1,405 matches
-
o carieră universitară începută promițător sub direcția lui Rădulescu-Motru, Marin Ștefănescu întru-chi-pea-ză una din cele mai exotice apariții din filozofia românească. Exotismul lui vine nu doar din zelul de misionar cu care a propovăduit superioritatea spiritualității românești, dar și din ciudățeniile comportamentului său cotidian: fiind profesor de filozofie la Universitatea din Cluj, obișnuia să-și înceapă cursurile printr-un scurt preambul ritualic: îngenunchea în fața studenților și rostea cu glas tare "Tatăl nostru", după care, reintrînd în pielea dascălului, își vedea liniștit de
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
cu parkinsonieni cărora muzica le înlătură bîțîielile motorii sau cu epileptici cărora cîteva acorduri le provoacă crize mioclonice. Dar, mai mult, cartea e un prilej de reflexie asupra naturii umane, un punct de plecare în urzirea unor meditații pe seama acestei ciudățenii biologice care poartă numele de om.
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
existența localității este prima hartă a Banatului întocmită între 1723 și 1725. Apariția gazetei a constituit un eveniment de răsunet în peisajul de aproape trei veacuri al publicisticii bănățene. Colaboratori iluștri I-a fost ciudată evoluția în-tr-un sat „plin de ciudățenii”, avea să spună același Traian Galetaru, un sat de la marginea de vest a României, unde s-a înfăptuit un „gest social”, reunind condeie dintre cele mai felurite: țărani și intelectuali deopotrivă, care au mânuit condeiul cu iscusința cu care au
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
ploaia, zăpada și ceața, cum se nasc curcubeele ori cum se fac prognozele meteorologice. La tot pasul, aceste informații sunt exemplificate cu ilustrații, iar pe CD se găsește și un text audio. Sunt relatate, pe înțelesul tuturor, și mai multe ciudățenii ale vremii, precum ninsorile în plină vară sau în deșert (1981, Kalahari, Africa), ploi maronii ori roșiatice deasupra Munților Alpi. CD-ul conține și o colecție de link-uri către site-uri de pe Internet despre acest subiect, care prezintă mai
Agenda2006-08-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284784_a_286113]
-
moment dat, din întâmplare, au confecționat o placă mai îngustă și mai lungă, la care s-au gândit să pună legături de telemark. L-au încercat pe pârtie și au văzut că funcționează: astfel a luat naștere teleboardul, adică o ciudățenie de snowboard, la care se utilizează și bețe. În prezent, Compania Uniboard este singura care are dreptul să producă și să comercializeze plăcile de teleboard, motiv pentru care echipamentele au prețuri destul de ridicate - începând de la 600 de dolari. În S.U.A.
Agenda2006-08-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284789_a_286118]
-
și aparent atipică, ce se ascunde și se dezvăluie deopotrivă prin această maladie la fel de imaginară ca și protagonistul: ego-romantismul. Frédéric Beigbeder: E-goistul romantic. Editura Pandora M, București, 2006. Preț: 24,90 lei. Întrebări indiscrete Cartea este o amuzantă aventură printre ciudățeniile corpului omenesc. Mulți s-au surprins gândindu-se la întrebări de genul: „Microundele cauzează cancer? “, „Stângacii sunt mai deștepți decât dreptacii? “, „E posibil ca bărbatul să rămână fără spermă? “, „Sperma e hrănitoare? Îngrașă? Doar că nu au avut curajul să
Agenda2006-25-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285087_a_286416]
-
mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile și scăderile. Prima ciudățenie e că gruparea își trage numele de la o revistă a cărei viața efemeră, durînd numai trei ani (1935-1938), nu ar fi trebuit să se imprime în destinul onomastic al membrilor ei. Dacă totuși a făcut-o este fiindcă titlul revistei
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
precum curiații) și au avut un destin frînt, murind (tot precum curiații) în proscriere publică. Ceilalți exponenți ai cercului (George Drumur, Teofil Lianu, Gheorghe Antonovici), după verdictul lui Mircea A. Diaconu, aparțin unui „nivel secund valoric“ (p. 169). A doua ciudățenie este că protagoniștii grupului nu doar că se deosebeau flagrant sub unghiul înclinațiilor, dar nici măcar nu se înțelegeau sub aspectul principiilor. Cei trei curiați au alcătuit o diversitate în discordie, neînțelegerile din ei răzbătînd în presă și aducînd acel ferment
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
patronată de Ștefan Augustin Doinaș, cel „uns cu multe alifii”), dar sfârșește prin a se convinge că în minunata societate socialistă multilateral dezvoltată a lui Ceaușescu locul său era fatalmente unul marginal, căci „lumea literară era plină de vicisitudini, meandre, ciudățenii și conexiuni la care nici cu gândul nu gândeai” (p. 146). Cu privire la lumea actuală, autorul se declară un sceptic. El este convins că lucrurile merg într-o direcție greșită și deplânge viciile de care societatea noastră suferă pe multiple planuri
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
în piele, cumpărat, probabil de la vreun anticariat. „Ce s-a întâmplat? Sunați la poliție, ăștia au pierit.“ În câteva minute, poliția a sosit la fața locului. Ofițerul mustăcios, cu chipiul unsuros în dreptul frunții, a mor măit: „Din nou aceeași chestie. Ciudățeniile astea persistă de luni de zile și numai în anumite cartiere ale Parisului. E mâna necuratului. Un coleg de-al meu, de la secția cinci, a închis ușa în timp ce investiga locul și dus a fost, nu l-a mai văzut nimeni
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o ocolea. Cei care au vrut să stea acolo s-au lăsat păgubași spunând că mai dau de la ei, că nu le trebuie lucru necurat. Spuneau că acolo-i casa necuratului, că noaptea ies tot felul de stafii și de ciudățenii ducă se pe apa sâmbetei. Un fior și un curent rece se resimțea când treceai pe drum prin fața casei, dar în casă?! Ioana Vară bună cu Agripina, fiică a lui Ciurtea, rămasă orfană de ambii părinți, a crescut pe lângă casa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dar m-a ținut de mână de câte ori mi-a fost greu și și-a deschis brațele larg pentru mine de câte ori a fost nevoie. A îmbătrânit foarte repede, așa cum se întâmplă uneori cu cei nefericiți, care aleg să se retragă în ciudățeniile lor și să-și exerseze tabieturile de dimineață până seara, numai ca să uite că nu trăiesc viața pe care și-au dorit-o. Mai știi cum îi spuneam cu David, Miss Havisham? Într-un fel a fost așa și, într-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
încît adora să-i privească: se agitau, curioși, răscolind cu labele prin toate ascunzișurile; săreau, se-mpingeau, se mușcau prietenesc-dușmănește de urechi sau de bot, măsurîndu-și puterile, se rostogoleau printre picioarele adulților, se alintau sau își disputau te miri ce ciudățenie găsită prin cotloane întunecate. Uneori, Lupino se trezea prins în joaca lupișorilor și păcat ar fi fost să nu admită că trăia atunci cele mai fericite momente din viața lui. Lupino era băiat de pripas. Îl găsiseră lupii, într-o
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pînă atunci, le mulțumise pentru ospitalitate și, îndrugînd ceva despre cît fusese de orb, de parcă abia atunci descoperise crudul adevăr legat de vederea sa, și-a luat rămas bun și a dispărut în viteză printre copaci. În ce direcție? Aici ciudățenia devenea apoteotică: înțeleptul se întorcea înapoi de unde venise!... În bătaia soarelui năucitor, Lupino se prăbuși la pămînt. Trăia un coșmar. Alergase după himere? Himere găsea! Copacii prinseră a se legăna haotic; chipurile nefamiliare ale lupilor întîlniți se amestecau caraghios, formînd
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
articolul său programatic din numita revistă, intitulat „Să ne vedem de murăturile noastre!”. De ar fi fost cât de cât perspicace, și-ar fi dat seama că luna iulie este cam timpurie pentru murături, deci clientul era un om cu ciudățenii, în concluzie era unul dintre cei aleși... Mai mult ca sigur că nu a făcut raționamentul acesta, și nu numai din cauza unghiilor. Femeia îi mai aruncă o privire întrebătoare, ceea ce ar putea să confirme - a câta oară? - că scriitorii de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de hamei prelucrat în stare lichidă. Proaspetei autoare de romane nu-i era nici bine, nici rău. Căpătase impresia că se plimbă printr un oraș de vată, alături de un individ bicefal și patruped, care zâmbește cu două rânduri de guri, ciudățenie care, privită la lumina lunii, părea totuși un tovarăș de drumeții noctam bule cât se poate de potrivit. Gândind că destinul avea să i se schimbe radical de a doua zi, decise să-și repovestească viața cu lux de amănunte
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Nu uita că nu tu ești doamna Bovary! Ei sînt! Ei! Ceilalți... Ocnașii, prinții, vecinii bolnavi de dinți și spectatorii ăia de colo, care or să ne foarfece peste un ceas în fața unei cești de ceai! EMMA (ia spada): Ce ciudățenii spui... Și-mi dai și spada asta... BĂRBATUL: E bine să fii înarmată. Cînd ceilalți toți sînt, ai nevoie și tu de ceva tăios... EMMA: Mda... Să fii înarmat și lumea agitată s-o învingi luptînd! Parcă am citit asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să-l ignori. Este, ca de multe alte ori, soția artistului, ieșind cu greu din capcana fundalului în care este prinsă. Biografia și creația lui Bonnard nu pot fi înțelese în afara prezenței dominatoare a Marthei de Mérigny, ființă plină de ciudățenii, suspicioasă, măcinată de gânduri ipohondre. Marthe este mereu parte integrantă a lucrărilor târzii ale pictorului francez. Dacă nu este o prezență "reală", atunci este măcar o prezență implicită. Așa cum obiectele pictate de Bonnard nu sunt cu desăvârșire inerte, un spațiu
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
Cristina Alexandrescu Vedetele au tot felul preferințe care de care mai ciudate, iar Botezatu nu face excepție de la această regulă. Cătălin Botezatu se pare că nu face excepție de la anumite ciudățenii specifice vedetelor. Mai nou, acesta a lăsat la vedere un amănunt pe care nu l-ai fi bănuit vreodată, scrie cancan. Creatorul de modă își face pedichiura constant. Până aici, nimic ciudat! Doar că, de fiecare dată când merge la
Ce ciudățenii a mai născocit Cătălin Botezatu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71953_a_73278]
-
un sens concret zeroului și infinitului, dar și cortegiul de victorii, nu prea multe, pe care le-a repurtat de-a lungul timpului. Totul a început cu babilonienii și cu abacul pe care îl foloseau pentru număra lucrurile din jur. Ciudățenia este că, la babilonieni, zeroul nu avea o valoare numerică, ci desemna spațiul gol dintre două pietre de pe abac. Zero era simbolul folosit pentru a desemna o lipsă în șirul pietrelor de numerotare, un gol. În schimb, grecii nu au
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
și o latură ușor comică" (sic!). Criticul clujean se simte dizgrațiat: Noi păream niște pămînteni nenorociți, muritori , peste care plana ochiul atotvăzător al unei divinități". Bineînțeles, d-sa avea tot dreptul de a-și califica starea de spirit în toată ciudățenia ei. Lucrurile se complică însă și mai mult cînd Mircea Zaciu incriminează scrierea lui Goma, care, în optica d-sale, ar devansa "subiectivitatea general-acceptată a autorului de jurnale", cîrmind spre "permisivitate": "Este o mare diferență între a fi subiectiv și
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
a înțelege un fenomen te silește să reflectezi pe marginea lui. Iar ceea ce obții e filozofie autentică, iar nu speculație lingvistică. În al doilea rînd, pentru Feynman singurul test în stare să verifice adevărul sau neadevărul unor cunoștințe este experimentul. Ciudățenia pe care o pune în lumină profesorul este că deși cunoștințele sînt validate exclusiv prin experiență, ele nu provin în întregime din ea. Cu alte cuvinte, sursa cunoașterii unui fizician este cu precădere imaginația lui. De modul în care un
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
Așa procedează, între foarte numeroși alții, cu M. Ivănescu: "Tocmai mă întorceam de la o ședință de lucru, devreme -/ să fi fost cenaclu? - citisem la Transilvania/ niște poeme și poeme nouă și alte poeme/ cînd, ce să vezi, a început totul (Ciudățenia,// - asta țin minte - e că nici nu mai știu ce anotimp a/ fost, dar asta încă nu e nimic,/ nu mai țin minte nici anul, deceniul, doar clipa/ aceea care mi s-a fixat ca un clic// al unui aparat
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
văzuse o asemenea desime de nori, o asemenea uscăciune de tunete confirmând refrenul: dacă tunet uscat în cer izbucnește, vreme violentă ne pândește. Joao de Castro era un receptacul de astfel de reguli rimate, de teorii proverbiale prin care explica ciudățeniile care prezidaseră memorabila zi: fulgere la nord și vânt din babord, dacă de la sud vine, ploaia se-aține. Dar nu ploaie a fost ceea ce s-a aținut, ci o cataractă căzută din cer, o revărsare de aeriene ape peste uscatul
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Bucureștiul anului 1984, din plină Epocă de Aur, e acoperit de nămeți. În acest peisaj ceaușist-boreal își face, timid, apariția personajul-narator, un bărbat în jur de patruzeci de ani, având în grijă un tată aproape nonagenar și aproape orb. Prima ciudățenie detectabilă a lui Babis Vătășescu e programul pe care și-l fixează. Fostul reparator de ceasuri și ochelari din Piața Sfântu-Gheorghe, apoi ajutor de arhivar la Tribunalul doi, în prezent cetățean cu ocupație incertă, se plimbă noaptea pe străzi, chiar dacă
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]