 1940, Corpul expediționar britanic a folosit pentru aprovizionare porturile
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
puteau fi folosite pentru aprovizionare și eventuala evacuare a trupelor, devenise vitală. În dimineața zilei de 21 mai, Dutfoy le-a ordonat celor 1.100 de marinari care luptau pe continent să se retragă în spatele zidurilor medievale ale "Haute Ville" (Citadela), aflată la răsărit de valea râului Liane. După ce i s-au adus la cunoștință o serie de informații eronate cu privire la venirea în zonă a unor forțe germane foarte numeroase, (dezinformarea a fost datortă se pare generalului Jean Pelissier de Féligonde
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
jur de 1.400 de oameni. aproximativ 300 de galezi au rămas pe continent. Aceștia au crezut în mod eronat că evacuarea s-a încheiat și au încercat să străpungă liniile germane spre nord-est. Lanquetot își stabilise cartierul general în citadelei "Haute Ville", unde aștepta sosirea elementelor din Divizia a 21-a. Când și-a dat seama că nu mai poate spera la sosirea ajutoarelor, el și-a organizat oamenii din subordine pentru ca să apere orașul cu resursele pe care le avea
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
din urmă, "Chacal" să fie scufundat de artileria germană. În timpul nopții, cam 100 de soldați fracezi au încercat fără succes să străpungă liniile germane și să ajungă la Dunkerque. În dimineața zilei de 25 mai, germanii au luat cu asalt citadela. Soldații au folosit scări ca să escaladeze zidurile și, sprijiniți de tirurile turnuirlor de 88mm, au atacat cu grenade și [[Aruncător de flăcări|aruncătoare de flăcări]] pozițiile defensivei franceze. La ora 08:30, Lanquetot a hotărât să capituleze. Maiorul J. C.
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
germanilor de la ora 7:30. Lanquetot a raportat superiorilor săi că britanicii se retrăgeau în mare grabă, aparent fără să fie conștienți de violența atacurilor care aveau să urmeze în tipul deplasării. Comunicațiile dintre Fox-Pitt și cartierul general francez din Citadelă fuseseră întrerupte, iar britancii din apropierea portului nu au reușit să își anunțe aliații francezi să participe la evacuare, după cum fuseseră date ordinele. În dimineața zilei de 24 mai, Lanquetot a descoperit că britanicii plecaseră. [[Winston Churchill|Churchill]] avea să ceară
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
semnării Tratatului de la Campoformio, apoi se întoarce în Franța și își regăsește familia și prietenii, pe care nu îi mai văzuse de 5 ani. Afectat inițial "Armatei din Anglia", Lannes este până la urmă încorporat în "Armata Orientului", participând la capturarea citadelei malteze, pe 12 iunie 1798 și primind apoi comanda brigăzii a 2a a diviziei Kléber. Odată debarcat în Egipt, Lannes se remarcă în timpul bătăliilor de la Alexandria și Rozetta, apoi, din februarie 1799 primește comanda unei divizii și iese în evidență
Jean Lannes () [Corola-website/Science/311471_a_312800]
-
pentru încă două zile. Până în dimineața zilei de 24 iunie 1941 muriseră peste 380 de germni, iar peste 4.000 de soldați ai Armatei Roșii căzuseră prizonieri. Pe 25 iunie 1941, germanii luptau să elimine focarele locale de rezistență din citadelă. Până pe 26 iunie, cea mai mare parte a fortificațiie Kobrin (cu excepția fortului răsăritean) fusese cucerită. Comandantul Diviziei a 45-a germane, generalul Fritz Schlieper, a notat în raportul către Înaltul Comandament Datorită faptului că infanteria nu a reușit să cucerească
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
bizantinilor la Arta, imediat după aceea. Prestigiul bizantin în regiune a avut mult de suferit în urma acestor evoluții, drept pentru care chiar și Ohrida, sediul arhiepiscopatului de Bulgaria s-a predat lui Boemund. Deși nu a reușit să cucerească și citadela, Boemund și-a stabilit la Ohrida punctul din care să dirijeze cuceririle ulterioare. Între timp, Alexios căuta să semene discordie în rândul normanzilor prin atragerea unora dintre căpeteniile acestora și asmuțirea lor contra lui Boemund. Acesta însă și-a continuat
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
șapte centimetri. Clavus erau împărțite în: -latus clavus, pentru senatori -angustus clavus, pentru ordinul ecvestru Etimologia numelui „Teutoburg” ar putea proveni conform unor filologi germani din germanicul „*burg” care înseamnă loc central. Acesta probabil că a dat goticul „baúrgs”-„castel, citadelă”. Alte cuvinte similare sunt „burg”, „burgh”, „burc(h)”, „burk”, „bureg”, „buruc”, „purg” și „purch”. În proto-germanică sunetul /g/ era un velar sau un palatal fricativ la fel ca și „g” din spaniolul „agua” („apă”). „*Burg” ar putea proveni din proto-indo-europeanul
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
multiplu unde s-au pierdut multe expediții, unde se concep multe planuri, unde e posibil să se găsească soluțiile unor probleme imemoriale. Acolo, pe stele moarte, o rasă mult mai veche decât a oamenilor a ridicat, în timpuri imemoriale, vaste citadele negre, care sunt precum căsuțele unei table de șah spațial. Jerg Arlan află de ce drogul zotl și eșichierele sunt universale și, mai mult decât atât, află că este un pion pe imensa tablă de șah cosmică, pregătindu-se să înceapă
Gambitul stelelor () [Corola-website/Science/321489_a_322818]
-
națională, "Piața Merdeka", în apropiere de palatul prezidențial. El a mai sugerat de asemenea că moscheea ar trebui construită față în față cu Catedrala Romano-Catolică, pentru a arâta buna-înțelegere interconfesională și toleranța poporului indonezian. Pentru a putea face loc moscheii, citadela Prințului Frederick, construită în anul 1837, a fost demolată. Construcția a început oficial pe data de 24 august 1961, lucrările fiind inaugurate de însuși președintele Sukarno. Designu-l pentru moschee a fost ales în urma unui concurs organizat în anul 1955. Frederich
Moscheea Istiqlal () [Corola-website/Science/336042_a_337371]