525 matches
-
bisericii nu putea lipsi elementul legendar, în principal prin crearea atmosferei de basm care a domnit in timpul sfințirii bisericii, aducerea de la șosea a episcopului Colan cu carul împodobit cu covoare și pernii, tras de patru boi cu funii și ciucuri în coarne. Despre puterea economică a satului și mândria satenilor, este relevantă povestea despre numărul foarte mare de atelaje care transportau lenul si scândura pentru acoperiș și care i-a impresionat pe sătenii din Satul din Jos. Se zice că
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
motive geometrice. În unele localități, ciurelul poartă numele de sâliuță (Topârcea). Modul de legare a cârpei diferă de la sat la sat. După 1920, locul ei este luat de cârpa de păr cumpărată din boldă și cea neagră de ibrișin, cu ciucuri, de influență mărgineană. În zona localității Apoldu de Jos, "ia" este confecționată din pânză țesută în casă, care din loc în loc are dungile roșii. Mânecile pornesc din guler și se termină cu "fodori împodoghiți cu cipcă", iar gura iei este
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
ori albastră, în patru ițe cu "ochișori". Cele două foi sunt cusute între ele printr-o cheiță. În partea de jos, șurțul are o vargă cusută cu mătase colorată, ori aleasă în război. Marginea de jos se termină se cu ciucuri a căror lungime variază între 6-10 cm. Cătrința avea fondul negru, ornamentația constând în dungi orizontale de culoare roșie, verde sau vânătă. Marginea cătrinței era împodobită cu ciucuri colorați, asemănători cu o dantelă. Datorită numărului mare, dominant, de vărgi roșii
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
colorată, ori aleasă în război. Marginea de jos se termină se cu ciucuri a căror lungime variază între 6-10 cm. Cătrința avea fondul negru, ornamentația constând în dungi orizontale de culoare roșie, verde sau vânătă. Marginea cătrinței era împodobită cu ciucuri colorați, asemănători cu o dantelă. Datorită numărului mare, dominant, de vărgi roșii, cătrința este cunoscută sub numele de "cătrință roșie". În ultima vreme, a fost definitiv scoasă din uz, folosită fiind doar în spectacolele folclorice pentru sublinierea specificului local. Mijlocul
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Tommorow", el, folosind o barcă cu motor furată, lovește din plin un baraj de castori, astfel provocând inundarea unui întreg oraș. Cartman poartă de obicei o haină roșie, pantaloni maro, mânuși galbene și o căciulă de culoare turcoaz cu un ciucure de culoare galbenă. El are părul castaniu și cum este supraponderal, corpul său este mai lat și capul său mai mare decât al celorlalți copii din show.
Eric Cartman () [Corola-website/Science/297657_a_298986]
-
Femeile purtau peste rochie în față șorțuri (cătrințe) prinse cu ,baiere” (șnururi), aceste șorturi fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de vârstă persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu materiale țesute în casă sau cumpărate din comerț, gata confecționate. Nemeșoaicele purtau șorț-cătrință numai în față. Pe cap femeile purtau năframe colorate, iar cele vârstnice negre, numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele de sărbătoare erau mari cu ciucuri (ciocoți), care cuprindeau și umerii până la brâu. Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și avea pictată în centru stema orașului respectiv, timbrată cu o coroană murală de aur. În colțuri, încadrat de ghirlande de lauri, era brodat numărul legiunii cu cifre romane. Pânza este tivită cu franjuri aurii și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este încoronată princiar și poartă la dextra sceptrul iar la senestra sabia, toate din aur. Pe pieptul acvilei se regăsește un scut tăiat, cu acvila Munteniei în cartierul prim și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la Războiul de Independență. "Drapelele confecționate între 1882 și 1897" se deosebesc față de precedentele prin mici detalii. Pânza drapelului era pătrată, cu latura de 156 cm; cravata era realizată din fir tricolor, având ciucuri. Leii susținători aveau de data aceasta dinți și unghii de aur, iar eșarfa cu deviza țării nu mai era căptușită cu roșu. În centrul scutului, armele casei de Hohenzollern erau înconjurate cu o bordură de aur. Aceste trei generații au
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în unghi cu vârful în exterior. Al treilea drapel este confecționat din lână și are dimensiunea de 190 × 120 cm. Fâșiile de culoare se termină fiecare printr-un unghi ascuțit cu vârful în afară, de care este cusut câte un ciucure în culoarea respectivă. Hampa are drept cravată o panglică tricoloră având la fiecare capăt câte un ciucure. În zilele noastre, Românii de peste granițele României sau Republicii Moldova folosesc, în general, drapelele și stemele unuia din aceste state, cu excepția Românilor din Serbia
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
190 × 120 cm. Fâșiile de culoare se termină fiecare printr-un unghi ascuțit cu vârful în afară, de care este cusut câte un ciucure în culoarea respectivă. Hampa are drept cravată o panglică tricoloră având la fiecare capăt câte un ciucure. În zilele noastre, Românii de peste granițele României sau Republicii Moldova folosesc, în general, drapelele și stemele unuia din aceste state, cu excepția Românilor din Serbia și a Aromânilor din Grecia : primii au adoptat ca stemă o acvilă bicefală, ceilalți un drapel alb
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ministru era reprezentat prin tricolorul românesc de formă pătrată, cu fimbriație și bordură roșie, peste care este aplicată stema RSR (înălțimea ei: 2/3 din înălțimea tricolorului). Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-o flamură albă cu proporția de 1:2. În primul sfert al acesteia se regăsea drapelul RSR, iar în jumătatea flotantă două stele roșie cu cinci raze, suprapuse
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (2000) indică drept drapel al președintelui României un tricolor de formă pătrată, cu fimbriație și bordură albastră. Este tivit pe toate laturile cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și ciucuri. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (1990) prezintă drept drapel al miniștrilor o
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
albastră. Este tivit pe toate laturile cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și ciucuri. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (1990) prezintă drept drapel al miniștrilor o flamură albă de proporție 1:2 în cantonul căreia se află drapelul românesc. Ediția din 2000 a amintitului album arată și modelul drapelului ministrului
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ghirlandă din frunze de stejar cu înălțimea de 18 cm, care încadrează însemnul categoriei de forțe armate de care aparține unitatea, toate din aur: Drapelul este tivit pe laturile libere cu franjuri din fir de aur (de 5-7 cm) și ciucuri din același material (de 10-12 cm lungime) la cele 2 colțuri flotante. Flamura este prinsă de hampă cu o vergea metalică inoxidabilă, cu lungimea de 70 cm. Hampa este din lemn de culoare brună și are înălțimea de 240 cm
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
buboul. În jurul anului [[1900]], în sat începe să pătrundă costumul femeiesc „[[săliște]]nesc” , care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de „"giolgiu"” plină de „pui” cusuți cu arnici negru, prin fusta „"prisată"” acoperită de „șurțe” negre, „tipărite” , prin „fustița” cu „cipcă” , completate cu pantofi „cu ciucurei” și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
verde-haki, încărcat cu o cruciuliță de aur și o fascie ondulată de argint în partea inferioară. Drapelul orașului Rezina este elaborat în baza stemei. Pentru armonizarea ansamblului vexilologic biserica din stemă a fost înlocuită cu o cruciuliță din același metal. Ciucurii exprimă poziția Rezinei în ierarhia generală a unităților administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Vârful hampei și panglica tricoloră arată apartenența de stat a urbei. Culoare albă a drapelului semnifică puritatea, nevinovăția și sinceritatea orășenilor. Drapelul a fost elaborat de Andrieș Tabac și
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
blană. La speciile tinere uzorul din pete este mult mai clar și coloritul lor este mult mai intens decât la speciile bătrâne. Capul, comparativ cu dimensiunile corpului nu este prea mare, fiind de formă rotundă. Urechile sunt scurte, rotunde, fără ciucuri la capete, iarna fiind aproape ascunse în blană. Coama și favoriții nu sunt dezvoltați. Mustățile sunt de culoare albă și neagră, de o lungime de 10,5 см. Ochii sunt mari, având pupila rotundă. Craniul este destul de puternic, cu umflături
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
insectei extrem de puțin timp pentru a reacționa înainte de a cadea pradă veninului păianjenului. Păianjenii săritori își folosesc vederea la curtări complexe. Masculii sunt deseori diferiți în înfățișare față de femele și pot avea fire de păr agățatoare, păr colorat sau iridiscent, ciucuri la picioarele frontale, structuri pe alte picioare, și alte modificări uneori bizare. Acestea sunt folosite în curtarea vizuală în care părțile colorate sau iridiscente ale corpului sunt arătate și mișcări complexe în laterale, în zigzag sau vibrante sunt executate într-
Salticidae () [Corola-website/Science/318820_a_320149]
-
este introdus în cuptor, după care tonurile sunt subliniate cu acuarele. Mai târziu, Matrioșca a ajuns și în regiunea Volgăi. În orașul Semionov, Matrioșca este îmbrăcată în sarafan roșu, cu șorț alb, iar pe cap are o băsmăluță galbenă, cu ciucuri colorați. În mână ține un buchet mare de flori. Ca un semn distinctiv, obrajii îi sunt îmbujorați. Se mai fac jucării și în alte centre: în Tolhov, păpușile sunt mai mari. Ele sunt îmbrăcate într-un sarafan înflorat, în care
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
dimensiuni mai mici. Pardoseala preia principiile compoziționale ale tavanului având o rozetă mare, centrală, cu elemente geometrice compuse din sortimente de marmură din diferite cariere, totul autohton. Draperiile de catifea roșie cu fir de aur și argint, cu pasmanterii și ciucuri sunt brodate de călugărițele din mănăstirile Agapia și Văratec. Ea s-a numit inițial "Sala Provinciilor" pentru că într-o tematică inițială trebuia să simbolizeze prin decorare județele țării, lucru care nu s-a mai realizat. Sala Tache Ionescu este folosită
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
adaugă buboul. În jurul anului 1900, în sat începe să pătrundă costumul femeiesc "săliștenesc", care devine predominant în deceniile următoare, cu nota sa de eleganță și sobrietate, preluat și dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de ""giolgiu"" plină de "pui" cusuți cu arnici negru, prin fusta ""prisată"" acoperită de "șurțe" negre, "tipărite", prin "fustița" cu "cipcă", completate cu pantofi "cu ciucurei" și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
Achillea millefolium"), romaniță de munte ("Anthemis carpatica"), arnică ("Arnica montana"), pelinariță ("Artemisia vulgaris"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), carlina ("Carlina acanthifolia"), turtă ("Carlina acaulis"), clopoței (cu specii de "Centaurea coziensis", Campanula rapunculoides, Campanula patula ssp. abietina", Campanula persicifolia, Campanula grossekii"), ciucure ("Campanula glomerata"), garofițe (cu specii de "Dianthus henteri, Dianthus carthusianorum, Dianthus superbus, Dianthus giganteus, Dianthus spiculifolius"), salbă moale ("Euonymus latifolius"), milițea roșie ("Silene armeria"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), vulturică ("Hieracium villosum, Hieracium pavichii, Hieracium bifidum, Hieracium rauzense"), iarba vulturului
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
ale ființelor care au existat înainte, ele fiind controlate de aceleași forțe spirituale ("kamuy") care controlează și universul vizibil; vântul, ploaia, grindina, și mai ales focul ("ape-huchi"). Ainii cred că rugăciunile către aceste spirite sunt transmise cu ajutorul unor bețe cu ciucuri ("inaw") folosite de șamani. Din multe puncte de vedere muzica ainilor este similară celei a amerindienilor, anume ea imitând cântatul păsărilor, al urșilor și al altor animale sălbatice. Majoritatea cântecelor sunt acompaniate de bătutul din palme. Un stil de muzică
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]