208 matches
-
de oameni, 48,95% fiind bărbați iar 51,05% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99,69% - moldoveni/români, 0,12% - ucraineni, 0,08% - ruși, 0,02% - găgăuzi, 0,04% - bulgari, 0,06% - alte etnii. În satul Ciuciuleni au fost înregistrate 1.826 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării erau în număr de 5.111 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2,8 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
de persoane ce le alcătuiesc, în felul următor: 24,86% - 1 persoană, 24,32% - 2 persoane, 18,46% - 3 persoane, 17,69% - 4 persoane, 9,91% - 5 persoane, 4,76% - 6 și mai multe persoane. Între anii 1992-1994 în satul Ciuciuleni a activat clubul de fotbal FC Universul Ciuciuleni care a evoluat în Divizia Națională în sezonul 1992-1993.
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
24,86% - 1 persoană, 24,32% - 2 persoane, 18,46% - 3 persoane, 17,69% - 4 persoane, 9,91% - 5 persoane, 4,76% - 6 și mai multe persoane. Între anii 1992-1994 în satul Ciuciuleni a activat clubul de fotbal FC Universul Ciuciuleni care a evoluat în Divizia Națională în sezonul 1992-1993.
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Stejăreni este un sat din comuna Lozova, raionul Strășeni, Republica Moldova. În izvoarele documentare timpurii din sec. XIV - XV satul actual Stejăteni este atestat cu denumirile: Cârlanei, Cârlani, Gârlanici, sat în hotar cu Mănăstirea și prisaca lui Chiprian, în hotar cu Ciuciulenii. Tot în această perioadă sunt menționate și toponimele Poiana Cârlanilor, în hotar cu Mănăstirea Căpriana și Podul lui Gârlanici, adică pod lângă Cârlani. Cel mai timpuriu Podul Gârlanici este menționat într-un uric al domnitorului Alexandru cel Bun din 25
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
instalație cinematografică, bibliotecă, punct medical, magazin, creșă”. Însă această dată nu este corectă, doarece satul este cu mult mai vechi. Satul Stejăreni cu denumirea de Cârlanei este atestat într-un document din 16 septembrie 1616 (7125) - „Mărturie hotarnică pentru moșia Ciuciuleni din tinutul Lăpușnii alcătuită în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod, în care este manționat schitul mănăstirii Căpriana (adică Condrița)”, în care se precizează hotarele moșiei Ciuciuleni, ce aparținea urmașilor boierului Eonașco Banaura: „...am mers tot fundul cu Drăgușenii și am
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
este atestat într-un document din 16 septembrie 1616 (7125) - „Mărturie hotarnică pentru moșia Ciuciuleni din tinutul Lăpușnii alcătuită în timpul domniei lui Radu Mihnea voievod, în care este manționat schitul mănăstirii Căpriana (adică Condrița)”, în care se precizează hotarele moșiei Ciuciuleni, ce aparținea urmașilor boierului Eonașco Banaura: „...am mers tot fundul cu Drăgușenii și am mers până în deal pe d-asupra... de aicea ne-am înturnat pe despre Horohei, și am mers pe vale înnainte și pen Cârlanei am mers spre
Stejăreni, Strășeni () [Corola-website/Science/313732_a_315061]
-
a Diviziei Naționale de la obținerea independenței. Liga s-a jucat în sistem tur-retur. La această ediție numărul de cluburi participante a fost de 16. La finalul sezonul 1992-1993, în Divizia Națională au promovat: Vilia Briceni și Sinteza Căușeni, iar Universul Ciuciuleni și Tricon Cahul au retrogradat. Înainte de fluierul de start al sezonului 1992-1993, trei cluburi și-au schimbat denumirile:Constructorul-Agro Chișinău a devenit FC Agro Chișinău, Dinamo Chișinău a devenit Torentul Chișinău, iar CSS Amocom Chișinău a devenit Sportul Chișinău.
Divizia Națională 1993-1994 () [Corola-website/Science/319215_a_320544]
-
Compozitorul Tudor Chiriac s-a născut la 21 martie 1949, în Ciuciuleni, Republica Moldova. Este profesor universitar doctor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din R. M., membru al Uniunii Compozitorilor din ex-URSS, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Este stabilit la Iași din 1995. Creația lui Tudor Chiriac stă sub
Tudor CHIRIAC () [Corola-website/Science/337668_a_338997]