335 matches
-
criterii. Părerea mea este că standardele actuale sunt o minunată probă de narcisism intelectual. Mă voi referi la domeniile noastre: umanioarele și științele sociale. Nu are importanță la ce efecte duce producția intelectuală în planul educației, profesionalizării, calificării, dezvoltării morale, civilizării, cultivării valorilor artistice, democratizării, cunoașterii sociale, dezvoltării culturii civice și politice, a cetățeniei democratice, al bunei guvernări, ci câte articole și tomuri expunem și unde anume o facem. Profesional suntem suma aparițiilor noastre scrise, nu și suma efectelor pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cu o parte din acționariat și cu crâmpeie de knowhow american, iar discursul ei, bazat pe o promovare agresivă, a influențat hotărâtor modul de a face televiziune în România. În primii ani de la lansare, ProTV a fost un factor de civilizare a massmediei audiovizuale de la noi, ba chiar a societății românești în general (să ne amintim de susținerea alternativei la conducerea țării în alegerile din ’96 sau la cam pania ProNATO). La pachet cu aceste lucruri pozitive au venit însă și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pierdea aproape instantaneu. Și oricum, direcția pașilor săi se schimba mereu. Nu știu dacă omul a vrut ori a trebuit să se civilizeze; cred că a trebuit, știind că omul, ca ființă biologică, e poate cea mai vulnerabilă făptură. Prin civilizare, omul a transferat osteneala către partenerii săi de biocenoză, anume animalelor de povară. Fără discuție, din acest moment mediul a Început a fi degradat. În primul rând, au fost favorizate, prin Înmulțire, câteva specii. Dar acestea, așa cum arătam altă dată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sa. În al doilea rând, a crescut impactul acestor animale, tot mai multe, ca necesități de hrană și producere de deșeuri, nu pe o arie geografică largă, ca ’n vremea libertății lor, ci pe una restrânsă de necesitățile omului. Tot civilizarea continuă a omului a legat de aceste animale un vehicul. Un consum de lemn oarecare, acela legat doar de foc, s’a majorat astfel. Dar și cărările au devenit drumuri. Deci Încă două direcții În diversificarea impactului asupra mediului, accentuând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este civilizația. În fond, când omul a compensat lipsa colților și ghearelor cu o suliță, nu cu o piatră, precum vara sa, gorila, asta Înseamnă civilizație. Când a părăsit locurile calde pentru noi teritorii, reci, a făcut-o tot prin civilizare, adică Încălzinduse la foc. Pentru că rațiunea a Însemnat un salt calitativ În evoluție, era firesc să ofere mai mult decât o adaptare, adică un răspuns la ceva existent, anume un oarecare mediu. Ea, rațiunea, oferă și posibilitatea anticipării. Și, astfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să facă un recipient mai rezistent, mai Îndemânos și cu posibilități nebănuite de adaptare la orice utilizare. Dar orice relație e biunivocă: putând adapta recipientul, omul a obținut un imbold pentru a găsi noi utilizări, deci pentru alt pas În civilizare, de exemplu comerțul ori construcțiile. Dar, pentru că ulciorul nu merge de multe ori la apă, au apărut și cioburile, adică deșeurile. Din ce În ce mai multe, pe măsură ce ulciorul era folosit la a păstra și transporta nu rezerve, ci marfă. Evoluția ceramicii, care a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care locuim. Spre deosebire de majoritatea animalelor, omul necesită un adăpost: n’are, de exemplu, blană și nici simțuri prea ascuțite. Asta, luând În discuție doar aspectele biologice și neținând seama de viața dublă, materială și spirituală, a omului. Iar gradul de civilizare, tot mai ridicat pe parcursul istoriei sale, a impus o evoluție a adăpostului. Peștera, ridicată acum la rangul de mit, nu putea asigura adăpostul curent, din cel puțin două motive: sunt destul de rare și, mai ales, amplasate În zonele muntoase, unde
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea civilizați-unei în România)"5. Demersul paideic viza deci nu doar proliferarea "adevărului", cum se va vedea mai jos, ci chiar civilizarea unui popor ce orbecăia prin propriile neputințe. O miză, așadar, uriașă, pe care câțiva oameni și-o asumaseră printr-un pionierat de o generozitate rar întâlnită în istoria unei culturi. Iașul devenea astfel un punct de plecare, un "kilometru zero
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
se va ivi și această formă binefăcătoare a vieței omenești; dar cu o cultură falsă nu poate trăi un popor, și dacă stăruiește în ea, atunci dă un exemplu mai mult pentru vechea lege a istoriei: că în lupta între civilizarea adevărată și între o națiune rezistentă se nimicește națiunea, dar niciodată adevărul"11. Prelecțiunile nu erau altceva decât o introducere, sau, altfel spus, o subtilă propedeutică pentru o corijare a ceea ce în articolul de la 1872, "Direcția nouă în poezia și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
anume stare de solidaritate, solidaritatea celor ce seamănă, sau, după un celebru principiu aristotelic, solidaritatea bazată pe axioma "asemănătorului care caută asemănătorul". In-diferent de opțiunea politică, prelectorii aveau, desigur, sentimentul aflării de aceeași parte a baricadei, în lupta declarată pentru civilizare și proliferare a adevărului. În amplul său studiu asupra Juni-mii, Zigu Ornea insistă pe această "atmosferă liant": "Nu e exagerat să se spună că prelecțiunile nu au îndeplinit numai ofici-ul de a afirma în exterior Junimea și juni-misul. În
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
această catastrofă. Nicio carte nu ilustrează acest montaj "în buclă" mai bine decât (La Question de la Palestine), în mai multe volume, a istoricului Henry Laurens, de unde am extras aceste citate. Când, în volumul al II-lea (O misiune sacră de civilizare), el relatează evenimentele din 1920-1930 din regiune (construirea unui zid de separație, distrugeri de case ca represalii, atentate teroriste, intervenții americane) și, de exemplu, reacțiile indignate ale evreilor din Palestina la apariția Cărții Albe britanice din 1939, te freci la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
indivizii înzestrați și sârguincioși s-ar fi ridicat poate mai bine în "regimul burghezo-moșieresc". Dar specialiștilor făcuți "pe puncte" le-au lipsit elementele de sociabilitate ale păturii mijlocii superioare, așadar experiența sau cel puțin amintirea formativă unui a "proces de civilizare" ca să folosesc formula lui Norbert Elias care legase vreme de peste un secol (peste un secol și jumătate în provinciile din Imperiul Habsburgic/ Austro-Ungaria) lumea românească de lumea occidentală. V. N.: Așa cred și eu. Într-adevăr, pe mine mă interesează
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nu a fost întemeiată pe ateism 86, În definirea providenței, Vico se distanțează de fatalismul stoic sau epicurian, deoarece aceasta folosește pentru atingerea scopurilor sale voința liberă, deși coruptă, a omului. Perspectiva evoluționistă a lui Vico evidențiază rolul religiei în civilizarea umanității și descoperă în legea naturală prototipul normativelor civile: "Această Nouă Știință sau metafizică, studiind natura comună a națiunilor în lumina providenței divine, descoperă originile instituțiilor divine și omenești printre națiunile păgâne și stabilește în acest fel un sistem al
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
maselor: cu excepția câtorva minorități, logicile excesului rămân cantonate la nivelul imaginilor șial discursului. Hipertrofiat în ce privește imaginarul și simbolistica, libidinalul s-a autolimitat și este, de fapt, „cuminte” în realitate. Orgie a reprezentărilor, dar ordine și cumpătare în moravuri: procesul de civilizare a erosului continuă deasupra supralicitării pornografice. Nici orgiastic, nici puritan: modelul dominant rămâne acela al unui hedonism temperat, puțin excesiv. Ecoul public al cărții Viața sexuală a Catherinei M. furnizează o perfectă ilustrare a erosului paradoxal hipermodern. Nimic n-ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Zi devine din obiect de studiu și cercetare, reflecție rațională asupra acestui flagel, cercetătorii și analiștii străduindu-se să transforme principiile și filosofia acestei lucrări în concepție științifică asupra păcii mondiale. Fără îndoială, această inițiativă arată progresul și gradul de civilizare a omenirii și, nu în ultimul rând, o gândire ajunsă la maturitate. Cronicile istorice Primul autor al unei istorii complete a Chinei de la ,,începuturile acesteia'' este Sima Qian, care a redactat lucrarea intitulată Shiji (Cronici istorice) în timpul dinastiei Han. Această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
despre bucătăria autohtonă. Se adaptează foarte bine condiției de surghiunit, nu pare să fie doborât de nici un cutremur metafizic, ba dimpotrivă, adoptă obiceiurile, legile locului. Ceva îl deosebește totuși de ceilalți. Simte că pe umerii săi apasă cu putere misiunea civilizării popoarelor băștinașe din regiune. Îndemnat de această provocare, Ovidiu călătorește de unul singur prin împrejurimi și poartă discuții savante cu localnicii nedumeriți. Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
conflictelor și a tensiunilor interpersonale, a traumatismelor psihice, de a accepta, înțelege și interioriza interdicțiile normative ca pe niște măsuri de protecție, reprezentate sub forma unor modele de gândire sau de conduite simbolice generale. În sensul acesta, în procesul de „civilizare a individului”, igiena mintală va avea rolul psihosocio-cultural de formare și menținere a stării de sănătate mintală. Ea trebuie să faciliteze acceptarea interdicțiilor normelor vieții în Cetate, nu ca pe o frustrare, ci ca pe o „necesitate”, văzând în ele
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la cel de „ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi, pulsiuni, trebuințe etc.) în formele sublimate ale valorilor socio-culturale și moral-spirituale va avea un efect direct, profund și continuu asupra formării, sau mai exact a „civilizării”, persoanei umane. Interiorizarea sistemului de norme și valori ale modelului socio-cultural impus de „viața în cetate” va reprezenta un complex de „interdicții” normative cu caracter de frustrări în plan sufletesc. Acestea vor opera schimbări importante în sfera sănătății mintale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat” Etapa „vieții în cetate” (polis). Procesul de personalizare/civilizare a omului - conștiința socială Cetatea (polis) ca mediu social-uman construit de om după nevoi Factorii de civilizație Asigură stabilitatea, continuitatea și progresul grupurilor umane Modele valorice, socio-culturale și moral-religioase, normative Modul de viață socială civilizat, conduite sociale, simbolice Tipul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mediul natural și a „intrării” sale într-un mediu social-uman artificial, special construit de om după nevoile sale. Locul factorilor naturali este luat de factorii de civilizație, care construiesc un nou tip uman. Are loc procesul de personalizare prin civilizare a „cetățeanului”. Apar conștiința, limbajul codificat, activitatea ordonată și diviziunea socială a muncii, statutele, rolurile și ierarhiile sociale. Conduitele sunt normate valoric și supuse unor restricții (tabuuri), ceea ce le conferă un caracter simbolic. Se poate remarca din cele de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rațional, și nu în condiții existente în afara indivizilor sau grupului. Solidaritatea fuzională a grupului sportiv și a privitorilor sportului este asigurată prin acțiune și, spre deosebire de cea contractualistă, nu se bazează pe instrumentalizarea solidarității în cadrul strategiilor de urmărire a interesului individual. Civilizarea violenței prin sport se realizează prin impunerea unor noi standarde competiționale, întrucât agresivitatea umană din societate se naște: -prin imitație, -prin constrângere și -prin asimilare, parcurgând o întărire pozitivă și una negativă; fără agresivitate nu există marcarea teritoriului, nu există
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Histoire du viol (XVIe-XXe siécle), Éditions du Seuil, Paris, 1998, pp. 10 și urm. - trad. rom.: Istoria violului (secolele XVI-XX), traducere de Beatrice Stanciu, Editura Amacord, Timișoara, 1998); Norbert Élias, La civilisation des moeurs, Calmann-Lévy, Paris, 1973 (trad rom.: Procesul civilizării, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002); Michel Foucault, Surveiller et Punir, naissance de la prison, Gallimard, Paris, 1975. 400. Vezi Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 289. 401. îndreptarea legii, ed. cit., glava 252, zač. 2. 402. „Istorie” pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de terifianța nepătrunsului, în care au excelat cel puțin Evul Mediu și Romantismul, dacă lăsăm la o parte tradiția ocultă a hermetismului și a științelor abisale. A doua direcție pe care o aminteam este cea a îndepărtării de terifianță, cultura "civilizării" și a reflexului de apărare raționalizantă, pe care o putem înțelege foarte bine pornind de la textele lui Michel Foucault și din Procesul civilizării al lui Norbert Elias. Paradigma civilizațională europeană spun ei -, care înseamnă transparență, civilitate, rațiune și morală, o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a științelor abisale. A doua direcție pe care o aminteam este cea a îndepărtării de terifianță, cultura "civilizării" și a reflexului de apărare raționalizantă, pe care o putem înțelege foarte bine pornind de la textele lui Michel Foucault și din Procesul civilizării al lui Norbert Elias. Paradigma civilizațională europeană spun ei -, care înseamnă transparență, civilitate, rațiune și morală, o cultură a discursului societal și tot ce ține de persona, adică de exigența educării unui om socialmente acceptabil, plăcut de către toți și neurât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
președinte american John Adams. Se spune că acesta a fost primul președinte care a inaugurat o catedră de limbă italiană în Statele Unite, el fiind convins astfel că italiană, fiind o limbă foarte culta, ar fi putut contribui la "cultivarea și civilizarea" sau educarea poporului american. La rândul lui, Giles Constable a fost profesor de Istorie Medievală la Institutul de Studii Avansate de la Princeton precum și la Universitatea Harvard. A scris cărți de mare atracție în domeniul medievalisticii și a Renașterii cum ar
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]