847 matches
-
ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi la arat, precum și constructorii împreună cu plugarii să aibă ce înjuga când au de cărat ceva, iar țesătorii și cizmarii să aibă lână și piei. Nu ar mai fi chiar o cetate mică, cea unde s-ar găsi toți aceștia! - vorbi el. Însă - am zis eu - este aproape imposibil să întemeiezi o cetate într-un loc unde să nu fie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Dar ce? Activitatea războinică nu ți se pare a fi de domeniul unei meserii? Ba întru totul. Sau cumva trebuie să ne îngrijim mai mult decât de cizmărie de meseria armelor? Câtuși de puțin. Însă noi l-am oprit pe cizmar să vrea să ajungă țesător sau zidar, ci /i-am prescris să fie/ cizmar, pentru ca treaba cizmăriei să fie bine făcută în cetatea noastră; la fel fiecăruia dintre ceilalți meseriași i-am încredințat o singură îndeletnicire - cea pentru care este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ba întru totul. Sau cumva trebuie să ne îngrijim mai mult decât de cizmărie de meseria armelor? Câtuși de puțin. Însă noi l-am oprit pe cizmar să vrea să ajungă țesător sau zidar, ci /i-am prescris să fie/ cizmar, pentru ca treaba cizmăriei să fie bine făcută în cetatea noastră; la fel fiecăruia dintre ceilalți meseriași i-am încredințat o singură îndeletnicire - cea pentru care este dăruit prin fire - pe care urmează să o practice bine de-a lungul vieții
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întregi, fără a scăpa timpul potrivit și eliberat de alte îndeletniciri. Dar oare meseria războiului nu este cu mult mai de preț, odată împlinită cum se cade? Ori ea este atât de lesnicioasă, fiind cu putință ca un țăran, un cizmar sau oricine practică vreo meserie sau artă să ajungă, deopotrivă, și oștean? Dar, în schimb nimeni n-ar putea deveni un jucător bun cu jetoane ori zaruri dacă nu s-ar fi exersat din copilărie, ci ar fi practicat această
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Sau îi socotești pe toți la fel? Deloc - zise. Oare crezi că în cetatea pe care am durat-o, paznicii îi reprezintă pe bărbații cei mai buni, oameni care au avut parte de educația pe care am văzut-o, sau cizmarii, educați cu ajutorul cizmăriei? Întrebi ceva de tot hazul! Pricep - am spus. Nu aceștia - paznicii - sunt cei mai buni dintre ceilalți cetățeni? Cu mult cei mai buni! Dar oare nu tocmai aceste femei-paznic vor fi cele mai bune dintre celelalte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ce dorește și atunci sfântul i-a arătat un suflet care se afla pe aproape. „Păi, bine”, a izbucnit omul nostru, „ăsta nu e cel mai grozav dintre toți generalii. L-am cunoscut cât trăia, n-a fost decât un cizmar de trei parale”. „Știu prea bine”, i-a răspuns Sfântul Petru, „dar, dacă ar fi fost general, ar fi fost cel mai grozav dintre toți” (MacKimmon, 1962, p. 484). Riscul de a nu reuși să identifice talentul este evident și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
, Negoiță (30.IX.1933, Ploiești - 19.II.2000, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Anei (n. Grama) și al lui Negoiță Irimie, cizmar. Începe școala primară la Ploiești, apoi, familia mutându-se la Blaj, va termina aici liceul (1950). Între 1952 și 1956 urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj. Funcționează ca redactor la „Tribuna” (din 1957) și este în același timp
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
mai mult, atunci își face loc competiția în specializare. Sunt fabricate bunuri, se produce recolta, sunt menținute legea și ordinea, comerțul este dirijat, iar serviciile financiare sunt asigurate de oameni cu o și mai îngust) specializare. În termeni strict economici, cizmarul depinde de croitor pentru a-și face pantalonii, iar croitorul de cizmar pentru a-și face pantofii, fiecare fiind prost îmbr)cât în lipsă serviciilor celuilalt. În termeni strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se produce recolta, sunt menținute legea și ordinea, comerțul este dirijat, iar serviciile financiare sunt asigurate de oameni cu o și mai îngust) specializare. În termeni strict economici, cizmarul depinde de croitor pentru a-și face pantalonii, iar croitorul de cizmar pentru a-și face pantofii, fiecare fiind prost îmbr)cât în lipsă serviciilor celuilalt. În termeni strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar cel din urm) depinde de Kansas pentru a-și procura carnea de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tânără, București, 1953; Süto´´ András, Candidatul necunoscut, București, 1954, A șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare cu Alexandru Aldea), Cireșe tomnatice, pref. Gálfalvy Zsolt, București, 1963 (în colaborare cu Constantin Olariu, Alexandru Aldea și Nicolae Străvoiu); József Attila, Csoszongyi - bătrânul cizmar, București, 1954 (în colaborare cu T. Cozma); Papp Ferenc, Rugina, București, 1955; Simon Magda, Nunta mare, București, 1959; Szabó Gyula, Neamul Gondoșilor, București, 1967; Henryk Sienkiewicz, Quo vadis?, pref. Stan Velea, București, 1967 (în colaborare cu Elena Lința); Ranko Marinković
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
DUMITRESCU, Geo (17.V.1920, București - 28.IX.2004, București), poet și traducător. Este fiul Aureliei (n. Buiculescu) și al lui Vasile Oprea, care își schimbă numele în Dumitrescu, cizmar și proprietar al unui magazin de încălțăminte pe Calea Griviței din București. D. (al cărui prenume la naștere era Gheorghe) face cursul primar la Școala „Regina Margherita” și la Școala nr. 28, apoi studii secundare la Liceul „Marele Voievod Mihai” din
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
, Veronica (22.IV.1850, Năsăud - 3.VIII.1889, Mănăstirea Văratec, j. Neamț), poetă. Este al doilea copil al Anei și al lui Ilie Câmpan, cizmar, și primește și ea la naștere prenumele Ana. După moartea soțului său (1849), Ana Câmpan trece cu cei doi copii în Moldova, la Târgu Neamț. De aici, în 1853, pleacă la Iași, unde se și stabilește. Începând să urmeze cursurile
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
Democrat din România și cel de-al IV-lea al Uniunii Sindicatelor. Este ales secretar al Cercului de Editură Socialistă, lucrând totodată ca redactor la „România muncitoare”. În decembrie 1913 ajunge pentru prima dată la Paris, unde este găzduit de cizmarul Gheorghe Ionescu. Acesta îi va oferi subsolul locuinței sale, unde I. își va scrie cea mai mare parte a operei în limba franceză. Lucrează ca zugrav și trimite corespondențe pentru „România muncitoare”. În martie 1914, aflând că a murit militantul
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
unui dictator viu nu are ca efect major regenerarea. Nici n-ar avea cum. Asasinatul nu are niciodată nimic sacrificial. "Micul supraom a murit, dar moștenirea lui trăiește." (12) Cel idolatrizat de o ideologie substituită religiei redevine, prin sloganuri contaminante, cizmarul care ar echilibra poporul dacă ar fi ecorșat. "Ceaușescu, nu pleca, vrem pantofi din pielea ta!" (81). A învins, neconvingător, ritualul militar. Și Conducătorul a fost condus într-un simulacru juridic. Apoi, la zidul execuției și al extincției lumii pe
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
absurdului (Un om ca mine și un câine ca Pip, Cum a vândut Mache sufletul măgarului lui Silvestru Găman). Maniera e adecvată totuși când, sub acoperișul tragicomediei absurde, mocnesc reacții violente ale subconștientului, ca în povestirea Cum a spart un cizmar vioara lui Paraschiv și s-a preschimbat în cățel. SCRIERI: Ploaia de atunci, București, 1967. Traduceri: Yasunari Kawabata, Kyoto sau Tinerii îndrăgostiți din străvechiul oraș imperial, București, 1970, Țara zăpezilor, București, 1995; Franz Werfel, Povestiri din două lumi, București, 1971
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
pozitiv. Într-o dimineață o găsii pe doamnă Într-o stare mult mai bună, lucru care, evident, mă determină să cred că aceasta se datora tratamentului meu. „Nu, spuse pacienta mea, Îmbunătățirea sănătății mele nu se datorează remediilor dumitale, ci cizmarului Ibrahim care, vizitându-ne aseară și observându-mi ochii inflamați, și-a dat seama că sufeream de h³bbet-ul-kei. M-a cauterizat pe dată și din acel moment mă simt mult mai bine, bucurându-mă de altfel și de o noapte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fapt care - după spusele lui Ibrahim - este cel mai evident simptom al bolii (kei)73. Dar În afară de aceasta, Ibrahim nu știa prea multe despre alte boli; totuși, nimeni n-ar trebui să-i aplice proverbul latinesc Ne sutor supra crepidam („Cizmarul să nu-și dea cu părerea asupra unor lucruri care depășesc sandala”). Doamnei cu pricina i se făcuse cauterium actuale pe frunte după ce, mai Înainte, părul Îi fusese tăiat foarte scurt. Fără Îndoială că efectul cauterizării este mai drastic și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
SÂRBU, Cristian (14.V.1897, Buești, j. Ialomița - 9.III.1961, București), poet. Fiu de țărani, S. urmează școala primară în sat, apoi pleacă în capitală, unde devine cizmar, profesiune pe care o va practica până în 1950, dar continuă să se instruiască, citind sau audiind diverse cursuri la Universitate, frecventând cercurile socialiste. Cel mai important eveniment al tinereții lui nespectaculoase este efectuarea stagiului militar în marină, când a putut
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
de azi, București, 1951; Cântece pentru Sanda, București, 1956; Dragoste de viață, București, 1956; Pași spre lumină, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Ion Bănuță, București, 1963; Pasărea de stea, pref. G. G. Ursu, București, 1971. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, [Un lucrător cizmar poet], ADV, 1924, 12 563; Perpessicius, Opere, VII, 104-105; N. Davidescu, „Pași spre lumină”, ALA, 1935, 748; Șerban Cioculescu, „Pași spre lumină”, RFR, 1935, 9; L. I. [Lazăr Iliescu] „Tablouri și cântece din călătoria mea”, VR, 1938, 4; Arghezi, Scrieri
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
, Dimitrie (pseudonim al lui Dumitru Petrescu; 8.III.1917, Segarcea-Vale, j. Teleorman - 28.XI.1971, Buftea), poet, autor de teatru și proză. Este fiul Pașcăi (n. Preotu) și al lui Dumitru Petrescu, plugar și cizmar, mort în primul război mondial. Mama recăsătorindu-se în 1924 cu Florea Stoicea, zidar și antreprenor de case din Turnu Măgurele, S. face aici școala primară și trei clase gimnaziale la Liceul „Sf. Haralambie”. Este trimis de tatăl vitreg, de
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
a fost sincer cu mine. Mi-a spus că și el este gălățean. Era un tinerel care purta pecetea originii. Am vorbit despre Galați, despre ocupația lui anterioară, la care foarte senin mi-a spus că a fost calfă de cizmar. Mai este ceva de mirare? Totuși, a fost foarte sincer cu mine și mi-a spus că nu pot să dau examenul- mi-a dat multe amănunte pentru care i-am mulțumit, mi-am luat dosarul și am plecat. După
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Costeștii din Vale, j. Dâmbovița), prozator. Este fiul natural al Ilincăi Sotir Dumitru, țărancă, și al unui brutar, grec macedonean de origine, Constantin Vissarion. Urmează cinci clase în comuna natală (1886-1891), apoi, dat în familia bunicului, e ucenic la un cizmar din Titu (1892-1895), de unde fuge, devenind agent veterinar, copist la tribunal, notar (1901), agent fiscal, agent sanitar, fondator de cooperative rurale. Dintr-o singură căsătorie a avut zece copii, cărora le-a dat cele mai năstrușnice nume de botez: Garibaldi
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
NECULUȚĂ, Dumitru Theodor (20.IX.1859, Târgu Frumos - 17.X.1904, București), poet. Copil de țărani nevoiași, N. părăsea la zece ani casa părinților săi, Zamfira și Toader Neculuță. Muncitor cizmar, el se formează ca autodidact. Citea literatură (M. Eminescu și G. Coșbuc, în primul rând), iubea muzica. Legat de mișcarea muncitorească, este alături de I. C. Frimu în lupta pentru refacerea Partidului Socialist Democrat după trădarea „generoșilor”. Debutează, sub numele D. Niculescu
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
PĂCURARIU, Francisc (2.I.1920, Teaca, j. Bistrița-Năsăud - 13.IV.1998, București), prozator, poet, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Szabo) și al lui Efrim Păcurar, cizmar. Își începe învățătura în comuna natală și din 1932 urmează Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj, luându-și bacalaureatul în 1940. În „Luceafărul”, revista liceului, îi apar în 1938 primele încercări literare - versuri și comentarii critice. După Dictatul de la Viena, urmează
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
atît de frumos rotunjit), capul balenei normale îți evocă un gigantic pantof în formă de galion - ceea ce nu-i o comparație tocmai măgulitoare. în urmă cu două sute le ani, un bătrîn călător olandez l-a comparat cu un calapod de cizmar. Dar în acest calapod sau în acest pantof ar putea să se lăfăie ca-ntr-un palat băbuța din poveste, împreună cu tot roiul ei de copii. Cînd te apropii ceva mai mult de el, capul începe să aibe înfățișări diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]