284 matches
-
plăcere pentru mine era să-i văd dansând. Fetele aveau ii cu trandafiri cusuți din mărgele și fuste uni din stofă fină, pliate mărunt, iar băieții erau toți în strai popular, cu cămăși lungi, încinși cu brâu la mijloc și ciubote zdravene care să le facă față bătutei lor înfocate. Foc era pe ringul de dans. Era parcă un vis momentul când băieții le învârteau. Se putea zice că era clipa când tinerele înfloreau din toate punctele de vedere. Și ce
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
văzut pe mândrul Nicodim îmblând pe la prohoade și pe la pomene cu Basaltirea și cu Vanghelia (așa-i zicea el) după părintele și luând acel aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de invidiat. Dar ceea ce făcea ca părintele să fie idolul pădurarului, moș Iftimie Fedeleș, era glasul său, ca și care nu se mai pomenește de ferească Dumnezeu. Asta era și ideea văcarului din sat și acești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
esența unei structuri omenești complexe: Visătorul Dionis 236, un ateist superstițios 237, e minune oare că pentru el visul era o viață și viața un vis?238 Alte elemente realiste ale înfățișării adolescentului sunt surprinse cu o ironie cvasi-grotescă: niște ciubote mari cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic 239, ironie care aduce aminte de o altă proză scrisă în acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
două schimburi. De la 6 dimineața până la 6 seara Într-o săptămână, iar săptămâna următoare de la 6 seara până la 6 dimineața. Și mai făceam două ore pe drum, un ceas Încolo, un ceas Încoace... Eram Îmbrăcați foarte prost, era iarnă... Aveam ciubote din pânză cu talpă de lemn, se lipea zăpada pe talpa de lemn, era greu de mers... Cât mai rămânea pentru odihnă? Mai făceam câte două ceasuri În lagăr, Înaine de plecare, apel, ne număra... Era un ofițer SS care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Budeanu D. Gheorghe 118. Burlacu M. Mihai 119. Butnariu Gh. Ioan 120. Calenciuc A. Ioan 121. Caliniuc D. Toader 122. Cernescu C. Mihai 123. Chisălița P. Vasile 124. Ciobanu Gh. Florea 125. Ciobanasu D. Neculai 126. Cionanasu I. Dumitru 127. Ciubota Roșa D. Gheorghe 128. Cimpan Ț. Neculai 129. Condriuc N. Constantin 130. Cretu P. Ilie 131. Curca V. Ioan 132. Deliman I. Gheorghe 133. Dobrincu D. Constantin 134. Duhaniuc C. Ioan 135. Gagea St. Ioan 136. Gavriliu C. Ioan 137
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Ciobanu V. Constantin 1325. Ciobanu V. Gheorghe 1326. Ciobanu V. Vasile 1327. Ciobotariu Gr. Costache 1328. Ciobotaru C. Ioan 1329. Ciocan Gh. Petru 1330. Ciochina D. Gheorghe 1331. Ciocoiu I. Ștefan 1332. Ciopei V. Sava 1333. Cioplan D. Ioan 1334. Ciubota Gh. Ioan 1335. Ciudin I. Costache 1336. Ciurusniuc Gh. Costache 1337. Cisu C. Mihai 1338. Cocea N. Costache 1339. Codreanu Gr. Nicolai 1340. Codreanu M. Ion 1341. Cojocaru I. Ioan 1342. Cojocia V. Neculai 1343. Colica I. Ștefan 1344. Coman
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
mi-aduse și el pe zmeu o dată, mi-l trânti și-l băgă în pământ.” (P. Ispirescu, p. 161) Din limbajul popular întrebuințarea afectivă, participativă a dativului a trecut și în stilul beletristic și în limbajul poetic: „Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana, cât mi ți-i băietul.” (I. Creangă, p. 28), „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a.” (M. Eminescu, I, p. 182), „Câtu-ți ține ziulița/ I-aș cânta doina, doinița.” (Ibidem, p. 2) PRONUMELE PERSONAL DE
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
miere și-n dos fiere. Dacă teai potrivi lor... Ehei, am fost și eu spaima sticloanțelor și căpcăunul poloboacelor, de mi o mers buhul ca de popă tuns. Am mâncat strașnic ș-am băut năprasnic. Ce te uiți ca o ciubotă căscată la mine? Mă vezi mic? -sta mi i feleșagul, dar află că p uricele mic pișcă tare. Și încep dis-de dimineață: un ou răscopt, o pârjoală rece din piept de curcan și o stacană de Pâhn ești.” “ Pâhnești?” întreb
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de trei sute? Amu, io i-aș împușca pe tăți care nu vor să lucre pământu’. Ce, America-i mai deșteaptă ca România? Tinerii noștri umblă să fure, să cerceteze banii prin alte țări... - Aveți copii? Se oprește și oftează. Călcâiul ciubotei desprinde lutul galben de pe celălalt picior. - Am. Unu... În Austria, de pe timpu’ lui Ceaușescu... Dacă are servici acolo... Amu, s-au înmulțit hiarele pe noi... Te mâncă lupchii pe deal, că n-are cine să mai duce la muncă pe-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
schimbare răpide s-au săvârșit atât în gusturile, cât și în obiceiurile acelei mici părți a societății românești de care am pomenit. Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte a Evropei; șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbine au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante, și în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
știe bine, de la cea mai fragedă etate, arta dansului, - pe care-a practicat-o cu gingășie și cu grație, -n societate. E cea mai jalnică dizgrație pentru prințese să se spună despre ele că dansează ecosez sau gavote asemenea unor ciubote, cu toate că acestea sunt din cea mai fină piele. Când nu e-n ritm, neținând cont de timp (de acela muzical, desigur), se spune că prințesa dansează-n contratimp. Pedeapsa-i e, atunci, un contradans: răstimp în care are de plătit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
ale lui, bune și rele: Cred că l-ai ghicit pe chiriașul grăbit G. Topârceanu: „... oricâte straturi de colb s-ar așterne pe străzile lui, /ale Iașului n.n./ ele n-au astupat încă de tot urma pașilor lui Eminescu, urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creangă, urma atâtor umbre ilustre care au trecut de mult în lumea tăcerii.” Uite cum te fură gândurile și nu te mai poți opri din povestit. Acum, după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Laboulaye. “ „În 1872 apăruse la București o cărticică intitulată Povești albastre, care tălmăcea câteva dintre basmele lui Laboulaye. De atunci însă - la noi - autorul acesta și poveștile lui au fost date uitării.“ De parcă ai putea să uiți de prichindelul care-ncape-ntr-o ciubotă, Degețel, sau de viteazul cavaler Yvon, sau de Omulețul Cenușiu, sau de Zerbin, tăietorul de lemne... Sau de Perlino, bărbatul din zahăr și flori de portocal. Născut din mâini delicate de Violetă și din duh de zână. N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
rândurile unor institutori anonimi: "Mutatis mutandis, o convorbire cu acești ilustrați ar suna cam astfel: - Mă rog, unde-ai învățat d-ta carte? - Mă cunoaște d-nu Stremayer. - Nu-i vorba de cine te cunoaște. Unde ai învățat? - Am șters ciubotele d-lui Brzrcek, referende la ministeriul instrucției. - Nu te-ntreb unde-ai șters ciubotele. Unde ai învățat?"469. Pamfletul cu adresă individualizantă se transformă, în fragmentul citat, în critică mânuită cu o mare plasticitate verbală. Valoarea expresivă constă în maniera
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
astfel: - Mă rog, unde-ai învățat d-ta carte? - Mă cunoaște d-nu Stremayer. - Nu-i vorba de cine te cunoaște. Unde ai învățat? - Am șters ciubotele d-lui Brzrcek, referende la ministeriul instrucției. - Nu te-ntreb unde-ai șters ciubotele. Unde ai învățat?"469. Pamfletul cu adresă individualizantă se transformă, în fragmentul citat, în critică mânuită cu o mare plasticitate verbală. Valoarea expresivă constă în maniera simplă de a traduce, fără prea multe neologisme, într-o limbă la îndemâna cititorilor, marile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mesia... boii i-au făcut loc în iesle, unde să-l culce pe băiat. Într-un târziu, iată-l și pe Crăciun, întors de la moară pe la crâșmă. Fiind beat, Crăciuneasa i-a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Mesia... boii i-au făcut loc în iesle, unde să-l culce pe băiat. Într-un târziu, iată-l și pe Crăciun, întors de la moară pe la crâșmă. Fiind beat, Crăciuneasa i-a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
plecat spre Lăpușna (jud. Mureș), unde regele deținea un castel de vânătoare (35 camere), în mijlocul unui parc de 4,5 ha. După masă, au încercat noile arme, dar fără rezultate prea bune: Carol, Mihai și invitații „au tras ca niște ciubote”. Seara, au fost prezenți la prohodul slujit de părintele Nae Popescu în frumoasa bisericuță din lemn. Un comunicat al Casei M. S. Regelui anunță că monarhul și-a stabilit reședința la Castelul de vânătoare Lăpușna, începând din 26 aprilie 1940
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ne lăsăm furați de cîntecele de sirenă ale stîngii franceze și de viscolul imperial al comunismului moscovit; să nu alegem, aflați acum în libertate, pe iubitorii socialismului și ai ideologiei care, și nu avem voie să uităm, și-au așezat ciubota pe grumazul culturii pînă la strivirea acesteia. Acum, chiar dacă sînt acuzat că aș fi misitic, și chiar "irațional", eu urmărind în fapt, cum spune Nae Ionescu într-un articol, "doar să fiu logic, rațional și drept", închei pentru cititorii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mie și una de nopți". Primar, notar, precept, popă, dascăl, crâșmar, toți sunt grași de înălțimi și lățimi deosebite, unii cilindrici, alții sferici. Țăranii și mai ales țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și mistic. Popa Ionescu ciubotă, cu fete și băieți buni. Moș-Pilescu "Omul care-a prăpădit procesul cu boii" o vorbă al cărei înțeles în general lumea nu-l cunoștea. hirurg = ciuruc Cucoșul bătu din aripi între mine și lună cu mare vuiet și spaimă. am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legală. Ulimale clerici cunoscători ai legilor sacre. Mulahi, judecători religioși de înalt rang. Astrologii spun că Selim sultan tatăl lui Soliman Mărețul, purta șapte stigmate, semne ale omorurilor fraților și nepoților săi, când s-a suit pe tron. Ianicerii purtau ciubote ferecate. Sultanul poartă turban cu surguciu trei pene de bâtlan de Creta albe cu spic fumuriu. Akivgiii călărime ușoară și de pradă care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Prutului din preajma Ștefăneștilor, o tabără de cară negustorești a fost oprită de răufăcători. Starostea hoților a început a cerceta și a vămui. Negustorul din coada convoiului se gândește să dosească banii pe care îi avea și-i vâră într-o ciubotă. Ajunge și la el vameșul: Scoate ce ai! N-am, căpitane, nimic; am dat tot ce am avut pe marfă. Nu-mi trebuie marfă. Apoi bani n-am, căpitane. Starostea îl privește, îl cântărește, apoi poruncește: Descalță-te. Negustorul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai mult cu tatăsu, dar nu era răutăcioasă. Pe bunica, soția lui V.S.Iftime o chema Ancuța și era fata lui Ion A Roșcăi. Era o fimee blondă foarte harnică dar și lumeață. Pe atunci purtau femeile catrință și cu ciubote cu tureatcă 4 răsfrântă. Pe la nunți ea chiuia să sară dranița de pe casă și bătea din pinteni ca un sergent de la cavalerie. Îi plăcea și să facă treabă, dar și să joace și să chiue, de mama focului. Mare lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]