1,246 matches
-
părul de găină” (cinemagia.ro). E drept, apar adesea pe paginile web și comentarii ale altor participanți la discuțiile on-line, care semnalează ironic inadecvarea formulei. Putem presupune că a mai existat un factor favorizant al confuziei între expresii: pentru populația citadină, care consumă carnea de pui din pachete semicongelate și nu mai are vreo experiență directă a jumulirii, s-ar putea ca pielea de găină să-și fi pierdut din înțelesul cotidian. Oricum, expresia are echivalente internaționale; s-a și presupus
„Părul de găină“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4988_a_6313]
-
rușina puțin, apoi. Ce m-a apucat?, zicea.” (p. 5). Nu numai stilul e de admirat în debutul acestei cărți. Ideea e și ea formidabilă. Un profesor de etică de la o universitate scandinavă (acțiunea petrecându-se în întregime în triunghiul citadin Oslo - Copenhaga - Amsterdam) are, din senin, revelația unei culpe pe care o poartă cu el de ani buni. S-a numărat în tinerețe printre donatorii unei bănci de spermă. E foarte probabil, deci ca la momentul actual să aibă, împrăștiați
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]
-
teatrale și muzicale, oferindu-le brăilenilor prilejul de a-i vedea la lucru pe Constantin Tănase, pe G. Niculescu Basu, pe Sorana Țopa, pe Alecu Bărcănescu, pe Grigoraș Dinicu și încă pe muți alți actori și muzicieni renumiți. O lume citadină vivace și nu de puține ori încântătoare.
Documente brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5785_a_7110]
-
tău”), nu și în limbile presupuse ca sursă. Din păcate, recenta inovație lexicală distruge în mare parte efectul unei bine cunoscute poezii ironic-absurde a lui Mihai Ursachi, scrise în anii în care motorul evoca nu atât modernitatea trepidantă a vieții citadine, cât utopiile industrializante ale regimului comunist. Sunt convinsă că tinerii de azi pierd mult din absurditatea voită a textului, pe care omonimia motorului îl transformă într-o istorioară de-a dreptul morală: „Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
Istrati din Chira Chiralina. Școala de băieți nr. 4 o cunosc pentru că la ea am învățat și eu scrisul pe tăbliță, mai târziu cu cincizeci de ani decât Perpessicius. Și cartierul îl cunosc pentru că am copilărit în el, un cuprins citadin care evocă prin numele străzilor (Cetății, Citadelei, Fortificației, Carantinei) trecutul unui oraș pus mereu în situația să se apere. Dar să revin la Perpessicius. Liceul l-a făcut la „Bălcescu” , între 1902 și 1910, perioadă în care mai fuseseră elevi
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
o constituie diagnosticul pus lui Uxbal în urma unui banal consult medical: cancer de prostată ajuns în stadiul de metastază. Uxbal are la dispoziție aproximativ două luni să pună lucrurile la punct într-o existență destul de zbuciumată și confuză. Acest lup citadin al unei Barcelone crepusculare și interlope se ocupă cu distribuirea ilegală a forței de muncă ieftine constând din imigranți chinezi, dar și a mărfurilor acestora prin intermediul clandestinilor senegalezi. Este divorțat, soția sa Marambra (Maricel Álvarez) fiind instabilă psihic, și totodată
Frumos-îngrozitorul Iñárritu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5547_a_6872]
-
totalitar al deconstrucțiilor. Cum scriam despre prima lui carte, orice poate fi semn pentru orice. Alcătuirile realului său poetic sînt alunecoase, formele, limitele, locul obiectelor migrează vicios. M-a frapat componența obiectuală a poemelor. Obiectele din poeme nu aparțin vieții citadine, decît în mică parte. Imaginarul lui Ion Mureșan are o puternică marcă matricial-rurală. Chiar structura lexicală a poemelor, dar și sintaxa, tonul frazelor, de asemenea, posedă încărcături ale unei memorii existențiale venite din originaritățile copilăriei. Drept e și faptul că
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
scoși ochii. Lucrurile nu se opresc aici: mai funcționează o a doua revelație - undergroundul orbilor este continuat de conductele imunde de scurgere ale metropolei, cu toate dejecțiile inerente! Și, totuși, există în Despre eroi și morminte și altfel de spații citadine, nedemonizate, care se sustrag pervertirii: parcurile, de pildă (în speță Lezama și Retiro) sunt zone de suflu despovărat, libere de constrângere, în afară străzilor alunecoase și fatale. Sunt oaze meditative, de aducere aminte, de stocare a memoriei (cu ele sunt
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
la fel de savuros, www.cocalarimobiliar.ro): „Trecînd în revistă imaginile adunate pe site-ul cu pricina de-a lungul a cîțiva ani, poți identifica cîteva teme recurente ale micilor și mai marilor aberații urbane ce au urmat privatizării originale a spațiului citadin. Ele încep cu «detaliile» ce țin de fațade, de la case vechi, negustorești, cu fațade coșcovite pe care surîde un termopan nounouț, și pînă la caroiajul pestriț al blocurilor comuniste, pe fațada cărora fiecare nou proprietar și-a vopsit și și-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
RON, în timp ce în Franța, prețurile nu coboară sub 2.000 de Euro [caption id="attachment 426405" align="aligncenter" width="275"] Brașoveanca, de Marian Condruz[/caption] În colecția sa, Marian Condruz are foarte multe tablouri cu subiecte diferite, dintre care amintim: peisaje citadine, marine, peisaje de țară, portrete sau flori. ”Brașoveanca este prima lucrare pe care am vândut-o în 2014 cu prețul de 2.800 RON. Este un preț bun. În Franța, nu există lucrare - la acest nivel - care să aibă un
Exclusiv. Interviu cu artistul român care a revoluționat pictura. O cerere neobișnuită pentru București: dric tras de cai și prostituate în lenjerie intimă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45202_a_46527]
-
unui raisonneur prudent și nuanțat ce încearcă să privească lucrurile „de sus” chiar atunci cînd, vădit, îl irită. Fără drept de apel sunt victoriile sale în lupta cu ruralofobia promovată, cu o rîvnă demnă de o cauză mai bună, de citadini fanatici precum Adrian Marino, Al. George sau Gh. Grigurcu. Argumentul potrivit căruia și Iisus s-a născut într-o iesle este entuziasmant, și trebuie să adaug că ruralofobii cu pricina își merită tratamentul cu acizi. Împărtășesc, de asemenea, considerațiile cu privire la
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
iulie 2010 - prezent, întrucât a deținut, simultan, funcția de Primar al Municipiului Zalău, Jud. Sălaj, și calitatea de reprezentant al Municipiului Zalău în cadrul Adunării Generale a Asociaților S.C. E-STAR ZA DISTRITERM S.R.L., precum și în cadrul Adunării Generale a Asociaților S.C. CITADIN ZALĂU S.R.L. Astfel, acesta a încălcat dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Funcția de primar [...] este incompatibilă cu [...] funcția de reprezentant al unității administrativ - teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de
ANI: Primarul PNL din Zalău și alți cinci aleși locali, incompatibili by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34459_a_35784]
-
Cluj, în editura Argonaut, partea de cântece românești a colecției originale. din colecția Treufest Peregrin, cuprinde o varietate neașteptată de texte poetice aflate în circulație orală în mediul urban al românilor bănățeni și oferă imaginea intereselor culturale ale unei populații citadine, situate, în acel moment al istoriei, în afara teritoriului național. Repertoriul cântăreților timișoreni includea piese surprinzător de diverse, care vădeau, înainte de toate, caracterul deschis al societății, disponibilitatea și capacitatea indivizilor de a prelua texte poetice apărute în publicații și volume în
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
e că bizareria exemplelor trezește interesul sociologic al autorului, lucru cît se poate de firesc dată fiindu-i specialitatea, ci că aceste exemple sînt întîmpinate cu o mină euforică de carnaval zilnic. Autorul se prăpădește de haz contemplînd malformațiile vieții citadine, precum un chirurg care intră în salonul cu estropiați, spre a-și lua porția de veselie profesională. Rare sînt articolele în care simți că tonul discuției prinde o tentă serioasă, ca în „Onoare și transparență” sau „Prezumția de vinovăție” sau
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
implicați în viață mondenă, ei pierd din vedere că cei mici le simt dureros absența. Rămași de multe ori numai în grija bonelor, copiii se confruntă cu dureroase întrebări. De aici poate acesta dorința de evadare în alte locuri, peisajului citadin cu „ aspect de mausoleu”(ibid. p.33) i se preferă „generozitatea ținuturilor de la țară” (ibid). Locurile sunt animate de imaginea celor care le-au marcat. Descrierea lor, departe de a fi gratuită, impune, cu sensibilitate și elegantă, numele unor Rousseau
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
se-ntindă pe mai bine de un deceniu. Dacă poezia română dă dovadă de o suspectă lipsă de diversitate, este probabil și pentru că proiectul lui Mușina a rămas, în felul său, singular. Curajul de a lua peste picior, în termeni citadini, glorii sau mode n-a stârnit, din păcate, emulație. De remarcat mi se pare și amănuntul că în scurtele „pastile” de aici incriminat (sau amendat, sau imitat) nu e niciodată stilul (Mușina găsindu-ș i dintru-nceput o voce care-l
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
se pare astăzi desuet și anacronic, corespundea atunci așteptărilor publicului”. Într-o poezie cum este cea intitulată Pe deal, „evocarea peisajului rural nu mai e doar o feerie bucolică, așa ca în primele idile și balade, ci consecința reveriilor unui citadin nostalgic. Accentul cade pe melancolie”. Tot așa, în poezia În miezul verii, „atmosfera are o neașteptată tușă metafizică”. Lumea lui Coșbuc, o descoperă Petru Poantă acum, ca fiind „plină de mișcare și culoare, deopotrivă veselă și dramatică”, glisând pe o
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
provoacă sațietatea și, în consecință, dorința de a fugi din fața pînzei. E acolo o junglă prea încărcată ca să fie în ton cu reținerea sfioasă a pictorului. În rest, pînzele lui Paștina dau privitorului un sentiment de acalmie reculeasă, în contrast cu viermuiala citadină, fiecare cadru aducînd cu un exercițiu de meditație fără cuvinte. Hegel are dreptate: pictura de talent nu are nevoie de pereți.
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
ceaușismului târziu, în cele mai multe. Să vedem, orientați de acest reper, și despre ce lume este vorba. Este vorba despre lumea mijlocie a orașelor acelei vremi, a trăitorilor la blocuri, a inșilor „care se duc la Complex cu sacoșe albe“, a citadinilor înghesuiți până la sufocare în tramvaie și metrouri, a navetiștilor de nevoie, a spitalelor în care bietele femei își ispășeau vina de a-și fi provocat avorturi clandestine. O lume în care procurarea salamului de Sibiu , a șuncăi de Praga sau
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
Cristina Alexandrescu Postul de radio german Deutsche Welle (DW) consideră că mitingul de sâmbătă al Partidului Mișcării Populare a dezamăgit, întrucât a lipsit total spiritul citadin sau finețea urbană promisă de intelectualii care sprijină PMP. "Traian Băsescu condamna recent la reuniunea Partidului Popular European de la Dublin ascensiunea populismului. Dar propriul său partid a dat la sfârșitul săptămânii trecute un recital de populism veritabil", scrie DW, în
DW critică mitingul Mișcării Populare: Un recital de populism veritabil by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31566_a_32891]
-
au surprins. Pe lângă ambianța naționalistă "de tip PUNR sau Vatra Românească din anii '90, cu steagurile tricolore care copleșeau steagurile partidului și cu imnuri virile, în orchestrație brutală" de la protest, DW consideră că a surprins și "absența totală a spiritului citadin, a fineții urbane pe care le promiteau insistent Teodor Baconschi, Theodor Paleologu sau Adrian Papahagi", precum și lipsa empatiei între manifestanți și trecătorii bucureșteni, dar și preluarea unui mesaj al președintelui Băsescu legat de recunoașterea provinciei Kosovo de către Theodor Paleologu, care
DW critică mitingul Mișcării Populare: Un recital de populism veritabil by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31566_a_32891]
-
ca perlele“ e purtătoarea unui mesaj - „o hieroglifă“, o cheie pentru o „cameră interzisă din subterana plină de carcere a minții“. Ultima sintagmă sintetizează perfect arhitectura escheriană a narațiunii (pe care Cărtărescu o va schimba, în Orbitor, pe fantasticele arhitecturi citadine ale lui Monsu Desiderio), cu trecerile imperceptibile dintr-un plan în celălalt, cu fantomaticele apariții ale unor personaje grotești prin amestecul de sexualitate reprimată, inocență și cruzime inconștientă. În centrul acesteia, dincolo de multiplele uși ale conștiinței desferecate treptat, se află
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
în fapt, preocuparea cea mai constantă a intențiilor naratoriale, „fuga de acasă” nefiind altceva decât pretextul acestei disecări lucide, ironice, predispuse la experimentul parodic și persiflator. „Sufletul burghez” - ca să preluăm o sintagmă din text - își are corespondentul prim în spiritul citadin de care tânărul Steinhardt este efectiv luat în stăpânire: tramvaiul, termometrul, taxiul, cosmeticele, cinematografele, cofetăria, fabrica, muzica jazz, seratele, societățile de binefacere, saloanele literare - toate acestea măsoară febra unei lumi și întregesc portretul burgheziei bucureștene a anilor ’30. Descrierea dorinței
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Ortodoxiei, să își afirme credința până și în mântuirea sinucigașilor sau, în fine, Jurnalul fericirii, în care desăvârșește ideea unității de spirit a ființelor umane în fața dușmanului comun(-ist), precum și instrumentele de lucru: mila, bunătatea sufletească, iertarea, credința. Fascinația spațiului citadin nu se regăsește nicăieri mai vădit în roman decât în laitmotivul străzii. Steinhardt ne lasă în romanul său câteva rânduri admirabile dedicate fascinației burgheze a străzii. Geografia Bucureștilor, deși încă departe de mitologizarea eliadescă din prozele fantastice, exercită o atracție
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
de iubire, ștergînd erosul din catalogul său; va ignora peisagistica și așanumita „descriere de natură“ (cele cîteva tentative în acest sens au la el aer parodic); nu va apela nici la decorul contemporan, nu va prezenta casele, grădinile, orașul, mizeria citadină și mizeria rurală, toate aflate atunci la modă; și, bineînțeles, nu va scrie nici un fel de poezie ideologică, militantă, nu va intra în arena luptei de clasă. Mai dificilă și mai sterilizantă se va dovedi însă altă renunțare. După ce simbolismul
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]