1,444 matches
-
asimptomatic; mai târziu, odată cu dezvoltarea tumorii, simptomatologia este similară cu a cancerului celular scuamos. Examenul radiologic baritat evidențiază modificări similare celor descrise la carcinomul celular scuamos, cu mențiunea că adenocarcinomul este obișnuit localizat în esofagul distal. Esofagoscopia (cu biopsie și citologie) este cea mai importantă medodă de diagnostic: în stadiul incipient, adenocarcinomul se prezintă sub una din următoarele trei forme:protruziv, plat sau deprimat (excavat); în stadiul avansat, în funcție de forma morfologică, aspectul este cel la unei ulcerații profunde, formațiuni polipoide sau
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
verzuie; o culoare roșiatică, sanghinolentă trebuie să sugereze malignitatea. Este de regulă transudat, proteinele au obișnuit o concentrație de 12 g/dl, iar o concentrație mai mare trebuie să sugereze infecția, obstrucția venelor suprahepatice (sindrom Budd-Chiari) sau o cauză pancreatică. Citologia lichidului de ascită evidențiază celule endoteliale normale și elemente figurate sanghine (valoare deosebită fiind atribuită leucocitelor). Diagnosticul diferențial (tab. 42) al ascitei cirotice se face cu mărirea de volum a abdomenului de alte cauze (tumoare uterină sau ovariană, glob vezical
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
pe examenele imagistice: ecografia este o tehnică utilizată pentru supraveghere (fig 35); TC spirală și RM permite identificarea precisă a leziunilor înlocuitoare de spațiu permițând biopsierea percutană cu ac fin. Laparoscopia poate fi adoptată pentru diagnostic și prelevarea biopsiilor sau citologiei. Tratamentul: alcoolizare, tratament prin radiofrecvență, chirurgie, transplant hepatic. ALTE COMPLICAȚII: Pileflebita manifestată prin febră, dureri abdominale, meteorism, mărirea bruscă a ascitei; spleno-portografia stabilește diagnosticul. Tratament: antibiotice, antalgice. Complicațiile ombilicului evaginat (omfalită, ruptură, încarcerare, ocluzie). Tromboză venă portă. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
către cancer. Precizarea genotipului este utilă pentru separarea pacientelor infectate care au risc înalt de cele care pot fi examinate la intervale mai mari pentru monitorizarea evoluției. Aceasta contribuie la ameliorarea performanțelor diagnosticului precoce și la scăderea anxietății pacientelor cu citologie cervicală anormală. Dezvoltarea neoplaziilor cervicale se produce la femeile care mențin infecție persistentă activă mai mulți ani după expunerea inițială. Infecția persistentă cu genotipuri cu risc crescut, ca precursor al cancerului, este prevenită de vaccinarea HPV. Relația cauzală între cancerul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
productive, este activat promotorul târziu, care direcționează expresia de la o serie de situri start heterogene în jurul nucleotidelor 742 (p742) în HPV31. PREVALENȚA GENOTIPURILOR HPV LA PACIENTE FĂRĂ LEZIUNI CITOLOGICE Studiul cel mai consistent asupra prevalenței infecției HPV la femei cu citologie normală a fost compilat de OMS și Institutul Oncologic Catalan (www.who.int/hpvcentre) și include evaluarea a 157 897 femei din toate continentele între 1999-2005. În mod expres, studiul se referă la femei fără leziuni citologice pentru că includerea pacientelor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV16. Infecțiile simultane cu mai multe genotipuri HPV depășesc rata de 40%, prezentând tendința de a crește cu severitatea bolii (Burd E.M., 2003). Genotipuri multiple, clasificate ca fiind de risc crescut, au fost găsite la 11,8% dintre pacientele cu citologii normale sau ASCUS și la 34,5% dintre cele cu discarioză moderată. Surprinzător, prevalența pacientelor infectate cu mai multe genotipuri a scăzut în cazul carcinoamelor cervicale la 4,4%. Majoritatea infecților multiple conțin două genotipuri HPV, dar, de asemenea, au
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
consideră că întotdeauna cancerele scuamoase cervicale evoluează din epiteliul cervical normal continuu, după perioade lungi de timp, trecând consecutiv prin leziuni CIN 1, CIN 2, CIN 3. Progresia nu este evoluția obișnuită, mult mai frecvent se evidențiază regresii spontane către citologie normală, mai ales ale primelor stadii. Totuși, un concept alternativ sugerează că multe leziuni relevante clinic CIN 2/3 pot fi induse rapid în 2-3 ani de la infecție (Winer R.L., și colab., 2005), dar durează 10-12 ani până la dezvoltarea unui
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
țărilor Europei Centrale și de Est și de 6,3 ori mai mare decât media țărilor UE. În România, Bleotu și colab, 2006, au studiat prevalența ADN HPV la paciente cu leziuni ale colului depistate citologic sau la paciente cu citologie normală. ADN HPV a fost decelat în 79% din cazurile studiate (lavaje cervicale provenite de la paciente cu citologii normale și anormale). Prevalența ADN HPVhr a fost crescută în populația generală, depistându-se de două ori mai multe cazuri de coinfecții
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
România, Bleotu și colab, 2006, au studiat prevalența ADN HPV la paciente cu leziuni ale colului depistate citologic sau la paciente cu citologie normală. ADN HPV a fost decelat în 79% din cazurile studiate (lavaje cervicale provenite de la paciente cu citologii normale și anormale). Prevalența ADN HPVhr a fost crescută în populația generală, depistându-se de două ori mai multe cazuri de coinfecții decât de infecție unică. HPVlr au fost decelate în egală măsură în infecții unice și în coinfecții. În funcție de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ASCUS, 70,37% LSIL și în 90,9% HSIL/carcinom. Stratificarea după gradul de oncogenicitate al HPV și diagnosticul citologic a arătat că în timp ce tipurile oncogene au fost prezente în 100% din cazurile HSIL, numai 41,67% dintre pacientele cu citologie normală sunt infectate cu HPVhr. Coinfecțiile cu mai multe tipuri HPV s-au întâlnit la aproximativ o treime dintre pacientele cu LSIL și din grupul cu citologie normală sau aspect inflamator. Pacientele cu ASCUS au reprezentat grupul cu cel mai
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
fost prezente în 100% din cazurile HSIL, numai 41,67% dintre pacientele cu citologie normală sunt infectate cu HPVhr. Coinfecțiile cu mai multe tipuri HPV s-au întâlnit la aproximativ o treime dintre pacientele cu LSIL și din grupul cu citologie normală sau aspect inflamator. Pacientele cu ASCUS au reprezentat grupul cu cel mai mare procent de coinfecții (61,54%), ceea ce ar putea explica morfologia atipică la această clasă citologică. În schimb, în grupul HSIL/CIS nu a existat decât o
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
medie a infecției este de 8 luni (Schlecht N.F. și colab., 2003). Rata de progresie spre leziuni CIN3 la femei negative pentru infecția HPV, după un interval de supraveghere de 6 ani, este de 0,27% iar la cele cu citologie negativă, 0,51%. Riscul progresiei spre leziuni CIN3 la femei pozitive pentru HPV 16, după același interval, ajunge la 10% (Joint European Cohort Study, 2008). În programele de triaj pentru leziunile precanceroase principalul determinant al eficienței este intervalul dintre examinări
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu grad moderat, regresează de regulă iar programul de triaj trebuie estimat după acumularea leziunilor CIN3 între două examinări care pot fi etalate chiar și la 6 ani (nu la trei ani cum recomandă majoritatea programelor europene limitate doar la citologie). Chiar dacă estimările se referă la infecțiile cu cel mai riscant genotip - HPV 16 - cifrele variază pentru că motive deontologice nu permit reținerea de la tratament în cazul leziunilor HSIL (citologice) sau CIN 3 (histologice, pe biopsia de cervix). Pentru HPV 16 un
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
potrivită pentru managementul pacientelor care prezintă leziuni echivoce definite ca celule squamoase atipice sau ASC (atypical squamous cells). Patru atitudini sunt frecvent prezente în literatură (Castle P.E. și colab., 2002):- continuarea examenului citologic periodic, eventual, cu examen colposcopic +/- biopsie;- repetarea citologiei la interval de 6-12 luni;- dublarea screening-ului citologic cu screening-ul virusologic pentru detecția genotipurilor HPV cu risc înalt (HPV hr);- ignorarea rezultatelor ASC și reclasificarea lor ca aspecte normale (soluție discutabilă). Se știe că odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de efecte adverse obstetricale). Clinicienii care recomandă colposcopia imediat după examenul citologic anormal argumentează că unele femei cu ASC au deja neoplazii intraepiteliale 2/3 (CIN 2/3) sau chiar cancer invaziv. Dimpotrivă, cei care preferă expectativa și, eventual, repetarea citologiei argumentează că multe din leziunile ASC regresează spontan chiar în absența oricărui tratament. O strategie care adaugă un plus de specificitate diagnosticului citologic este screening-ul pentru HPV hr. Această decizie pornește de la rolul necontestat al infecției HPV în etiologia cancerului
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
special în direcția modalităților de comunicare cu pacientele. Informații care induc teamă sau anxietate sau lăsarea deciziei la latitudinea unor persoane neinformate nu sunt productive pentru creșterea complianței la screening. BIOMARKERI MOLECULARI PENTRU EVALUAREA RISCULUI DE PROGRESIE În țările unde citologia este de bună calitate, cea mai bună opțiune pentru sporirea sensibilității este screening-ul virusologic ca prim criteriu pentru triaj urmând ca pacientele pozitive pentru HPV ADN să fie investigate și citologic. Problema cheie este diagnosticul diferențial al femeilor HPV ADN
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
numărul reacțiilor fals pozitive ceea ce înseamnă multe femei supradiagnosticate cu cheltuieli pentru tratamente inutile și cu disconfort psihic nejustificat. Indicația unor investigații suplimentare după screening trebuie făcută cu multă responsabilitate și discernământ (Meijer CJ., și colab., 2009). Dintre testele adjuncte citologiei și detecției HPV ADN, cele mai promițătoare pentru evaluarea potențialului oncogen sunt testele moleculare. Tabelul următor sintetizează avantajele și limitele principalelor metode propuse. În raport cu detecția ADN HPV, oncoproteinele virale E6 și E7 reprezintă un marker mai specific pentru prezența leziunilor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
o parte, de nivelul crescut al încărcării virale ca rezultat al replicării virale, pe de altă parte de eludarea răspunsului imun. Încărcarea virală a fost considerată ca marker al infecției persistente, iar creșterea nivelului încărcării virale în lavajele pacientelor cu citologii normale a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a neoplaziei cervicale intraepiteliale (Moberg M., și colab., 2004). Femeile cu risc crescut de progresie spre cancer pot fi identificate prin utilizarea unei metode cantitative de testare a ADN HPV
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu mai multe genotipuri HPV depășesc rata de 30-40%, prezentând tendința de a crește cu vârsta și cu severitatea bolii (Burd E.M., 2003). Genotipuri multiple, clasificate ca fiind de risc crescut, au fost găsite la 11,8% dintre pacientele cu citologii normale sau ASCUS și în 34,5% dintre cele cu discarioză moderată, dar prevalența acestora a scăzut în cazul carcinoamelor cervicale la 4,4% (Kleter B., și colab., 1999). Majoritatea infecților multiple conțin două genotipuri HPV dar, au fost întâlnite
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
fi aruncate. O problemă controversată a fost definirea criteriilor de apreciere a eficienței vaccinării. Opțiunea acceptată a fost o combinație de criterii clinice și de laborator. Criteriile clinice au fost prevenirea leziunilor displazice de gravitate moderată sau severă evaluate prin citologie și determinate de genotipurile incluse în vaccin. Criteriile de laborator au fost absența infecției persistente cu genotipul din vaccin, infecție definită ca două teste ADN HPV pozitive cu același genotip într-un interval de 6-12 luni. Nu s-a adoptat
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
μg sulfat hidroxifosfat amorf de aluminiu, precum și clorură de sodiu, L-histidin, polisorbat 80, borat de sodiu și apă pentru injectare. Cervarix® este un vaccin bivalent produs de GlaxoSmithKline; protejază numai împotriva genotipurilor HPV16/18 cu o reducere de 92% a citologiilor anormale, 94-100% în infecția persistentă, și o seropozitivitate la 4-5 ani de 98% (Constane și colab., 2006; Harper și colab., 2006). O doză Cervarix® (0,5 ml) conține: 20 µg proteină L1 HPV16, 20 μg proteină L1 HPV18 și sistemul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
oncogene nu poate preveni în condiții ideale decât 70% din cancerele invazive, restul fiind etiologic asociate altor genotipuri decât cele prezente în vaccinurile comercializate în prezent. De aceea, vaccinarea nu exclude screening-ul citologic ca metodă profilactică a cancerului de col. Citologia are însă o reproductibilitate limitată încât va fi probabil înlocuită de screening-ul virusologic (ADN HPV) sau de screening-ul dublu, virusologic și citologic. Raritatea cancerului cervical invaziv, ca diagnostic inițial, în țările cu program de screening citologic bine pus la punct
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
urmărite peste 6 ani pentru a stabili potențialul de progresie al leziunilor cervicale (Mayrand MH și colab., 2007). Rata cumulativă a CIN 3 după 6 ani, la femeile inițial HPV negative, a fost de 0.27% iar la cele cu citologie normală de 0,53%. Prezența infecției HPV este un marker mai sensibil decât prezența leziunilor citologice pentru aprecierea leziunilor precanceroase. La sfârșitul intervalului de 6 ani, rata cumulativă pentru CIN 3 a fost 3% pentru femeile inițial HPV negative, dar
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de 0,53%. Prezența infecției HPV este un marker mai sensibil decât prezența leziunilor citologice pentru aprecierea leziunilor precanceroase. La sfârșitul intervalului de 6 ani, rata cumulativă pentru CIN 3 a fost 3% pentru femeile inițial HPV negative, dar cu citologie pozitivă, și 10% pentru cele inițial HPVpozitive și cu citologie pozitivă. Tabelul 28 detaliază participarea diferitelor genotipuri HPV în leziunile citologice. Este evident că genotipurile vaccinale nu determină decât o fracție a leziunilor severe și a cancerului, fracție care, în
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sensibil decât prezența leziunilor citologice pentru aprecierea leziunilor precanceroase. La sfârșitul intervalului de 6 ani, rata cumulativă pentru CIN 3 a fost 3% pentru femeile inițial HPV negative, dar cu citologie pozitivă, și 10% pentru cele inițial HPVpozitive și cu citologie pozitivă. Tabelul 28 detaliază participarea diferitelor genotipuri HPV în leziunile citologice. Este evident că genotipurile vaccinale nu determină decât o fracție a leziunilor severe și a cancerului, fracție care, în mod ideal, ar trebui prevenită prin vaccinare. Într-un studiu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]