283 matches
-
sau morală, pe când în dezbatere fiecare tinde să ofere ceva pentru clarificarea comună. Creativitatea, aportul propriu privește pe orice participant chiar dacă el nu coincide cu educatorul. Dezbaterile nu asimilează pozițiile dogmatice, soluțiile definitive; lărgind perspectivele de întelegere a moralitații și civismului, ele îmbogățesc, totodată, aspectele problematice, lasă deschise porțile pentru noi eforturi de gândire și clarificări. De regulă, dezbaterile sunt aprinse, vii, cănd ideile puse în discuție derivă din caraterul lor problematic. Astfel, pot fi obiectul unor aprinse dezbateri idei problematice
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
și a raporturilor morale, corectarea întelesurilor (din mintea copiilor) noțiunilor morale sau etice, precum și al celor civice. Studiul de caz , o metodă de asemenea folosită în toate laturile activității educative, este folosită, specific însă, și în educarea moralității și a civismului. Cazul, în care se concentrează o anumită esență a activității morale sau cetățenești, poate fi o individualizare pozitivă sau negativă din punct de vedere valoric, implicând “...o confruntare directă cu o situație reală, autentică”. Este vorba de “cazuri de viață
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
educatorii, maturii. Autoritatea morală a exemplului depinde de confirmarea concordanței dintre poruncile și îndemnurile educatorului și conduita sa, dintre conștiința și conduita sa reală. Exemplele bune, repetate și confirmate ale educatorului se constituie, treptat, într-un model de moralitate și civism pentru adolescent, înrâurindu-i puternic conturarea propriului ideal de viată și de muncă. Firește, se înțelege o imitare care, treptat, devine conștientizată critic, care rezistă discernământului și spiritului responsabil, care primește integrările cu o nouă personalitate umană în formare și
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
puternic conturarea propriului ideal de viată și de muncă. Firește, se înțelege o imitare care, treptat, devine conștientizată critic, care rezistă discernământului și spiritului responsabil, care primește integrările cu o nouă personalitate umană în formare și afirmare. Formarea moralității și civismului propriu apelează nu numai la exemplul educatorului (școlar in primul rând, familial etc. ), ci și la acela al colegilor, al prietenilor. Exercițiul este o altă metodă de educare a moralității cetațeanului, menită să solicite trecerea directă la actele de conduită
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
prietenilor. Exercițiul este o altă metodă de educare a moralității cetațeanului, menită să solicite trecerea directă la actele de conduită si să fixeze deprinderile și obișnuintele de conduită, bunele obiceiuri sau moravurile comunitare, elementele de care depinde specificul moralității și civismului românesc, dimensiunile care marchează continuitatea spirituală și comportamentală, ființa națională morală și civică (Eminescu). Metoda este necesară și pentru adecvarea formei comportamentale (mimica, pantomimica, gesturi, limbaj - ton, timbru etc.) la semnificațiile conținutului interior. Firește, exercițiul poate servi și fixării manierelor
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
conștiinței ce constată și supraveghează autentificarea ei - a aprecierii corecte - prin însăși îndeplinirea actelor) și aposteriori, care, fără a ignora aprecierea din fazele anterioare, are în vedere, mai ales, rezultatele și efectele comportării. Ca metodă de educare a moralitații si civismului aprecierea prelucrează rezultatele conduitei și in funcție de calitatea moral-civică a acestora, de valorile sau antivalorile lor, ea indeplinește funcția reparatorie ori ameliorative, de perfecționare a conduitei. Deci, aprecierea este dublată de sancționarea morală sau civică a rezultatelor și efectelor conduitei
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
efecte atât in conștiința moralcivică cât și în conduita practică, condiționând dezvoltarea, perfecționarea de ansamblu a ființei sau a personalității umane. Funcțiunea ei are loc prin intermediul judecaților educatorului care, apreciind, aprobă sau dazaprobă faptele, manifestările, cursul evolutiv al moralității sau civismului persoanei sau al grupului. Judecățile estimative sunt finalizate de cele decisiv imperative sau recomandative, deziderative, in general incitative. Aspectul de sancțiune are loc, în primul rând, în conștiință, prin procesele suferinței interioare, a mustrărilor, căinței, regretelor, a trăirii vinei etc.
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
sporirea sau repetarea executării unor obligații, supunerea insului la un regim de obligații, suspendarea exercitării unor roluri sau interzicerea distribuirii unor roluri și răspunderi etc. Redresarea morală și civică a individului solicită folosirea îmbinată, funcție de situație, a metodelor moralității și civismului.
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
scurtă pe care voluntarii o petrec în asociații nu sunt garanții pentru ca cei care părăsesc asociațiile voluntare să nu redevină în scurt timp asemănători publicului, în general. Iar publicul din România, consideră autorii, nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. Dar de ce este atât de importantă mobilizarea cetățenilor? Presupunem că aceasta duce la stabilirea unui raport direct cu deținătorii funcțiilor politice, într-un sistem de relații virtuoase interdependente. Credem că este mai probabilă existența unui sistem politic responsabil și dispus
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
obligatoriu în România și aproape jumătate nu cunosc nici un nume de deputat sau senator din circumscripția lor electorală. În concordanță cu descoperirile lui Bădescu, Sum și Uslaner (2004) putem spune că publicul românesc nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. În comparație cu publicul românesc, activiștii civici ar putea reprezenta o resursă importantă pentru consolidarea societății civile. Dacă acceptăm faptul că activismul civic are efecte asupra valorilor democratice împărtășite de membrii asociațiilor voluntare, este oare capitalul social esențial și pentru fundamentele sistemului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
deopotrivă la o colaborare socială eficientă". În concluzie, "într-o comunitate civică, asociațiile cu membrii egali și care împărtășesc aceleași idei contribuie la eficiența guvernării democratice" (Putnam, 2002: 106). "Această relație este atât de puternică, încât dacă avem în vedere civismul unei regiuni, legătura pe care am observat-o înainte între dezvoltarea economică și performanța instituțională se estompează" (Putnam, 2002: 115). Ceea ce pare să conteze decisiv la Putnam (2002: 196) este densitatea rețelelor orizontale. Pentru că doar interacțiunile specifice rețelelor orizontale produc
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
am trecut cu vederea cauza reală sau cauzele reale ale dezvoltării economice (să-i spunem factorul X), atunci factorul X trebuie să fie mult mai strâns corelat cu tradițiile civice decât cu dezvoltarea economică anterioară. O dată atinsă, prosperitatea poate stimula civismul, în timp ce sărăcia probabil îl va descuraja, într-o intersectare de cercuri pereche, vicioase și virtuoase". Din moment ce regiunile civice nu au fost dintru început mai bogate, și nu au fost întotdeauna mai bogate, dar au rămas constant mai civice începând cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
civic spre dezvoltarea socio-economică, și nu invers. Astfel, Putnam este convins că "șansele unei regiuni de a se dezvolta socio-economic în acest secol au depins mai puțin de înzestrările sale socio-economice și mai mult de cele civice". Corelația actuală dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: "tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socio-economice, chiar și când ținem constante nivelurile anterioare de dezvoltare (...) economicul nu ne ajută să prevedem
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Astfel, Putnam este convins că "șansele unei regiuni de a se dezvolta socio-economic în acest secol au depins mai puțin de înzestrările sale socio-economice și mai mult de cele civice". Corelația actuală dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: "tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socio-economice, chiar și când ținem constante nivelurile anterioare de dezvoltare (...) economicul nu ne ajută să prevedem nivelul civicului, dar civicul este esențial pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
țară. Folosind aceleași date ale European Values Surveys, Oorschot, Arts și Gelissen (2006) dau capitalului social o definiție aproape identică, ce cuprinde trei dimensiuni (rețele, adică participarea în asociații voluntare și sociabilitatea; încrederea, atât cea interpersonală, cât și cea instituțională; civismul, adică angajamentul civic și moralitatea, pe de-o parte, interesul politic, pe de altă parte). Autorii împart Europa în patru regiuni, nord (Suedia, Finlanda, Danemarca), vest (Austria, Belgia, Germania, Franța, Irlanda, Olanda și Marea Britanie), sud (Grecia, Italia, Spania și Portugalia
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
contextul în care a fost realizată ancheta, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când în turul doi apărea pentru prima oară un candidat al extremei drepte. Participarea apare aici legată și de încrederea socială și politică, de nivelul de civism (participarea electorală, semnarea unei petiții) și mult mai puternic de politizare decât apărea în 2000. Legătura cu aceste variabile se dovedește semnificativă și atunci când este controlată prin intermediul variabilelor socio-demografice. În ciuda acestor fapte, capitalul social se dovedește a avea totuși un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se alătură noilor organizații nu rămân membrii mai mult decât colegii lor activi înainte. Nu este exclus ca odată părăsite organizațiile aceștia să devină asemănători cu membrii publicului. Ori publicul din aceste țări nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. În termenii autorilor, "oamenii nu au încredere unii în alții. Nu sunt toleranți față de minorități și grupurile sociale impopulare. Aceștia sunt caracterizați de mai puține interacțiuni sociale cu prietenii și vecinii, se alătură mai rar asociațiilor voluntare, nu au încredere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
doi ani, din constatările autorilor. Activitatea redusă și perioada scurtă nu sunt garanții pentru ca cei care părăsesc asociațiile voluntare să nu redevină în scurt timp asemănători publicului, în general. Iar publicul din România nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. Din contră, membrii publicului nu au încredere în ceilalți cetățeni, nu sunt toleranțo față de minorități, sunt caracterizați de mai puține interacțiuni sociale cu prietenii și vecinii, se simt mai neputincioși politic, participă mai puțin din punct de vedere politic și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Trist, dar adevărat. 2. Handicapul esențial este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1940, și mai ales după 1945, se configurează, în proporții sporite, un nou tip uman și literar și o nouă conștiință morală și culturală: a liberului cetățean al lumii, a cetățeanului republicii literelor de pretutindeni. Este o nouă formă de civism intelectual de dimensiuni internaționale, în proporții nemaicunoscute încă în istorie, de o mare demnitate și semnificație. Pe acești trei scriitori români stabiliți în străinătate care au refuzat, în diferite forme, toate radicale, tirania ceaușistă în acest mod eu îi văd
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chip mai bine primit. Aerul din cort se crispase de o bătălie nedeclarată a fumurilor: cel albăstrui și înecăcios îi ecrana pe convivi parcă spre a le amenaja un loc de retragere dincolo de aparențe, în vreme ce, născător, aburul vocalic trandafiriu al civismului topea chiciura imaginii lor habituale spre a le face loc de venire dincoace de ea dintr-o depărtare - trandafirie și ea - a năzuinței colective. O cortină a dispariției și o alta, a reapariției, se înfășurau și desfășurau, sfâșiau și cârpeau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
șmecheri: un buncăr inexpugnabil și portabil pentru rezervă, o carapace perfect camuflată de țestoasă, din care el să scruteze circumspect situația fără a putea fi, la rându-i, reperat. Găsise, în sfârșit, locuința ce-i trebuia! E deja nevoie de civismul gustului pentru fair play spre a putea observa că, în jocul social, suntem lăsați să câștigăm, în ciuda aparenței de triumf prin forțe proprii. Sau, poate, doar disperarea ne silește să ne atribuim pripit victorii concesionate ușor de adversar și făcând
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui la dialog social indusă de dependența de confort. Cu toate astea, forurile politice ale Uniunii mizau pe forța nedureroasă de constrângere a obiceiurilor dobândite - inițial deprinderi de consum, capabile ulterior să facă loc de instalare rutinei de legalitate și civism cu efectul său omogenizant. Obiceiurile casnice se deprind; individul trebuie învățat cu găzduirea în sinele său a comunității, ceea ce, evident, are mai multe șanse să se producă dacă aceasta din urmă i se oferă cât mai nubilă și însoțită de-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe postul de continuator, zidindu-l de viu la edificiul ei? Dacă Minotaurul era chiar zidul Labirintului, lucrarea marelui meșter admirat de el? Deși și-ar fi dorit să-i știe pe nomazi mai în siguranță și mai receptivi la civism, se simțea copleșit de responsabilitatea incitării lor la o schimbare cu consecințe incalculabile, iar răspunderea îl apăsa acum cu atât mai tare cu cât acceptaseră nici ei nu știau bine ce - "să trăim ca voi". Drace! Dar cum trăiau de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mesager incognito trimis să-i amintească suavei blonde de datorii neintrate în calcul și, poate, funciar incalculabile. Cum stilul "smuls" în erotică era, practic, necunoscut printre libertinii de pe plaja din Cap d'Agde - ale căror schimburi se limitau, cu un civism exemplar, la consensual - și adeziunea ei la grup rămânea superficială. Profunzimea fură și, la rândul ei, nu poate fi decât furată de jocul aparențelor, nu schimbată licit și explicit pe un crâmpei de suprafață; ea nu poate constitui o țintă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]