333 matches
-
o bază teritorială, ci se sprijină pe rețele de schimburi de informații și de capital, controlate de organizații internaționale și de națiunea cea mai puternică. Cât privește legitimările ideologice, ele nu fac decât să urmeze evoluția În curs. După creștinare, civilizare și dezvoltare, este rândul luptei Împotriva sărăciei și a terorismului ă fără să remarce nimeni că prima Îl generează pe al doilea! ă să servească drept justificare țărilor dominante care vor să-și impună punctul de vedere. Dezvoltarea este treptat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Français. Enquête 1997, Paris, La Documentation française. ELIAS Norbert (1973), La Civilisation des mœurs, trad. fr. incompletă, Paris, Calmann-Lévy (prima ediție germană a tomului I al lucrării Über den Prozess der Zivilisation: 1939) ă trad. rom. de Monica-Maria Aldea, Procesul Civilizării, Iași, Polirom, 2003. FUMAROLI Marc (1992), L’Etat culturel. Essai sur une religion moderne, Paris, Fallois. HEINICH Nathalie (2001), La Sociologie de l’art, Paris, La Découverte. HOGGART Richard (1970), La Culture du pauvre. Etudes sur le style de vie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu a fost întemeiată pe ateism 86, În definirea providenței, Vico se distanțează de fatalismul stoic sau epicurian, deoarece aceasta folosește pentru atingerea scopurilor sale voința liberă, deși coruptă, a omului. Perspectiva evoluționistă a lui Vico evidențiază rolul religiei în civilizarea umanității și descoperă în legea naturală prototipul normativelor civile: "Această Nouă Știință sau metafizică, studiind natura comună a națiunilor în lumina providenței divine, descoperă originile instituțiilor divine și omenești printre națiunile păgâne și stabilește în acest fel un sistem al
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
stătea nimeni pe canapele! plecare din Adjud, luceafăr, boare de zi, la control 30-35 în salonul segment de vagon, 3 cu bilet, pentru laie iese unul și ne-am aranjat cu nașul, Doamne, să fii antisocial, cînd ești condamnat la civilizare! Urechești, istorie tîrzie, cu slobozirea robilor țigani către 1850, dificultăți. După somn Onești-Bacovia, scurtă rugăciune: mîhnit de crimele burgheze fără a spune un cuvînt, altfel e greu pe pămînt! orașul larga deschidere, 'naintea lui se-nalță puternic vechii munți, plantația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acolo! vrei să dau glas acelei guri? Locvace mai mare ca locurile tîrîte prin rostogolire de roți în utopia sferei, o singură străbatere de om de piatră, Scînteia lumina IS 54 YSC Dacie albă, urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor. Cum în universul barbaric instalat în Europa odată cu epoca marilor migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor o dublă sursă de nobilitate. Nu doar etnogeneza poporului român este intim legată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate a perioadei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adică am antropomorfizat, căci animalul nu e nici bun ori rău, nici pașnic ori feroce, ci e așa cum e, și e bine așa, pentru el și Natură. Doar că omul, care e, deopotrivă bun și rău, iar asta de când cu civilizarea, caută să-și demonstreze sieși că nu e singurul păcătos pe lume și, de mai bine de două milenii, de la Esop Încoace, dezvoltă un gen literar pe care-l detest sincer: fabula, cu o furnică harnică și un greier leneș
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne mai confruntăm direct cu animalul, căruia Îi deveneam la fel de lesne vânat, ci interpunem o pușcă, devenind foarte viteji cu degetul pe trăgaci (vai de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
comparativă a incidenței și prevalenței diabetului zaharat poate informa asupra tendințelor pe care le are boala. 2. Diabetul zaharat în lume Un lucru demn de luat în considerație este acela al prevalenței diabetului în țările aflate în plin proces de „civilizare”. Exemplul cel mai concludent este China, în care cu 20 de ani în urmă prevalențele raportate erau sub 1% din populație. Ele au crescut ulterior la 2% din populație, iar în prezent se apropie de 4% din populație. Mai mult
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
Capitolul 2. Abordarea sociologică a modei / 75 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative / 75 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down / 78 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului / 81 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective / 88 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
implicațiile enunțate în istorie și semiotică. Transformat în obiect de studiu al sociologiei, corpul îmbrăcat este un "fapt social", un trup socializat, care marchează distincția dintre natură și cultură. În diversele etape ale socializării, individul își însușește normele sociale ale "civilizării", exprimând consensul asupra manierelor considerate dezirabile în mediul în care trăiește. În același timp, adoptarea unui stil vestimentar este o acțiune socială. Epoca modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele schimbării acestora, ci originea lor. Așadar, preluând interogațiile majore ale lui Norbert Elias din lucrarea Procesul Civilizării (1939) "Cum au apărut aceste maniere? Cine le-a impus?" ne-am putea întreba, relațional temei de față, cine a impus folosirea corsetului, moda sânilor dezgoliți pe plajă, utilizarea batistei? În termenii sociologiei lui Norbert Elias, toate aceste uzanțe vestimentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
utilizarea batistei? În termenii sociologiei lui Norbert Elias, toate aceste uzanțe vestimentare se înscriu într-o evoluție care tinde către un control intim al emoțiilor. Există circumstanțe precise și proceduri codificate privind uzanța acestora, ceea ce Norbet Elias numește proces de civilizare" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009, 24). Astăzi, codurile bunelor maniere (A. Marinescu, 1995/2008), precum și manualele destinate protocolului în relațiile diplomatice (E. Manciur, 2002/ 2008) și în afaceri (M. Berciu, 2009; L.H. Chaney și J.C. Martin, 2007) conțin reguli care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu în ultimul rând în eticheta prețului" (idem, 79). De fapt, definiția propusă de A. Bălășescu se apropie de concepția dominantă a discursului antropologiei modei din ultimii douăzeci de ani, conform căreia moda reprezintă o "tehnologie a corpului și a civilizării", un set de coduri de comportament în exprimarea sinelui, corpul fiind antrenat să performeze într-un mod acceptat social mișcările, gesturile și conduita (J. Craik, 1993/2005, 4; P. Calefato, 2004, 73). Astfel, moda reprezintă "un set de coduri și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
puse în vânzare 500 de yachturi), poate intra pe un ghid de calatorii de lux sau pe un altul pentru evenimente care au loc de-a lungul globului ( A. Musatoiu, 2008, Hotnews.ro). 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării Aminteam în capitolul precedent distincția terminologică dintre "modă" și "maniere". Într-un sens, desigur, moda este sinonimă cu regulile de conduită considerate acceptate la un moment dat în societate, iar acest fapt este în mare măsură adevărat nu numai pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psyhogenetische Untersuchungen, publicată inițial în Germania în 1939, dar puțin cunoscută în literatura anglofonă până la editarea primei ediții în limba engleză, la Londra, în 1978, cu titlul The History of Manners (R. Kilminster și S. Mennell, 2002/2003, 178). Procesul civilizării, arată Norbert Elias (1939/2004, 211), reprezintă o modificare a conduitei și a simțirii umane într-o direcție absolut precisă: aceea a civilizării. Însă problema esențială nu rezidă în explicarea cauzelor schimbării conduitelor de-a lungul evoluției istorice, ci în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în 1978, cu titlul The History of Manners (R. Kilminster și S. Mennell, 2002/2003, 178). Procesul civilizării, arată Norbert Elias (1939/2004, 211), reprezintă o modificare a conduitei și a simțirii umane într-o direcție absolut precisă: aceea a civilizării. Însă problema esențială nu rezidă în explicarea cauzelor schimbării conduitelor de-a lungul evoluției istorice, ci în stabilirea originii standardelor de comportament. În realitate, nimic din istorie nu indică faptul că această modificare ar fi fost întreprinsă în mod rațional
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
educație conștientă, inițiată de indivizi sau de grupurile individuale, consideră autorul (idem, 212). Aceasta s-a realizat cu totul neplanificat; cu toate acestea, nu s-a petrecut în afara unei ordini particulare. Totuși cum este posibilă? Cursul transformării istorice, fundamentarea procesului civilizării, este determinat de inter-relaționarea socială: Din cele mai vechi timpuri ale istoriei occidentale și până în prezent funcțiile sociale se diferențiază tot mai mult sub puternica presiune concurențială. Cu cât se diferențiază mai mult, cu atât mai mare devine numărul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
simple și cotidiene la cele mai complexe și mai rare (N. Elias, 1939/2004, 213-214). Diferențierea progresivă a funcțiilor sociale reprezintă prima și cea mai generală dintre trăsăturile sociale perceptibile când se pune problema cauzelor modificării atitudinilor psihice în sensul civilizării. Aceasta diviziune funcțională este însoțită de o reorganizare a structurii sociale (idem, 215-216). Cu cât progresează în societate interrelaționarea și diviziunea muncii, cu atât mai dependente devin și straturile superioare de celelalte straturi și cu atât mai mare devine forța
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
superioare de celelalte straturi și cu atât mai mare devine forța socială a acestor straturi, cel puțin potențial (idem, 25). Argumentările conexiunii între schimbările de lungă durată care se produc la nivelul societății și modificările conduitelor oamenilor în sensul unei civilizări este realizată de Norbert Elias într-un mod original, dacă ne raportăm la gândirea sociologică a timpului său, în care analiza macrosociologică era predominantă. Primul volum debutează cu o trecere în revistă a istoriei semantice a cuvintelor Kultur și Zivilization
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Apocaliptici și integrați. Comunicații de masă și teorii ale culturii de masă, traducere de Ș. Mincu, Editura Polirom, Iași, 2008. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, București, 2008. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. 1 și vol. 2, traducere de M.-M. Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. Enăchescu, Constantin, Tratat de psihologie diferențială, Editura Polirom, Iași, 2009. Enwistle, Joanne și Rocamora, Agnès, "The field of fashion materialized: A study
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
publicații, promotori ai învățământului românesc, lingviști și teoreticieni ai literaturii, Heliade și Asachi se situează, prin întreaga lor activitate, în epicentrul procesului de regenerare spirituală a poporului român, contribuind, prin exemplul lor, la integrarea creației artistice în acțiunea multilaterală de civilizare, de emancipare socială și politică. VI. FOAIE PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ "Foaie pentru minte, inimă și literatură" a fost o revistă socială și literară, care a apărut ca supliment al "Gazetei de Transilvania", la Brașov, între 2 iulie 1838
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]