521 matches
-
târguri, rămânând în proprietatea absolută a țăranilor. Clăcașii nevolnici sau văduvele foștilor clăcași care se aflau în comunele rurale și care nu aveau pământ de hrană, rămâneau proprietari absoluți pe locurile cuvenite pentru casă și grădini, în condițiile restului clăcașilor. Clăcașii deveniți proprietari puteau închiria, ipoteca, vinde sau dărui proprietatea lor. Fiecare clăcaș rămânea dator ca în termenul stabilit de lege să depună declarație la subprefectura locală dacă voiește a primi în deplină proprietate pământurile respective. (13 aprilie 1864, Adunarea legislativă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clăcași care se aflau în comunele rurale și care nu aveau pământ de hrană, rămâneau proprietari absoluți pe locurile cuvenite pentru casă și grădini, în condițiile restului clăcașilor. Clăcașii deveniți proprietari puteau închiria, ipoteca, vinde sau dărui proprietatea lor. Fiecare clăcaș rămânea dator ca în termenul stabilit de lege să depună declarație la subprefectura locală dacă voiește a primi în deplină proprietate pământurile respective. (13 aprilie 1864, Adunarea legislativă a României) La 14 august 1864, Alexandru Ioan în Proclamația către sătenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămânea dator ca în termenul stabilit de lege să depună declarație la subprefectura locală dacă voiește a primi în deplină proprietate pământurile respective. (13 aprilie 1864, Adunarea legislativă a României) La 14 august 1864, Alexandru Ioan în Proclamația către sătenii clăcași, contrasemnată de miniștrii săi - Kogălniceanu, N. Crețulescu, N. Bălănescu și General Manu, sub nr. 1015, anunța că îndelungata lor așteptare, marea făgăduință dată de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenției, în interesul Patriei, asigurarea proprietății funciare și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fi buni plugari și buni cetățeni...; iubiți România care, de astăzi este dreaptă pentru toți fiii săi" („Monitorul" 15/27 august 1864). Sub proclamația citată erau publicate normele „pentru regularea proprietății rurale" referitoare la: dreptul de proprietate a săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul moșiei; despre vatra satului; determinarea prețului răscumpărării clăcii și a celorlalte sarcini (ca răscumpărare sătenii urmau să plătească în fiecare an, timp de 15 ani, cei cu 4 boi și o vacă, 133
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Kogălniceanu, este coautorul celor mai mari reforme care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care a cincia parte din pământul țării care fusese înstrăinată prin mănăstirile închinate a fost redată țării, devenind proprietatea statului; împroprietărirea sătenilor clăcași prin legea rurală din anul 1864, decretată în urma loviturii de stat din 2 mai 1864, care a dat țării „Statutul" și „Așezământul electoral", votată prin plebiscit, ca prima Constituție și prima lege electorală pe care țara și-a dat-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Zahorna, Rădeni etc. sunt sate care în scurt timp nu vor mai exista. Se remarcă în aceste sate un prisos de femei, lipsa de copii, iar puținii bărbați sunt în mare parte celibatari. Mai este de observat că chiar satele clăcașilor de la 1865 sunt în scădere în raport cu satele mai noi; ele prezintă un procent mai mic de locuitori la fiecare menaj. Acesta poate fi atribuit fărâmițării pământurilor țărănești și inferiorității economice în care sunt fixați să trăiască acești săteni. Se mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
așezat pe partea stângă a apelor pârâului Berheci, folosite la adăparea naturală a vitelor, irigarea grădinilor de zarzavat, topitorii pentru cânepă și in, loc de scăldat al copiilor și de inițiere în pescuit. Este populat de răzeși cât și de clăcași așezați în cătunul Valea Iepei la împroprietărirea țăranilor din 1864, (împroprietărire s-a făcut și 1921). Satul Lazu (Onceștii Noi) s-a dezvoltat în prelungire cu Dealul Berghiului. Începuturile satului au fost la punctul numit Sâliștea, apoi datorită apropierii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe aceste meleaguri din Bucovina (așa cum se arată în monografia Tarniței), începând cu anul 1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni) și Slobozia (Stănișești). Tărnicenii s-au așezat pe moșia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câteva veacuri de-a rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul Cocoliei, Zarea, Hlize și Pripor - își arată sfidător măruntaiele de piatră, iar altele cu îngăduință au permis șuvoaielor să le desfigureze. Cu toate acestea, clăcașii satului aduși din ținuturile Dornei au îndrăgit cu timpul și s-au legat prin jertfă de sânge de aceste locuri, la început străine lor. Oameni voinici, viguroși și îndrăzneți, au continuat lupta cu toate greutățile ivite, au întemeiat așezări într-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de primejdii, între aceste dealuri împădurite. În acest ținut au țesut cu piciorul păinjeniș de poteci sau au lucrat poduri și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici ale locuințelor, acoperișul foarte înalt, unele particularități ale limbii (amu în loc de acum, muiere în loc de femeie, tăt în loc de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în firea lor o mândrie aparte ce-și are originea în neamul lor de răzăși (cei care aveau în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul Nou, care se trag din clăcași (aceștia, având mai puțin pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze la arendași pentru a-și asigura subzistența. Recolta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al XIX-lea, comerțul cu produse agricole era frânat de vămile interne care existau în aproape toate orașele de pe atunci. În condițiile economice bazate pe clacă nu putea fi vorba de un comerț liber. Seceta și calamitățile naturale au împins clăcașii în ghearele cametei sălbatice, fapt care a dus la pauperizarea generală a acestora. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, după cum ne spun bătrânii, unii cetățeni în tovărășie încărcau carele trase de boi mari cu diverse cereale, piei de animale, lemne și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost primul creștin ortodox din lume. Venirea lui în noaptea Crăciunului este, de asemenea, prilej de bucurii pentru cei mici și chiar și pentru cei mari. Băștinașii răzeși au păstrat tradiționalele obiceiuri strămoșești: colindele, Plugușorul, capra, Sorcova. După anul 1744, clăcașii veniți din nordul Moldovei au mai completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Snopii de la coamă se puneau cu rădăcina în sus, depășind nivelul acesteia. Casele cu o singură încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de pari), lipiți cu vălătuci, ce aparțineau păturii sărace a țărănimii și clăcașilor, nu s-au mai păstrat. Despre construcțiile țărănești, I. Antonovici consemna: „...cei săraci își săpau bordeie în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bejăniei spre Basarabia, Moldova, Muntenia și peste Carpații de Nord. Acești bejenari români, în grupuri mari, s-au așezat pe moșiile boierești și mănăstirești, care aveau nevoie de brațe de muncă. Astfel, în jurul anului 1784, s-a înființat satul de clăcași 1 Filipeni și m în aceiași perioadă și satele Slobozia, Stănișești precum și Tarnița, cu țărani veniți din zona Vatra Dornei, probabil din vechea localitate bucovineană Tarnița, situată la nord de Iacobeni, Pătrăuți și Cașvana. Satul Tarnița, sat de clăcași situat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de clăcași 1 Filipeni și m în aceiași perioadă și satele Slobozia, Stănișești precum și Tarnița, cu țărani veniți din zona Vatra Dornei, probabil din vechea localitate bucovineană Tarnița, situată la nord de Iacobeni, Pătrăuți și Cașvana. Satul Tarnița, sat de clăcași situat între satele de răzeși Oncești și Făgheni, a început să se dezvolte economic la scurt timp de la înființare. Bejenarii sosiți aici din Bucovina au găsit aici condiții prielnice pentru creșterea animalelor, în special a ovinelor, colinele de aici oferind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două codițe, cu cărare pe mijloc. Când acestea ieșeau la horă, semn al integrării în colectivitate, își schimbau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
elementele de organizare internă specifice. Din nefericire pentru evoluția lor socială, rromii au fost supuși prin sclavie unui tratament de segregare, adică, interzicerea unor drepturi civice (cult, căsătorie, cimitire separate etc). Reforma agrară din 1864, care a oferit posibilitatea țăranilor clăcași de a deveni proprietari de pământ nu a afectat decât un număr redus de rromi. Totuși reforma a permis apariția unei categorii de rromi ce practică agricultura și chiar constituirea de sate Întregi locuite de rromi. Cele mai multe așezări de acest
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
trei, printre care și cel de la Câmpulung. Cele 8 economate administrau o avere constând din 110 sate cu moșii și cu 20 de munți, poieni și braniști. În cele 110 sate ale Fondului Bisericesc trăiau 7.316 familii de țărani clăcași, cu 36.580 de suflete<footnote Ibidem. footnote>, între acestea integrându-se și cele 176 de familii de vămeni <footnote N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, p. 29. footnote>, înregistrate de conscripția Josefină dintre anii 1784-1787, cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
religionar, economatul din Câmpulung <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 20. footnote>. Sub noua stăpânire, situația țăranilor din Vama nu s-a îmbunătățit. Cu toate că Iosif al II-lea a ordonat, la început, să se respecte vechile raporturi moldovenești dintre proprietari și clăcași, încă din timpul administrației militare (1774-1786), le-au fost răpite o serie de drepturi și li s-au impus dări mai apăsătoare. Robota a fost ridicată de stăpânii pământului, prin arendașii lor, de la 12 zile pe an la 24 de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
înființându-se domeniul Vama al Fondului Bisericesc, vămenii ajung în situația țăranilor dependenți de pe domeniile coroanei, situație asemănătoare cu cea a țăranilor români din zona Munților Apuseni, cu toate că la venirea austriecilor în Bucovina, la 1774-1775, țăranul român, inclusiv vămenii, erau clăcași liberi, supuși regimului stabilit prin așezământul pentru boieresc. Acest statul de clăcaș, liber în fond, care are obligații față de stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dependenți de pe domeniile coroanei, situație asemănătoare cu cea a țăranilor români din zona Munților Apuseni, cu toate că la venirea austriecilor în Bucovina, la 1774-1775, țăranul român, inclusiv vămenii, erau clăcași liberi, supuși regimului stabilit prin așezământul pentru boieresc. Acest statul de clăcaș, liber în fond, care are obligații față de stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea austriacă, manifestată la început sub forma administrației militare, și în 1786, prin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea austriacă, manifestată la început sub forma administrației militare, și în 1786, prin integrarea Bucovinei la Galiția, a impus țăranilor clăcași obligații sporite, apropiind cuantumul acestora de cel al țăranilor galițieni, care se aflau într-o situație similară robiei. S-a introdus nartul - norma de lucru - care nu putea fi efectuată decât în 3-6 zile normale, astfel încât s-a ajuns repede
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote>. Până la stabilirea definitivă a cadastrului, impozitul s-a perceput în sistemul vechi, al cislei, adică suma pe care trebuia s-o plătească un sat era repartizată de comitetul comunal asupra fiecărui sătean, ținând cont de starea lui economică: fruntaș, clăcaș, mijlocaș, colibaș <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 169. footnote>. Aceste categorii ale țărănimii dependente, pe care le întâlnim și la Vama, înseamnă: a. țăranul fruntaș poseda cel puțin un plug întreg cu 6 boi (în alte izvoare 4 boi), câteva
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]