228 matches
-
activitățile desfășurate pentru prepararea hranei, pentru întreținerea și funcționarea instalațiilor, pentru menținerea stării de curățenie și igienă în locul de deținere, precum și însoțirea unor persoane private de libertate cu dizabilități; ... b) activitățile prestate în cadrul atelierelor de întreținere, constând în servicii de cizmărie, croitorie, tâmplărie, spălătorie, întreținere a mijloacelor auto din dotare, tinichigerie, lăcătușărie și altele asemenea; ... c) activitățile ocazionale din interiorul locului de deținere, care se prestează, prin rotație, de către toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical; ... d
REGULAMENT din 21 decembrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230428_a_231757]
-
piele cu calitățile necesare prelucrării în produse finite. Ocupații componente: 744101 meșteșugar argăsitor 744102 meșteșugar cenușeritor 744103 meșteșugar finisor mineral 744104 meșteșugar finisor vegetal 744105 meșteșugar sortator în industria pielăriei 7442 CIZMARI ȘI MEȘTEȘUGARI Cizmarii și meșteșugarii în lucrări de cizmărie confecționează și repară încălțăminte din piele și înlocuitori, articole de marochinărie și voiaj, alte confecții din piele și înlocuitori, după comandă. Ocupații componente: 744201 cizmar - confecționer încălțăminte, după comandă 744202 confecționer articole din piele și înlocuitori 744203 confecționer încălțăminte ortopedică
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229872_a_231201]
-
piele cu calitățile necesare prelucrării în produse finite. Ocupații componente: 744101 meșteșugar argăsitor 744102 meșteșugar cenușeritor 744103 meșteșugar finisor mineral 744104 meșteșugar finisor vegetal 744105 meșteșugar sortator în industria pielăriei 7442 CIZMARI ȘI MEȘTEȘUGARI Cizmarii și meșteșugarii în lucrări de cizmărie confecționează și repară încălțăminte din piele și înlocuitori, articole de marochinărie și voiaj, alte confecții din piele și înlocuitori, după comandă. Ocupații componente: 744201 cizmar - confecționer încălțăminte, după comandă 744202 confecționer articole din piele și înlocuitori 744203 confecționer încălțăminte ortopedică
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229874_a_231203]
-
precum și pentru menținerea stării de curățenie și igienă în interiorul și exteriorul locului de deținere, a camerelor de arest de la instanțele de judecată sau a altor unități aparținând sistemului administrației penitenciare; ... b) activități lucrative prestate în cadrul gospodăriilor agrozootehnice; ... c) activități de cizmărie, croitorie, tâmplărie, spălătorie, frizerie, tinichigerie, lăcătușărie și altele asemenea; ... d) activități de întreținere a mijloacelor auto, precum și de întreținere și reparații curente a clădirilor, instalațiilor și utilajelor din dotarea penitenciarului; ... e) activități de planton pe timp de noapte la nivelul
REGULAMENT din 10 martie 2016 (*actualizat*) de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274694_a_276023]
-
precum și pentru menținerea stării de curățenie și igienă în interiorul și exteriorul locului de deținere, a camerelor de arest de la instanțele de judecată sau a altor unități aparținând sistemului administrației penitenciare; ... b) activități lucrative prestate în cadrul gospodăriilor agrozootehnice; ... c) activități de cizmărie, croitorie, tâmplărie, spălătorie, frizerie, tinichigerie, lăcătușărie și altele asemenea; ... d) activități de întreținere a mijloacelor auto, precum și de întreținere și reparații curente a clădirilor, instalațiilor și utilajelor din dotarea penitenciarului; ... e) activități de planton pe timp de noapte la nivelul
REGULAMENT din 10 martie 2016 (*actualizat*) de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270773_a_272102]
-
Specializarea] nu a fost în beneficiul muncitorului. [...] El a devenit o simplă mașinărie. O persoană operează un dispozitiv prin care se pun flecuri la 2,400 de perechi de pantofi, adică 4,800 de pantofi, într-o singură zi. [...] Arta cizmăriei aparține trecutului. Autoritățile locale vor să transforme una din vechile fabrici de pantofi în muzeu. Să rămână o amintire. În atelierele astea vechi, acum mulți ani, proprietarul își chema trei, patru, cinci, șase vecini de-ai lui și lucrau împreună
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
Prahova și era alcătuită din satele Haimanale și Braniștea, cu 790 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, o biserică, o școală cu 34 de elevi și fosta mănăstire Mărgineni transformată în penitenciar, unde condamnații practicau tăbăcăria și cizmăria. Tot atunci, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Ghirdoveni, înființată pe la anul 1700 prin reunirea satelor Rășinari, Ștefănoaioa, Ciorinești și Ghira; comună era alcătuită din satele Ghirdoveni și Cricoveni, cu 1531 de locuitori. Aici funcționau o biserică zidita
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
gospodar știa să-și lucreze singur casa, începând cu tăierea , cioplirea și fasonarea lemnului din pădure și terminănd cu clăditul corpului casei. Tâmplăria este un meșteșug bine diferențiat și specializat, desprins de dulgherie. Drănițitul constă în confecționarea draniței pentru acoperișuri. Cizmăria a fost și încă mai este o meserie căutată. Se repară încălțămintea dar se execută și opinci sau mici obiecte din piele: curele, genți, încălțăminte . Lumânăritul. Creșterea albinelor dădea posibilitatea obținerii materiei prime pentru producerea lumânărilor de ceară, făcute pentru
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
a înființat la 1802 o biserică, iar școala funcționa din 1856, cu 82 de elevi (dintre care 28 de fete) în 1891. În oraș se ținea târg duminica, în care localnicii își desfăceau produsele agricole, dar și de dulgherie, rotărie, cizmărie, fierărie. A continuat să aibă același statut și în perioada interbelică, deși avea doar 1700 de locuitori în 1924. În 1950, a devenit parte din raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de oraș
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
Credit "Grănicerul" ajunsese la un capital de 250 000 lei, mai exista o mica bancă locală "Orientul" cu un capital de 100 000 lei. Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelarie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbricuță de var Pe la sfârșitul secolului XIX ., în Dobra trăiau 1202 români (în anul 1891), exista o școală cu
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
care se află cantități mari de sedimente (nisipuri), se extrag mecanizat mai multe sortimente de balasturi. Pe teritoriul comunei Ilia funcționează un numar de 7 cazane de fabricare a țuicii de prune. În domeniul serviciilor, la Ilia există ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, reparații electronice etc. La Ilia mai există un mini-supermarket, două restaurante, 4 birturi, o cofetărie, mai multe unități de tip ABC, 3 magazine cu produse metalo-chimice, un chioșc de ziare și o librărie. A.Investiții finalizate : B.Investiții
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terțiar care îmbracă toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât și a celor industrializate și prelucrate. Comuna Negomir a fost vestită pentru practicarea unor meserii ca cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecționarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria și tăbăcăria nu se mai practică. Locuitorii așezării păstrează și transmit cu sfințenie numeroase tradiții și obiceiuri care refectă într-o manieră locală
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
este situat un zăcământ uranifer cu două zone de exploatare experimentală: Primatar I și ÎI - actual aflate în conservare. Localitatea beneficiază de un oficiu poștal și de un oficiu telefonic și de câteva ateliere meșteșugărești private pentru deservirea populației: frizerie, cizmărie, atelier de fierărie. Localitatea Tulgheș a evoluat după secolul al XVII-lea, în principal în secolul al XIX-lea când a avut loc o modificare a drumurilor transcarpatice locale. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea Pasul Priska era poartă accesibilă
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
activitățile din viața comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează unități de comerț și prestări servicii. În anul 1924, în comună existau 2 mori, 2 măcelării, o brutărie, un abator, o ghețărie, trei cizmării și o rotărie. După 1945, în comună s-a mai înființat o fabrică de cherestea și mai apoi un centru de colectare a fructelor de pădure care a ars în 1958, fiind mutat mai apoi la Borșa, unde funcționează și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
tâmplărie; • motor lemne; • secție împletit sârmă Moară pe apă de măcinat porumb - cooperație: Magazin Universal cu:încălțăminte, textile, metalo-chimice, librărie, menaj, alimentară; Magazin mixt în punctul „Nisipi”; Magazin mixt Izvoru Rece; Magazin mixt-Marita; Magazin mixt Cerna; Frizerie-coafura. - meșteșuguri: croitorie; cojocărie; cizmărie, etc. • agricultură (IAS / ferme zootehnice): Formă de proprietate a fost în mare măsură particulară, doar în satele Izvoru Rece, Mărită și Cerna a existat o Întovărășire (fermă pomicola) și una zoo-pomicola. Rolul teritorial al comunei și relații teritoriale • Instituții / servicii
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
o familie de țărani săraci, ceea ce nu i-a permis să absolve școala primară. După ce a absolvit clasa a II-a, a rămas orfan de tată. A fost nevoit ca la vârsta de 10 ani să intre calfă la o cizmărie din Iași. A învățat singur și a citit enorm, îndeosebi pe marii poeți ai literaturii române, Mihai Eminescu și George Coșbuc, care i-au și influențat creația. În 1890 a plecat de la Iași la București unde și-a continuat munca
Dumitru Theodor Neculuță () [Corola-website/Science/307242_a_308571]
-
ulița". Pe vremea Regatului României ia numele de "Strada Regală", dar în 1938-1939 primpretorul Stegărescu modernizează artera în 2 ani, de acum numită "Ferdinand I", unde a fost concentrată viața comercială a tîrgului Fălești : manufacturi, galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții, cizmării, tâmplării. Alt loc memorabil al orașului Fălești este actuala Casă de Creație a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub conducerea primpretorului Stegărescu. În orașul Fălești se află și Muzeul de istorie și etnografie, inaugurat în 1979, care
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
care fuseseră închiși anterior în clădirea unde se află astăzi Policlinica pentru elevi și studenți (de pe str. Păcurari nr.9), care a devenit cămin studențesc. Închisoarea de la Galata a primit denumirea de Penitenciarul Central Iași, aici fiind înființate ateliere de cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie și olărie, unde lucrau deținuți. Închisoarea s-a aflat în aceste clădiri până în anul 1950, când Penitenciarul Central Iași s-a contopit cu închisoarea militară a Corpului IV Armată și s-a mutat din Mănăstirea Galata în
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
o casă care există și astăzi. După moartea lui Sarchis Agopian, familia se mută pe strada Călușei în atenansele avocatului Gioroceanu. Starea financiară precară a familiei îl determină pe Ștefan Arșag să se angajeze ca ucenic la un atelier de cizmărie. În data de 16 iunie 1947 se naște scriitorul Ștefan Agopian care a fost botezat sub numele de Gheorghe, tatăl său declarându-l în acte, oficial ca Ștefan. În familie se mai naște o fată, pe numele de Virginia pe
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
cămin cultural în care se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie; o cizmărie; o măcelări;, o batoză; două tractoare "Fordson" și o limuzină particulară. Deasemenea în sat era cantonat în fostul conac al boierului Bogdan un batalion al regimentului 39 de infanterie. Pentru perioada interbelică într-o comună acestea prezentau o bogăție și
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
Răscruciul Mic". De la "Răscruciul Mic" spre vest, pînă la intersecția cu străzile Lipscani (unde se vindeau mărfurile de lux) și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă"). Principalele mahalale erau: Brazda lui Novac, Episcopiei, Craiovița, Belivacă, Bogdan, Chițărănoia, Dorobănția, Brîndușa, Mîntuleasa, Popa Hristea, Postelnicu Fir și Obedeanu. La nord de "Calea Bucureștiului" se afla "Tîrgul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
primul război mondial, odată cu Unirea de la 1 decembrie 1918, când Transilvania s-a alipit țării mamă, Țara Crișurilor, inclusiv Marghita, ajunge parte integrantă din România Mare. La începutul secolului XX, Marghita cunoaște o intensă dezvoltare a meșteșugurilor. Apar ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, ceramică, etc. În perioada interbelică, 1918-1940, Marghita se consolidează ca centru comercial și de producție. În anii 1920, localitatea număra aproximativ 7.000 de locuitori români, maghiari și evrei. Marghita era cunoscută mai ales prin târgurile care se
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
si administrația în Beius, domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si prelucrare primară a lemnului, activități de exploatare si prelucrare a minereurilor de fier, cupru si metale prețioase, a marmurei, diverse manufacturi si ateliere meșteșugărești de fierărie, tăbăcărie, cizmărie, tâmplărie, croitorie, comerț etc., în cadrul cărora munceau un important număr de salariați. În a doua jumatate a secolului al XVIII-lea constituindu-se si breslele.Datorita dezvoltării economice autoritățile imperiale ale vremii încă de la mijloc de veac al XIV-lea
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
după cum relatează într-un poem tragic preotul armean Hagop din Tokat. Prin anul 1605 a fost construită la Iași o a doua biserică armenească cu hramul Sf. Grigore Luminătorul, cu cheltuiala și osteneala șiscanetianului Arabgherean. Ea se afla pe strada Cizmăriei, lângă Podul Vechi, în „Armenime”. Comunitatea armenească dispunea în secolele XVII-XVIII de două lăcașuri de cult. În secolul al XVII-lea unii episcopi armeni ai Moldovei au locuit la Iași în anumite perioade. Într-o însemnare de pe manuscrisul „Interpretarea calendarului
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
frontul antigerman, dar ofițerul de acolo (Florin Piersic) îl respinge din cauza vârstei, dându-i totuși un bon pentru a mânca la cantina Centrului teritorial. Flămând și dormind printre dărâmături, Mihai încearcă să se angajeze ca ucenic la un atelier de cizmărie și apoi la o băcănie, dar este dat afară deoarece nu a acceptat să fie exploatat de meșterii de acolo. În cele din urmă, el este racolat de un vagabond pe nume Lampă (Sebastian Papaiani), un fost hoț de buzunare
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]