394 matches
-
oglindă, faci puchini*. Pui Nu e bine fata să taie pui, că se face băiat. Nu e bine să mănînci căpățîna puiului, că cică omori pe tat-tău. Ca să aibă parte de ei, femeia pune puii scoși din găoace în ciur lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
da cuiva oareșicare sămînță, fiindcă la cel ce dă rodește mai mică. Sicriu Cînd pocnește sicriul, nu-i bine. Sită Să nu pui sita pe cap, că faci chelbe*. Sita să nu o lași să doarmă prin sat. De împrumuți ciurul sau sita sara prin sat, s-o acoperi cu pestelca sau altăceva, că-i cu primejdie. Să nu te uiți prin sită, că faci bube. Sîmbătă Sîmbăta să nu începi nici un lucru, că nu ajungi să-l isprăvești. Sîmbăta să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să le pui în oala în care se fierbe apa pentru scăldătoare; scăldîndu-l în acea apă, boașele se vor face mici precum trebuie să fie la un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fierbe apa pentru scăldătoare; scăldîndu-l în acea apă, boașele se vor face mici precum trebuie să fie la un copil. Tîrg Femeia cînd pleacă cu marfă la tîrg pune apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu pe Sîn Toader, că te omoară noaptea. Toamnă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să dai în cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatră și să zici: „Tunul ca ciurul, capul ca fierul.“ Cînd auzi mai înainte tunînd în acel an, lovește cu o pietriță peste cap, că vei fi tare la cap și fără dureri. Cînd tună întîi primăvara, se dă ușurel în cap cu un fier, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți vînd îi vezi că-ți vînd de nevoie și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care vor să mănînce luna, unde se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu tocmai simplă, pentru că nu sunt singurul deținător al fragmentelor anamnezice personale iar demonul fabulatoriu (stârnit de diverse pragmatici întâlnite de-a lungul timpului, de la cea lingvistico-filosofică la zonele imaginarului militar, cu inconturnabila mitologie a "serviciilor") va trece adesea prin ciurul HermaNauticii și dârmonul Ridertronuluia. (r)intro MISIUNEA Celor trei Revizori (de la Răsărit) în căutarea Avizorilor căilor de navigație ale Marelui (J)argonaut de la Kantschwanerland, ținutul unde se spune că ar fi văzut lumina (zilei sau a nopții, urmează a se
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
credem a apărut ruptura: "avizoarele-raportoare" se vedeau prin prisma vechii și noii prețiozități (de la scrierile din secolele XVII-XVIII la romancierele în vogă din anii 60 și având ca punct terminus prin epuizarea resurselor pe Marguerite Yourcenar), "țărănoiul" le trecea prin ciurul lui Scarron și sita lui Sade, prin grila de reprezentări din argotierii francezi, cu privirea "golanului" care pătrunde sub cultura de fațadă hipernormativă la nivelul aparențelor lingvisticer a unei "burghezii" de dată recentă (de la parveniții erei comuniste la cei desprinși
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în academicile anale fiind penibile însăilări de citate și opinii), faptul există iar prima sarcină consta în decriptarea strategemelor de limbaj ("copoi hermeneutic" vânând "aluziile subtile pe care auctorii bahluieți cercau a le glisare prin găurile, nu prea largi, ale ciurului cenzorial" precizează Elpi, vezi op. cit., ). În rapoartele sale, acesta nu avea scrupule deontologice, pomenind despre "repetatele vizite" ale unui universitar la Spitalul Socola. Astfel încât mă simt îndreptățit să merg mai departe cu presupunerile: prin analiza de text, el putea servi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
bariera fonică" a termopanelor e imperfectă frecvențele sunt chiar mai bine separate (s-o fi obișnuit urechea, o fi intrat în joc deprinderea de analiză fonetică, exersată de-a lungul atâtor ani, lecturile din Hlebnikov și Fonágy intervin ca un ciur al sunetelor) aud invariante și variabile, disting silabe, recompun cuvinte, înțeleg replici. E clar, am trecut pragul dintre regnuri... *** Mă aflu într-un heleșteu, mormoloc-bac, trecut prin plasa admiterii în Lacul Semnelor Vocale și Scriptice. După o scurtă vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ființă, căci "ființa ce locuiește-i însăși locuința", locuirea în nelocul prevenirii, acolo unde nimic nu are loc, nu dă loc decât golului prin care se vede. În rest nimic - realul gros din jur/ se scurge prin cadențe ca prin ciur", decantat până la pragul liminar al pre-realului, derealizat până la quidditatea esenței pure. În rest nimic - doar un teren incult/ în care nu s-a-nsămânțat demult", pustiul în așteptare, tărâmul purei putințe-de-a-fi înaintea puterii ființei absolute. În rest nimic - rotund ca un inel
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adevărat nu mai apare, se resoarbe în imaginea aparenței care aduce la vedere realul redus la limita realizării sale finale. Dar "dacă n-ar fi într-adevăr ceea ce este,/ ci doar ar apărea,/ Ființa/ s-ar scurge ca apa prin ciur"45. Faptul de a apărea nu pune ființa drept a apriori al apariției în sine; ceea ce apare presupune faptul de a fi, chiar dacă a fi definește natura inaparenței. Acesta e rostul văzutelor toate/ să pară", să a-pară întrucât sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
timp loc de istorie, în perioada contemporană, chiar curățată de componentele ei religioase, memoria continuă să exercite un impact mai mare decât al istoriei. La începuturile ei, aceasta din urmă a preluat, ca să spunem așa, memoria suferinței, trecând-o prin ciurul metodelor critice, fără a-l chema pe Dumnezeu în ajutor. Dar fondul antic continua s-o apese cu toată puterea și, în definitiv, aceeași venă este exploatată de savanții și intelectualii care, în secolul al XIX-lea, se înhamă la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rezolva problema asta în România? Țara noastră are nevoie de mii de demnitari și de unde să alegem, Dumnezeule, atîția indivizi care să fie demni și să aibă demnitate după canoanele din dicționar? Avem nevoie de demnitari mulți și dacă punem ciurul prin care să treacă doar cei demni și cu demnitate vom constata că ciurul se înfundă complet. Românii știu că o țară fără demnitari nu-i posibil să existe și atunci trebuie să facă rabat de la rigorile dicționarului, să accepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de unde să alegem, Dumnezeule, atîția indivizi care să fie demni și să aibă demnitate după canoanele din dicționar? Avem nevoie de demnitari mulți și dacă punem ciurul prin care să treacă doar cei demni și cu demnitate vom constata că ciurul se înfundă complet. Românii știu că o țară fără demnitari nu-i posibil să existe și atunci trebuie să facă rabat de la rigorile dicționarului, să accepte un ciur prin care să treacă și tot felul de răgălii. Să încerce o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care să treacă doar cei demni și cu demnitate vom constata că ciurul se înfundă complet. Românii știu că o țară fără demnitari nu-i posibil să existe și atunci trebuie să facă rabat de la rigorile dicționarului, să accepte un ciur prin care să treacă și tot felul de răgălii. Să încerce o interpretare mai originală ca totuși să avem și noi suficienți demnitari. Și cuvîntul ăsta demn cere enorm de multe calități și este greu să te așezi într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru tăierea lemnelor imprimă masei mari a butucului o accelerație mică, ceea ce face ca butucul să se deplaseze foarte puțin și astfel să nu-l strivească pe cel de sub el. Tema de dezbatere: Principiile mecanicii clasice A căra apă cu ciurul. Acest proverb desemnează o activitate inutilă. Fizic se poate “căra apă cu ciurul”. Acest lucru se poate demonstra punând condiția de echilibru la nivelul fundului vasului. Tema de dezbatere: Noțiuni de hidrostatică, fenomene superficiale. 6.Ultima verificare a înțelegerii (feed-back
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
ca butucul să se deplaseze foarte puțin și astfel să nu-l strivească pe cel de sub el. Tema de dezbatere: Principiile mecanicii clasice A căra apă cu ciurul. Acest proverb desemnează o activitate inutilă. Fizic se poate “căra apă cu ciurul”. Acest lucru se poate demonstra punând condiția de echilibru la nivelul fundului vasului. Tema de dezbatere: Noțiuni de hidrostatică, fenomene superficiale. 6.Ultima verificare a înțelegerii (feed-back 2) Profesorii vor monitoriza elevii făcând aprecieri asupra răspunsurilor. Profesorul de limba româna
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
a lui, în care se răstoarnă un car cu fân în mijlocul unui oraș, într-o stradă cu multă lume, o minune, de poezie. * Mai departe... iarăși străzi cu nume de altădată: Ciuboțica cucului, Strada Florilor, Strada Degetarului, Strada Degețelului, Strada Ciurului... Trecem acum pe Strada Eșarfei... Cine și ce, vreo cucoană, vreun domn dedat eleganței, vreun erou cu brațul bandajat în eșarfă, o eșarfă ca simbol al unui eveniment? Ce ascunde această denumire ciudată? Am ajuns pe Strada Copilului. Doamne, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Visul puterii, care se înfiripă fastuos pe ecranul unui paravan mizer, himeric în timpul vieții, se împlinește, bizar, în moarte. În lumina senzaționalei descoperiri a tezaurului său, mort, domnul Proharcin pare tuturor o forță: «semăna cu un capitalist încercat, trecut prin ciur și prin dârmon, care nici pe lumea cealaltă nu vroia să piardă vreo clipă în neactivitate, ci părea cufundat, cu totul, în niște calcule speculative. Pe chipul lui se ivi un gând adânc iar buzele i se strânseseră într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
statuie „în fața casei ce /ai/ locuit-o și a școlii în care /ai/ funcționat ca învățător” din strada Săulescu, dar vorbă a rămas. Apoi și eu, nevolnicul, nu știu cum să zic - pentru că scriind acestea am făcut ca acela: car apă cu ciurul, să ud grădina doldora de florile sădite de matale în limba românească. Uite numai cum mă împresoară gândurile și nici nu am apucat să te întreb, așa, omenește, dacă nu te-ai bucura să te plimbi oleacă prin lume și
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
trebuie să treacă mortul, în drum spre cimitir. Banii adunați pe icoana de pe pieptul mortului se dau copiilor, la răspântii de ulițe, peste pod și la urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De fiecare înmormântare nu lipsește "ciurul" (coșul mare) în care se așează pomul încărcat cu șnururi cu stafide mere sau lămâi, smochine, colăcei (covrigi), hulubi de aluat, scăriță de pâine, o cofiță cu apă în care stă pomul, o cană mică. La intrarea în biserică mortul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nașterea Maicii Domnului" (Sf. Maria Mică) se adună după slujba religioasă, la cimitirul satului. Din timp pregătesc mormintele, să fie curate și cu flori, vopsesc crucile și reînnoiesc coroanele. Acasă, se ocupă de bucate: coc în cuptor colacii mari (pentru ciur), mulți colăcei (pentru pomeni) și colivă (din arpacaș, cacao, nucă, zahăr, ciocolată, bomboane colorate, arome, nucă de cocos, stafide). Se întocmește o listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă și pe ea pun: colacii mari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor bisericesc oficiază o scurtă slujbă, citește pomelnicul celor decedați (ritual pentru morți) i se plătește și i se dau colacii din ciur. Cineva din familie împarte apoi ulcioarele cu colăceii și lumânări precum și colăceii rămași (din saci), de sufletul celui dispărut. În caz că au venit rude și cunoscuți din alte localități, se invită acasă la masă, fiind pregătite plăcinte, sarmale, dulciuri, sucuri și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-mă cu 5 copii până la 1909, august, anume cu Emilia, Horațiu Virginiu, Crișan-Ulpiu, Diogene-Cloșca și Zoe-Aurora. Prin 1900 am instalat o mașină de treierat veche primitivă, puind-o la mișcare cu putere de apă, ear prin 1902 am cumpărat un ciur de vânturat de la A. Rieger cu 70 de floreni. În 1896 am cumpărat grădina dintre șură și Maria, de la Ioan I. Folea, murariu, cu 150 de floreni. În 1898 am instalat grădinuța de pomărit, unde pe fiecare an am putut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]