399 matches
-
în nopți de plumb amurgul dinainte de-a te prinde dintre stele rătăcinde ce căzând în zări se-ncleie dându-și ultima scânteie dinainte de-a te scoate dintre câte frunze-s toate în septembrie cu fluturi care lăcrimează-n ciuturi dinainte ca-nainte să îți vin sfios, cuminte cu emoții și candoare ca un zvon de dor ce doare îmi frâng inima în inimi și mi le înfig în spinii-mi ca oțelul din coroană scurgând sângele-n icoană Măcar
GRUPAJ LIRIC AUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344425_a_345754]
-
nici nu e prea greu acum în starea de grație în care ne aflăm. A doua zi, la ora la care sună ceasul mi se pare că s-a pornit războiul nuclear, dar nu-mi pasă. Am capul cât o ciutură, gura plină de câlți mucegăiți iar zgomotul asurzitor al scărpinatului îmi sfâșie timpanele. În timp ce înghit două aspirine plus o găleată de apă, în bucătărie apare nevastă-mea cu figura omului căruia i-a explodat soba în față. O liniștesc spunându
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
să mă rog. Diavolul trage cu urechea, certând lacrima apusă pe trupul icoanei. * Un ciob al ecoului tău, în mine spart, alerga proaspăt, fără glas, în snobismul propriei iluzii. * Aveai carnea aproape veselă, oasele roase de ierburi, trupul, fântână fără ciutură, pe buze o singură lacrimă: eu. * Ascult psalmul mâinii cum curge pe umbra ta spânzurată în mine. * Adorm pe pieptul tatuat al crucii, fără să știu că ieri am murit. * Viața mea are coperți mov. Fila în care ești tu
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
soseau acasă, în sat ,scrisori albastre ce anunțau moartea unui tată, copil, frate.Vremuri grele, suferințe.. Lacrimi, doruri scurse și neputințe. Pași spre un viitor nesigur si un prezent în lacrimi.. IRINA.. De fiecare dată am iubit adânc ca o ciutură săpată în dor de ape reci.Am cules flori, am căzut și m-am ridicat din colbul iubirii.Irina n-a făcut excepție.Ne vedeam la hore duminica, povesteam din cărțile citite apoi i-am cuprins buzele în strâmsoarea buzelor
INGERI CAPTIVI P 1 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343648_a_344977]
-
soseau acasă, în sat ,scrisori albastre ce anunțau moartea unui tată, copil, frate.Vremuri grele, suferințe.. Lacrimi, doruri scurse și neputințe. Pași spre un viitor nesigur si un prezent în lacrimi.. IRINA.. De fiecare dată am iubit adânc ca o ciutură săpată în dor de ape reci.Am cules flori, am căzut și m-am ridicat din colbul iubirii.Irina n-a făcut excepție.Ne vedeam la hore duminica, povesteam din cărțile citite apoi i-am cuprins buzele în strâmsoarea buzelor
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
soseau acasă, în sat ,scrisori albastre ce anunțau moartea unui tată, copil, frate.Vremuri grele, suferințe.. Lacrimi, doruri scurse și neputințe. Pași spre un viitor nesigur si un prezent în lacrimi.. IRINA.. De fiecare dată am iubit adânc ca o ciutură săpată în dor de ape reci.Am cules flori, am căzut și m-am ridicat din colbul iubirii.Irina n-a făcut excepție.Ne vedeam la hore duminica, povesteam din cărțile citite apoi i-am cuprins buzele în strâmsoarea buzelor
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
Poezie > Familie > REGĂSIRE Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017 Toate Articolele Autorului Te uită, mamă, pomii râd, Nechează-n ei flămânzii muguri, Tu nu-i mai vezi și-ades oftând Strângi amintiri în sparte ciuturi. Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau să moară. În trup de ceară - suflet ars Porți zbuciumul din toiul vieții, Ating ușor al tău
REGĂSIRE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377443_a_378772]
-
doar treaza Nu mă lasă străină, Orfana și de rază. Și-n lumea lină, Adopta-ma tu cutezanța, În viitorul care va să vină Nu mă lasă orfana de speranță. Pe un pământ arid Și eu în lumea apelor din ciuturi Mă străduiesc să mă ridic, Orfana sunt de fluturi. Neantul se pogoară În lumea gândurilor bune Dar viața tot continuă să doară, Nu mă lasă orfana de minune. Căci azi tânjesc Și mi-e din ce in ce mai greu, Să mă mai regăsesc
ADOPTA-MA PADURE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377493_a_378822]
-
meu cântă-nceputuri cu glasuri calde de privighetori. N-a fost nicicând atâta fericire sub cerul blând al ultimei iubiri, când s-a trezit la viață-ntreaga-mi fire și-a chiuit prelung din împliniri. Fântânile au apă vie-n ciuturi, în înserare au dat buzna zori, iar ochii-ntineriți privesc cu-uimire cum din tristețe și din amăgiri cresc mângâiați de-o nouă strălucire ai fericirii mele trandafiri. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sub vrajă sunt E soare-n plâns / Anatol
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
spicul bogat să se ivească, tu să taci, Mut de uimire, când în iarbă înrourata, Salcâmul lasă câte- un mănunchi de flori să cadă. Așa, ca- ntr- o extatica pictură Și -n simfonii campestre răscolind Cu sete, din a sufletului ciutura, sorbind. Referință Bibliografica: AU IZBUCNIT ÎN RAMURI TINERE SALCÂMII... Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1958, Anul VI, 11 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AU IZBUCNIT IN RAMURI TINERE SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378521_a_379850]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN CĂLDURA VERII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN CĂLDURA VERII Însetate șiruri de fluturi În hore se prind lângă ciuturi, Răcoarea fântânii e bună Și unii la umbră se-adună. Iar vara frunzișu-nfierbântă, Ies greierii negri și cântă, Bondarul sărută cicoarea, De maci se-nroșește cărarea. Departe-o furtună se naște; Câmpia o capră o paște, E-atât de flămândă
ÎN CĂLDURA VERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378889_a_380218]
-
ALBASTRU, ROȘU, NOAPTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului albastru, roșu, stele senin, apus și noapte, miros de fructe coapte și frământări de iele tăcut se înfășoară sub aplecări de ciuturi și zborul lin de fluturi acordul de vioară ademeniri de gene și valț, și adiere; rotire în tăcere zbor lin către sprâncene e-al soarelui salutul în zori desprins din vise; descătușări promise ademenesc sărutul *** Referință Bibliografică: albastru, roșu, noapte
ALBASTRU, ROŞU, NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381911_a_383240]
-
Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN IARNĂ Merg copiii prin ninsoare, Unul cântă, altul sare, Fulgii cad la întâmplare, Săniile sunt ușoare, Vântul strânge în grămadă Lungi fuioare de zăpadă. Ciorile-n salcâmi se ceartă, Ciutura de-ngheț e spartă, Scârțâie o veche poartă, Se desprinde-o frunză moartă, Iar din bolta cenușie Iese-o geană aurie. Toți copiii-s în cojoace, Iarna tare mult le place, Omul de zăpadă tace, Ciorile pe crengi fac pace
ÎN IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382049_a_383378]
-
elevii cum să ducă o viața onorabilă. Are si momente în care trecutul revine duios („Intime”), cu întreaga lume a satului. Mi-a amintit de vacanțele copilăriei capitolul “Țăranii mei”. Poemul „Fântâna” mi-a activat aducerea aminte a fântânii cu ciutură unde mergeam după apă sălcie și tulbure după ploaie...dar limpede după ce timpul se stabilea. “Fântâna din apropiere,/ îmi face plăcere,/ împrejur e îngheț/ și alunec neatent,/ mă dau pe gheață alunecând/ și mă-nveselesc/ .../ grijile bunicii cresc./”. O lume
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ești om, este real și firesc să ai visuri de împlinire Analiza realității tale speră la o porție de fericire Cauți iubirea în fântâna sufletului cu ciuturi golite Continui să mergi pe cărarea iubirilor neîmpărtășite. Iubirea imposibilă irigă rădăcini ce lanțuri devin Te trezești obosit, copleșit de greutatea cerului senin Soarele este imposibil de iubit că nu poate fi al tău Ghimpele razei lui îți sfârtecă sufletul
PICĂTURI DE DRAGOSTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381345_a_382674]
-
o porni spre casă încetunel, făcându-și inimă bună că scăpase de furia răului. În drumul său trecu pe lângă o fântână și gândi să bea oțâră de apă să-i treacă și setea, și spaima cuibărită la inimă. Scoase o ciutură, o-nclină și sorbi câteva guri. Parcă-i luă cu mâna toată apăsarea... Se trase deoparte și se-nchină la crucea troiței de lângă colacul fântânii. În smerenia ei, sărută taman vârfurile degetelor Domnului răstignit, din care se prelingeau, neșterse de
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
nasc la poarta către stele, Ascund la pieptul lor și pasul, și cărarea. Adună legănare, dar și foșniri rebele; Prin cântecul din sevă, alintă resemnarea. Fântânile se nasc la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune, În dans de unde șchioape, sperând într-o minune. PLAZA DEL TORO M-am decis: De mâine
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
cu restul de-ntrebări, atâtor zile-n care doar răspunsul ștergea dureri din depărtări cu plânsul, făcând oceane de iubiri din zări. Ascult, și-acum, cum înfloresc livezi, din grâul vieții nu mai strâng, azi, roade, oglinda-și lasă, lin, ciutura-n coarde, pe-ncrâncenări de zboruri prin zăpezi. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Zbor de zăpezi / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2334, Anul VII, 22 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZBOR DE ZĂPEZI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371456_a_372785]
-
seceta care venise pe capul nostru, pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură din vale de la Coșerii. -Știi ce, zice Ioniță, Frida, deși s-a făcut frumoasă, nu mă mai interesează! Noaptea pe lângă cimitir îmi era tare urât și locul cu pricina era așezat răzor cu morții. Luna strălucea ca fața unei fecioare
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
de timp și poteci de cer m-am golit și de lună m-am golit de ploi și furtună de vise de oameni păgâni de golul ieșit din fântâni cu cumpene albe de ceară din noaptea senină de vară cu ciuturi dogite și sparte plecate din zare departe m-am golit de viață de sfinți de frați de bunici și părinți m-am golit de tine iubire m-am golit de mine de fire m-am golit de vara cu soare
M-AM GOLIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374962_a_376291]
-
nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Nu de gura ta mi-e plină toată lumina lumii! Nu de dorul tău mi-e greul pătimit în coarne de cerb! Nu de mâinile tale mi-s zorile ciobite în ciutura lunii! Doar de mine și tine țipă inima mea când te chem! Nu de necuvintele tale mi-e spuzit întunericul siderat! Nu de cântecul tău mi-e surdă lăuzia durerii! Nu de mângâierea ta mi-e sete când sânger încercănat
NU!... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375047_a_376376]
-
metaforic: „pădurile de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează dramatic pentru acest suprem sentiment uman (“un foc ce arde”, “ciutura iubirii”, “flamura iubirii”), într-un context antinomic: „mor-renasc”, “dulce și amar”, “fericirea-nefericirea”. Poeme precum: Prin stele cu gondola, Golgota de pe umeri, (Ne)fericirea, Pășește iarna, Când pe stele..., Înserare, Azi nu..., Rondelul toamnelor târzii, au fost premiate la diverse concursuri
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
cu-o cușmă roasă strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastră se arată un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
poezie meditativă, foarte expresivă, cu multe simboluri, cu metafore inedite. Se remarcă poemul „Tânguire de îngropare”, un fel de litanie în care poetul își asumă vina pentru toate nedreptățile și nelegiuirile lumii, pentru care își cere smerit iertare. Metafore inedite: ciuturi de lumină, prispa dimineții, ș.a. Claudia Bota este o altă poetă care a dăruit Antologiei prinosul său de suflet, imensitatea trăirilor transpuse în versuri sugestive. Poeta este convinsă că: „Muzica sufletului meu / Capodoperă fără egal” (Imensitate). Autoarea folosește și licențe
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
Poezia de dragoste a lui Constantin Triță se subordonează trecerii implacabile a timpului, se asezonează spațiului, se adaptează naturii, se supune sentimentelor celor mai firești, se răzvrătește împotriva amintirilor, cheamă speranțe, inventează nemărginiri. Plâng fântânile de dor, Gândurile dorm în ciuturi Spre adâncuri când cobor, Dăruind fiori și fluturi. Versurile sale au ritm alert și duios în același timp, sunt ca o nesfârșită melodie cântată de o copilă care își oglindește chipul înveșmântat cu straiele bunicii, în apele fântânii din sufletul
PATIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375625_a_376954]