634 matches
-
deci și al meu! Curat murdar, coane Cioloș! Cum se va finaliza tot tărăboiul? Vom vedea. Cred că era bine să se fi aplicat lucrătorilor ANAF, în scopul executării acțiunii lor în liniște și pace, lucrarea pe care domnul Ioan Ciulea, consilier local UNPR în municipiul Mediaș, județul Sibiu, a propus-o Consiliului Local Mediaș. Ba, nu este exclus să dea rezultate și în cadrul altor instituții, mă gândesc în acest moment... Domnul Ioan Ciulea, pentru a nu fi deteriorată liniștea publică
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
și pace, lucrarea pe care domnul Ioan Ciulea, consilier local UNPR în municipiul Mediaș, județul Sibiu, a propus-o Consiliului Local Mediaș. Ba, nu este exclus să dea rezultate și în cadrul altor instituții, mă gândesc în acest moment... Domnul Ioan Ciulea, pentru a nu fi deteriorată liniștea publică, a cerut să se opereze la corzile vocale acele patrupede care latră... ceva mai tare! Poate că lucrarea în sine contravine normelor de bun simț, dar cei luați în vizor, fie ei câini
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
Amărât e omul, Doamne, Când se culcă și n-adoarme! (cântec popular) 1.Bate vântul de pelin --Ai făcut lista, Bălțatule? --Ce listă, dom’inginer? Ion Mărășteanu, care se spăla pe mâini la W.C.dădu încet jetul de apă și ciuli urechile. Șeful de secție, inginerul Breazu, venise în inspecție la echipa de electricieni din tura de noapte. Al dracului, gândi Mărășteanu, ora unu și el ne verifică. Zvonul cu noul val de șomaj uite că se adeverește. Curcanu și Bâlbâitu
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
când în Japonia are loc cel mai mare festival dedicat naturii, ca însemnătate divină în tradiția de adorare a florilor, un ritual de mare amploare consacrat efemerității vieții. Un clipocit vesel o făcu pe micuța drăgălașă cu ochii migdalați să ciulească urechile. Inspiră cu toată puterea mirosul râului Abukuma, acea mirare a apei captivă-ntre cele două maluri, al cărui iz de stătut gâdila nărilei gingașei Sakura. Foiala zilei apunea odată cu razele soarelui, iar undele de căldură necoaptă încă îmbrățișau băștinașii
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
În pădure stratul de zăpadă nu era chiar așa de mare, se putea umbla mai lesne. Iată, nici nu intră bine în pădure, că și găsi niște urme de cal și sanie plecate la tăiat lemne. De la o vreme, chiar ciuli urechile, deoarece i se păru că aude tăieturi de topor. Părăsi cărarea cea comodă de pădure, și se afundă într-o râpă mai greu de coborât, până în apropierea locului de unde se auzeau tăieturile de topor. Pășind tiptil, se apropie de
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
ei, ajuns la un moment dat în fața regelui, alături de alți conducători. Curioasă, își schimbă locul și se cățără ca o veveriță, în cel mai apropiat stejar. Își găsi un loc bun, pe o creangă groasă, întinsă chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și veștmintele căpeteniilor. Toți aveau privirile încruntate, ca și când, un mare pericol îi pândea pe daci. Cușmele lor, aveau ornamente aurii și argintii, așa că nu
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
culoare. Toți pomii din curte se înveșmântară-n floare și își umplură crengile cu păsări care nu mai conteneau să cânte. Ei, dar scena asta intimă n-a rămas neobservată. Gardurile și ferestrele vecine au făcut ochii mari și au ciulit urechile, cu șușoteli: - Văzuși, fă, că veni? - Păi! Și-nflori grădina toată, zău așa! - Da, smiorcăita de mă-sa... Baba, de...Mai plânge? - Păi, n-o lasă fie-sa, ca să nu mai plece... Uite-așa, bârfa plutea pe aripi de
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
eram după câteva ore pe drumuri, în legănatul plăcut era cât pe ce să adorm. Vocea îndrumătorului care povestea despre m-ții Rodnei mi-a atras atenția. Așa dar, mi-am șters cu batista umedă pleoapele apoi, fruntea și am ciulit urechile. ,,Trecem spre Năsăud, Sângiorge-Băi și seara ne vom odihni la Rodna.'' spuse cu un glas convingător, observând că la o parte din grupă le pâlpâiau pleoapele. Șoseaua trecea pe lângă întinsele păduri iar, aerul proaspăt contribuia împreună cu legănarea din fotolii
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
că mami nu a fost de accord, așa că, imediat, eu m-am apucat de lecții, iar Nuța cu ceilalți copii au început primele întreceri. Din ce țipau mai tare, Cartuș îi lătra cu și mai mare dușmănie, iar eu îmi ciuleam urchile, mai mult să disting vocile. În capul meu imiginația îmi reda totul ca pe un ecran: acum Nuța se aruncă pe burtă, după ce a împins sania bine; Cameluța, ca de obicei, se miorlăie, Gigi, din greșeală mai trântea pe
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
i se întâmpla să greșească și atunci concurența era între mine și Cameluța. Cea mai bună dintre noi era Nuța. În afară că se supunea orbește când mie, când Cameluței, în cazul că era obligată să aleagă între noi, își ciulea urechile și dispărea, lăsându-ne să credem că ai ei o chemau. Abia târziu apărea cocoțată pe gard și săbiile între mine și Cameluța erau îngropate. Ieșea în stradă, cu rochițele ei mai lungi decât era nevoie și cu părul
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
Și parcă ghicindu-i gândul Stelică începu să povestească. Din vocea lui răzbătea și o ușoară lăudăroșenie. -Cum am luat vacanță ... -Cum? Ai luat-o în traistă? începu să râdă Lenuța. -Taci, fato! lasă-l să povestească... Tăcură cu toți, ciulind urechile. Unii se așezară la umbră, sub dud. -Am plecat cu taicu pe jos de cum începuse să se înlăptească ziua. Nu aveam bani destui să mergem cu RATA. Am mers, am mers, am mers, trecând printr-un pâlc de pădure
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
divinitatea să ne dea discernământ. Cert este că cele două grupuri s-au despărțit prietenește. Mâini împreunate pentru rugăciune! Cine a mai auzit o astfel de inepție? Uite că un mare scriitor român amintește de ele alătur de „pernele care ciuleau a zbor”. Întrebați și pe domnul Președinte tocmai ales. Sunt sigur că și astăzi el împreunează seara de seară mâinile ca în copilărie și mulțumește Domnului Dumnezeului Său pentru ajutorul dat la înfăptuirile făcute ziua pentru populația care l-a
IMNUL ŞI MÂNA LA INIMĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357632_a_358961]
-
nimic! Vorbim noi, acasă... Hai! Îmbracă-te și mulțumește acestor femei c-au avut milă de tine! Cele două femei rămăseseră încremenite, tăcute și dezaprobatoare în priviri, dar nu îndrăzneau să intervină. După câteva minute, timp în care nea Petrică ciulea urechea la televizor și Eugen își luase lucrurile și plecase la baie, Lucica îndrăzni să i se adreseze cu vocea ei blândă: - Nu rămâi sa bei o cafea, până una alta, să vedem ce se mai întâmplă? - Oi rămâne, ca
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
-i pe dușmani. Dar nu numai paloșul, ci însuși cavalerul era un mister. Nu-și cunoscuse niciodată părinții și nimeni nu-și amintea în ce împrejurări apăruse la curtea domnească. Înainta în noapte cu armăsarul la pas și cu urechile ciulite la orice foșnet de frunză sau fâlfâit de pasăre. Din depărtări se auzea sinistru cântecul huhurezului spintecând umbrele pădurii. O pâclă asemănătoare unui nor acoperea strălucirea lunii și atmosfera stranie din jur se accentua. De la poalele munților din apropiere răzbătea
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
Prin fereastra deschisă pătrundeau sonuri de primavară, bâzâit de bondari în surdină și ciripitul intermitent al păsărilor. Totul era așa de calm, încât Anița își culcă pleoapele, părând că ațipise. Eu stam, pe fotoliul de lângă patul ei de suferință, nemișcată, ciulind urechile să-i aud respirația plăpândă, încordată, gata să-i ascult povestea ce se oprise... Mai departe, spusele sale deveniseră șoapte atât de stinse, încât, mai degrabă le ghiceam, decât le auzeam... Zadarnic o îndemnam să amâne pe a doua
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
costă prea mult. S-a instalat noul proprietar, a modificat, a modernizat, a introdus apă, și-a făcut baie, dar nu i-a plăcut culoarea cadei. - Ce culoare doriți? - Eu vreau așa culoare la nisip când suflă simun și cămila ciulește la urechi. I-a trebuit lui ceva timp să se facă înțeles, descurcărețul i-a spus cât costă și i-a adus acasă câteva cutii de vopsea germană și o pensulă. A mai încasat o primă de urgență și dus
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359591_a_360920]
-
ajuns ca să o poată purta în piept ca pe un nobil însemn ca pe o frunză norocoasă de trifoi ca pe o prețuire a destinului ce din clisă pepita a ales și iată-i așadar cum încordați exasperați își tot ciulesc urechile precum ogarii sperând să fie primii ce vor auzi foșnetul moale al primei pene căzute din cer însă nimic ah,îngerii ăștia - oftează vreunul - chiar dacă-s demni de admirat pentru miracolele ce le fac și desfac nu ca muritorii
SĂ PORNIM VÂNĂTOAREA DE ÎNGERI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340467_a_341796]
-
rămâne neafectat, găsește cumva o soluție. Așa suntem noi oamenii”, spune mentalistul. Programul Nepoți de Crăciun se desfășoară prin Asociația Magic People, al cărei președinte este Cristian Gog. Toți cei din asociație sunt voluntari, așa cum este și bloggerul clujean Dan Ciulea. Acesta s-a alăturat de la bun început proiectului, care, în timp, a ajuns să se extindă. De 1 Mai, voluntarii merg cu bunicii la picnic, cu alte ocazii îi duc la munte sau organizează spectacole. „Ei sunt dornici de învățare
Nepoți de Crăciun. Mentalistul Cristian Gog aduce magia sărbătorilor în viața bunicilor uitați () [Corola-blog/BlogPost/338324_a_339653]
-
computer. Acum am reușit cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj să facem un curs de dans, de salsa. Sunt foarte încântați. A fost un proiect pilot anul trecut, iar anul acesta în ianuarie o să îi dăm din nou drumul”, spune Dan Ciulea. Bunici de împrumut pentru copiii loviți de soartă Anul trecut au derulat un proiect în care i-au adus împreună pe vârstnici și pe copiii din familii dezorganizate. „Acești copii au părinți, dar părinții nu îi lasă să învețe. Bunicuții
Nepoți de Crăciun. Mentalistul Cristian Gog aduce magia sărbătorilor în viața bunicilor uitați () [Corola-blog/BlogPost/338324_a_339653]
-
cu Centrul de Asistență Socială din Cluj să îl extindem. Atât bunicuții cât și copiii au fost extrem de încântați de acest proiect, au existat psihologi care au observat totul și au spus că totul a mers foarte bine”, povestește Dan Ciulea. Cristian Gog își dorește ca prin continuarea și extinderea proiectului să ajungă să facă mai mult pentru copiii defavorizați. Să ajungă să le poată oferi rechizite și haine și să îi sprijine, cu ajutorul donatorilor, pe tot traseul lor școlar. „Am
Nepoți de Crăciun. Mentalistul Cristian Gog aduce magia sărbătorilor în viața bunicilor uitați () [Corola-blog/BlogPost/338324_a_339653]
-
de-a face cu oameni care nu inspirau încredere. Oameni care promiteau ceva și nu se țineau de cuvânt. „Ei când au văzut că lipsesc o dată, lipsesc de două ori, dar a treia oară mă duc după ei, și-au ciulit urechile și au zis, dar de ce veniți aici? Și de ce veniți cu toți copiii? De ce vreți asta? Și li se pare așa, ciudat. Au înțeles că eu sunt aici pentru ei. Nu ei sunt pentru mine. Eu sunt pentru ei
AL TREILEA PĂRINTE. „Teach for Romania” sau cum poate să iasă un copil sărac din ghetoul în care s-a născut () [Corola-blog/BlogPost/338316_a_339645]
-
sau ai dat în mintea copiilor? Spune, omule, mai clar ca să te înțeleg! Să înnebunesc și să mă ia dracu' dacă am mai auzit una ca asta în viața mea, îi țipă în ureche Costache Dinuleț, iar cei de lângă ei ciuliră urechile ca să audă mai bine ce-ndrugă fraierul, care le da să bea de pomană. S-a sculat buimac de băutură, salonul i se învârtea prin fața ochilor, iar pe cei care îi auzea cum râdeau și-i zărea ca prin
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
numește cel mai bun prieten al omului. Cea tânără căzu repede la învoială fiind întru totul de acord cu gândurile bătrânei și așa Lady rămase docilă și tot covrig pe dalele curții, nepăsătoare la ceea ce se întâmpla în jurul ei, dar ciulind urechile la orice vorbă a noii stăpâne. Aceasta avea grijă de castronul cu mâncare al câinelui ce nu era niciodată gol, dar cel mai mult avea grijă să-i mângâie prelung și apăsat blana neagră de pe spate și să-i
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
mă tot întreabă șuierându-mi pe la urechi subțire unde sunt mă mir observându-mi în sfârșit prezența ascunsă de soare sub frunza lată de brustur și în absența oricărui răspuns cu susuru-i catifelat mă învăluie tăcerea totuși urechea încă se ciulește în așteptarea foșnetului cu care negreșit o să reîncolțească începutul. Referință Bibliografică: TIMPUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 748, Anul III, 17 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
pădurea se liniștise după venirea noastră, păsăretul zburătăcea din nou cu nepăsare, iarba luminișului părea ninsă, plină de roua dimineții. Atunci, în timp ce priveam toate astea, se auzise ca purtat pe un foșnet de vânt un țiuit slab și tânguios. Am ciulit urechea, țiuitul se auzise din nou, ceva mai puternic, ca un scâncet de animal aflat în primejdie. Astfel, încă o dată, încă de două ori, încă de mai multe ori. Mi se învârtea ca un titirez în cap întrebarea unde și
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]