290 matches
-
nu pot fi descrise ca fiind un proces sinonim cu invizibilitatea și eliminarea violenței din sfera statului. Tocmai din cauză că puterea de a defini sinistrul nu mai este monopolizată de autorități bine definite sinistrul devine fără stăpîn apare o dialectică a civilității în care reducerea vizibilă și înlăturarea practică a diferitelor forme de violență din societatea civilă coincid cu vizibilitatea crescută din mass media și aprecierea voluptuoasă a violenței virtuale sau simulate de către cetățenii acelei societăți, care obțin o satisfacție calitativ inferioară
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acelei societăți, care obțin o satisfacție calitativ inferioară prin platitudinile demodate despre mîntuire și viața de apoi. *** Ce se poate face, dacă se poate face ceva, în problema necivilității? Ne putem imagina o lume în care să fie mai multă civilitate decît în prezent? Poate războiul necivil sau chiar însăși violența să fie vreodată eliminate din relațiile umane? Pot societățile civile să devină mai civile? Acestea sînt întrebări complexe și dificile, pentru care nu există răspunsuri ușoare. Nu este, desigur, treaba
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a grupurilor etnice, a copiilor, a homosexualilor și a lesbienelor. În fiecare caz sau aproape, aceste tactici vor rămîne insuficient aplicate sau eficace sau mai mult confundate cu strategiile autoritare de "lege și ordine" dacă nu se face educație privind civilitatea la nivel de societate civilă. Pericolul autoritarismului nu trebuie subestimat căci, mai ales în democrațiile vechi, există în prezent semnale ale unui consens puternic referitor la faptul că violența criminală devine tot mai mult o patologie și că obscurele sale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Breban, aproape incredibil. Atunci, la Leipzig, în 1988, am băut o cafea cu ei amândoi și cu Dumitru Țepeneag. Și atunci păreau să se înțeleagă foarte bine. Mai târziu, la masă, Nicolae Breban l-a lăudat pe Mircea, subliniindu-i civilitatea. Dar iată fragmentul cu pricina: Întotdeauna mi-am dorit o carte foarte groasă, o cărămidă. John Bart spunea, la un moment dat, că își dorește să publice o carte atît de groasă, încît titlul acesteia să poată fi scris orizontal
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sunt în corzi! Mențin obsesia "revoluției morale" ca să-și păstreze cât mai mulți din votanți pe care îi pot pierde, de altfel, în două direcții: și spre liberali și socialiști, și spre radicali! Dacă s-ar fi menținut în limitele civilității în campania de anul trecut, poate că geamănul n-ar fi devenit președinte, dar coaliția liberal conservatoare ar fi asigurat o guvernare stabilă și fără a se apela la extremiști! Bănuiesc că, acum, gemenii își mușcă mâinile, dar așa le
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Și pentru un postmodern funcționează criteriul estetic, pentru că acesta e imanent operei de artă. Dar ceea ce se-ntîmplă în cultura românească de azi, băltirea asta paradoxal agresivă, n-are nici o legătură cu postmodernismul, nu e nici măcar caricatura lui. Când respectul și civilitatea impuse de Manolescu, Simion, Martin etc. s-au dus pe apa Sâmbetei, a ieșit la suprafață acel gen de mitocănie densă, abisală care prosperă exact în apele tulburi ale anarhiei. Despre aceasta, însă, altădată. 169 Despre violență Sânt în general
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
unele cu altele, după cum observă Bull în scrierile sale despre ordine și dreptate, care vor fi tratate în continuare în acest capitol. Societățile de state există deoarece majoritatea comunităților politice urmăresc să impună constrângeri privind utilizarea forței și să aducă civilitate în relațiile lor externe. O problemă interesantă este dacă unele societăți naționale sunt mai înclinate decât altele să valorizeze societatea internațională și să aibă grijă de instituțiile acesteia, care includ diplomația, dreptul internațional și practica echilibrării puterii militare a statelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un aliat natural al constructivismului, care va fi discutat în capitolul 8. Ordine și dreptate în relațiile internaționale Școala Engleză este interesată de procesele care transformă sistemele de state în societăți de state, de normele și instituțiile care previn colapsul civilității și reapariția puterilor de necontrolat. Ea este preocupată și de întrebarea dacă societățile de state pot crea mijloace de promovare a dreptății pentru indivizi. Bull, în particular, face diferența între societățile internaționale și sistemele internaționale, identificând de asemenea diferite tipuri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
însă rămâne neschimbată: "Perspectiva raportului general-particular și cercetarea nivelului estetic în scopul descoperirii șanselor de perenitate"103. Dimensiunea polemică interesează în măsura în care, prin ficțiune, e învestită cu atribute artistice menite să anuleze injuria și să-i asigure, astfel, un grad de civilitate neblamabil. Polemicul e privit ca un element discursiv infrastructural, la care Mariana Ionescu se raportează doar prin prisma artei pamfletare. Motivațiile autoarei se sprijină, pe de o parte, pe înseși teoretizările pamfletarului, iar pe de alta, pe aprecierile criticii anterioare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
bine zis, ce-o să fac eu acum, ce-o să facă acum fiecare dintre noi. Prezentul și individualul; ceea ce e acum și aici. În cazul concret al actualei situații politice - sau mai bine zis nu politică, ci apolitică, adică lipsită de civilitate - a patriei mele, când aud vorbindu-se despre politica viitoare și reforma Constituției, răspund că în primul rând să ne debarasăm de mizeria actuală, în primul rând să terminăm cu tirania și să o punem sub acuzare ca să o executăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu Dumnezeu și Poporul!, era un patriot, era un cetățean, era un om al cetății; așa sunt oare și acei tineri culterani? Și acum observ marea noastră eroare de a fi pus cultura deasupra civilizației sau mai bine zis deasupra civilității. Nu, nu, civilitatea înainte de orice și mai presus de orice!] Și iată că ne întoarcem pentru ultima oară la istoria lui Jugo de la Raza al nostru. Asta, în măsura în care eu l-aș face să se întoarcă la Paris și, aducându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Poporul!, era un patriot, era un cetățean, era un om al cetății; așa sunt oare și acei tineri culterani? Și acum observ marea noastră eroare de a fi pus cultura deasupra civilizației sau mai bine zis deasupra civilității. Nu, nu, civilitatea înainte de orice și mai presus de orice!] Și iată că ne întoarcem pentru ultima oară la istoria lui Jugo de la Raza al nostru. Asta, în măsura în care eu l-aș face să se întoarcă la Paris și, aducându-și cartea fatidică, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și-o dăduse în raporturile lui cu Andrei Vlădescu, chiar mai repede decât s-ar fi crezut, ajungând să se certe adesea și ajungând la un asemenea grad de antipatie reciprocă și profundă - care nu excludea aparențele de bunăvoință și civilitate ale fiecăruia, dar care eliminase de mult vizitele reciproce și discuțiile despre cultură, și ale cărei cauze, ce ar fi fost greu de explicat, se adunaseră în timp, din mărunțișuri acumulate și putând fi interpretate drept ceva grav -, un asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
noi. „Cofetărița” - cum Îi spunea Marga Popescu - (ea zîmbi), ne servi, avea 18 ani, era moleșită de căldura verii, dar binevoitoare, cu vădită politețe profesională (Îmi reașeză, În scurtul interval de timp cît zăbovirăm acolo, Încrederea În posibilitățile morale de civilitate, a căror erodare dirijată Începuse sub ochii noștri de cîțiva ani). Fata avea mișcările grațioase, purta o rochie de serviciu bleumarin, cu un șir de nasturi albi În față, gulerul răsfrînt pînă spre umeri, calota albă, amintind pe a infirmierelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
caz fericit de molipsire. Subtil legat de intențiile acestei definiri a domeniului de discuție găsesc că este eseul Prietenii care nu cred în reabilitarea ficțiunii, dar o spun pe ocolite, în fond nimic altceva decât un răspuns polemic - de o civilitate exemplară - pe care Ion Simuț i-l adresează congenerului său Dan C. Mihăilescu. Dinspre, adică, un partizan al ficțiunii resuscitate către un apărător al deliciilor memorialistice. Nu ar fi rău să ne întrebăm cât se poate de insistent: cine ești
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statul și societatea europeană. Mult mai important, sub acest aspect, rămâne însă un anume stil de comportament social. În relațiile cotidiene și profesionale, în moravuri și în întreaga conduită publică și particulară. El este indisociabil de o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui exponent tipic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
B binele moral, 90 binele social, 32, 140 binele uman, 133 buna guvernanță, 85-86, 142 bunăstare, 32 C cercetare fundamentală, 149 cercetări descriptive și explicative, 97-98, 147 cerința/exigența fundamentală a legitimării, 31, 126, 128 cinism, 99 circumstanțele politicii, 85 civilitate, 94 coerciție justificabilă/legitimă, 73, 124-126, 128-130, 162, 164 coeziune socială, 26, 132, 134 comportament politic, 11, 33-34, 42, 76, 96-97, 160, 165 comunitate, 84, 149 comunitate internațională, 153 concepția moralistă a politicii, 145 concepții morale comprehensive, 73, 87-88, 90-91
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale filosofiei politice liberale, ci doar asupra statului liberal, obligându-l să adopte instituții și proceduri de decizie care să răspundă în mod echitabil dezacordului moral și să cultive în rândul cetățenilor virtuțile civilității, respectului pentru celălalt, pentru dezacord și pentru dialog etc. (Joseph Raz, "Facing Diversity: The Case of Epistemic Abstinence", în Philosophy & Public Affairs 19, 1 (1990), pp. 3-46, Simon Caney, "Liberal Legitimacy, Disagreement and Justice", în Critical Review of International Social
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. WEIL Patrick (2002), Qu’est-ce qu’un Français? Histoire de la nationalité française depuis la Révolution, Paris, Grasset et Fasquelle. Φ CETĂȚENIE, DREPTURILE OMULUI, INTEGRARE, NAȚIUNE, STRĂIN Civilitatetc "Civilitate" Φ Cultură, INCIVILITĂȚI Civilizațietc "Civilizație" Φ Cultură Clantc "Clan" De origine gaelică (clann: neam, mare familie, termen pe care unii etimologi Îl leagă de latinescul planta, mlădiță), cuvântul desemnează o grupare de unități familiale care se consideră provenite uniliniar, pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul citadin, nici aparținând cu adevărat periferiei ă este „prins Între două lumi”, abordările obișnuite la care recurgeam când vorbeam despre Cetatea clasică și, În special, formele de civilitate și de socialitate pe care le asociam În mod spontan cu aceasta mai pot fi oare adecvate? Aglomerările moderne nu suscită cumva, din cauza „fragmentării” sau a „rupturilor” lor, apariția unor „cetățenii” la rândul lor fragmentate sau fisurate? Solidarități și protecție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ș...ț instituția familiei, dar și școala” (ibidem, p. 131). Și totuși, În aceste ultime rânduri, termenul care ne interesează nu pare Încă să aibă o definiție de sine stătătoare, căci nu este Încă Înscris Într-o problematică clară a civilității. Există aici un paradox pe care am dori să-l clarificăm, pentru că, deși se semnalează o situație de urgență (trebuie să luptăm Împotriva efectelor, pe termen lung, ale acestor „incivilități”), se Întreține În același timp o totală confuzie cu privire la sensul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la un anumit număr de constatări, urmând să arătăm apoi de ce acest cuvânt este la ora actuală atât de confuz și, În același timp, atât de răspândit. Pentru a ieși din acest impas, vom trece la situarea „incivilităților” În raport cu sfera civilității și la situarea civilității, la rândul său, printre celelalte figuri emancipatoare ale reciprocității: politețea și cetățenia. În sfârșit, vom evoca și noțiunea de societate decentă În care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de constatări, urmând să arătăm apoi de ce acest cuvânt este la ora actuală atât de confuz și, În același timp, atât de răspândit. Pentru a ieși din acest impas, vom trece la situarea „incivilităților” În raport cu sfera civilității și la situarea civilității, la rândul său, printre celelalte figuri emancipatoare ale reciprocității: politețea și cetățenia. În sfârșit, vom evoca și noțiunea de societate decentă În care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar simpla juxtapunere, a celor două sfere. Termenul vag și comod de „incivilitate” maschează această contradicție. Or, ideea de civilitate, ca dispoziție favorabilă coeziunii sociale, ne pregătește tocmai pentru această articulare, În cadrul normelor juridice, a sistemelor de valori și a simbolurilor comune. O problematică dificil de delimitat Pentru a defini incivilitatea și a Înțelege deriva actuală a acestui cuvânt, trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]