521 matches
-
să muncească fără nici o răsplată, îi scotea mereu datori, le cerea alte noi dobânzi și dări, până când, într-o zi, nemaiputând răbda, oamenii s-au răsculat, l-au prins și l-au legat fedeleș, cerând judecată pentru faptele sale neomenești. Clăcașii de pân’atunci, dezrobiți de apăsarea unui singur om, se uniră și începură să muncească folosindu-se ei acum de rodul muncii lor. Iar feciorul Împăratului Negură, nemaiavând ce face, și trebuind să aibă și el un rost pe acest
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din 14 august 1864 care și au construit locuințe în capătul ogoarelor de o parte și de alta a pârâului ce vine de la Velnița. Chirceștii au fost comună aparte, prin legea de
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de a se veni cu anumite date istorice privind înființarea și evoluția satelor de pe teritoriul comunei Umbrărești, dar ele, datele, sunt rudimentare și inexacte, cu aprecieri inadecvate domeniului. De pildă, se scrie despre satul Eremia Grigorescu că „este sat de clăcași”, deși, la data respectivă, el abia se înfiripa din răzeșii umbrăreșteni mutați pe terasa de est a apei Bârladului, în urma marilor inundații din acești ani. Ori că satul Torcești ar fi fost „înființat pe moșia boierului Paul Balș”, iar satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
caracteristică dorința și curiozitatea de a pătrunde în tainele vremilor trecute, am primit de la părinții mei — tata, Toader V. Sion (zis Bărceanu, după tatăl lui vitreg), familia Sion având ascendență răzeșească veche, și mama, Ștefana, născută Druță, descendentă din țărani clăcași. Lor și tuturor consătenilor mei, oameni de bine, le dedic această lucrare a noastră, contribuție la mai buna cunoaștere a istoriei satelor de pe teritoriul istoric al comunei UMBRĂREȘTI. CAPITOLUL I 1. Așezarea geografică și condițiile naturale „Este întotdeauna nevoie, înainte de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de câte 5 ha. Țăranii răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceramice tipice culturii Dridu și un schelet uman. În august 1864, ca urmare a Legii rurale din acest an, o parte din moșia Umbrăreștilor de sub stăpânirea Elencăi Manu, în suprafață de 378 fălcii, a fost expropriată și atribuită apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mână în mână, destrămându-se astfel latifundiul creat de generațiile boierilor Costăchești, lărgit de vornicul Gavril Conachi și de nora acestuia, Elenco Manu, păstrat timp îndelungat ca mare proprietate boierească. Compararea cifrei de 378 fălcii, date celor 130 familii de clăcași în 1864, cu cifra de 2.300 fălcii rămase unei singure familii este suficient de elocventă pentru a se putea găsi explicații pertinente față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la urmă, moșia boierească se va divide și va fi stăpânită în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei în 1864, căci el însuși aspira să urce pe tronul Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu dispreț și rea-credință în raporturile cu țăranii clăcași de pe moșie și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Legii Rurale din august 1864, partea de nord a moșiei Torcești de la est de Bârlad, pe întreaga ei lungime din Bârlad și până în valea Călmățuiului Mic, Herătău, și pe o lățime de 200 stânjeni, a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv clacă, proprietarul a primit ca despăgubire suma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în vedere populația grupată prin cumulare pe cele două hotare ale comunei, adică Umbrăreștii și Torceștii, și nu pe fiecare sat de pe vetrele umbrăreștene existente de-a lungul timpului, astfel obținându-se următoarea proximă evidență: Familii de răzeși și de clăcași Pentru înțelegerea și interpretarea corectă a cifrelor din situația demografică de mai sus sunt necesare câteva detalii explicative. Spre exemplu, numărul de 15 familii din dreptul satului Umbrărești, pentru prima jumătate a secolului al XVII-lea, nu reflectă altceva decât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dar nici noua înregistrare, chiar dacă s-a cerut și s-a făcut nominal, nu reflectă realitatea, iar aceasta se observă din faptul că mulți locuitori și chiar sate întregi rămân neînregistrate. Urmărind cu atenție numele locuitorilor catagrafiați la satul de clăcași Torcești, „a Nastasiei Racovițoaia”, observăm un aspect ce trebuie relatat și anume intervertirea numelor înscrise, în sensul că cei mai mulți dintre locuitorii de pe lista satului de clăcași sunt, de fapt, din satul răzășesc ce se va numi ceva mai târziu Slobozia-Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
chiar sate întregi rămân neînregistrate. Urmărind cu atenție numele locuitorilor catagrafiați la satul de clăcași Torcești, „a Nastasiei Racovițoaia”, observăm un aspect ce trebuie relatat și anume intervertirea numelor înscrise, în sensul că cei mai mulți dintre locuitorii de pe lista satului de clăcași sunt, de fapt, din satul răzășesc ce se va numi ceva mai târziu Slobozia-Torcești, satul acesta ținând tot timpul de hotarul și comunitatea Umbrăreștilor-răzeși, așa cum corect se va face înregistrarea abia în catagrafia din 1845, cea mai aproape de realitate dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
16 liudi” și „6 slugi scutite”, iar în 1831, după numai 15 ani, să fie înregistrate la aceeași categorie fiscală „37 slugi scutite” și abia „13 birnici” la un număr de 95 familii înscrise ca locuind în numitul sat de clăcași (de fapt erau trei: Siliștea, Tămășeni și Boziești, căci acestea alcătuiau unitatea fiscală numită Slobozia-Umbrărești), discrepanța fiind evidentă. Asemenea situații sunt frecvente astfel încât e de înțeles de ce în 1816 cifrele sunt atât de scăzute la birnici, cât și la scutelnici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ioniță, popa Vasîli și popa Timofti; Vasile Druțul (Druță), vătăman; Vasile Lungul ruptaș și Ion Drăgoi mazil; Radu Bosîioc, călăraș isprăvnicesc; Enache crâcimar, călăraș căpitănesc și alți slujbași scutelnici ai „dumisali vistierniceasa Nastasîia”, văduva lui Iordache Costache la satul de clăcași Torcești. Dacă în anul 1772, numărul preoților din satul Torcești este 5, observăm că, în 1774, el a fost redus la 3 (trei), la Umbrărești rămânând același număr, doi. Ei, împreună cu alte categorii de slujbași ai statului sau ai boierilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căreia se stabilea partea de contribuție a fiecărei familii, în raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât răzeșii din Slobozia-Torcești, respectiv Salcia și Cătunașii, cât și clăcașii din Torcești. La Umbrărești și Condrea au fost prinși răzeșii din ambele sate, dar se pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor și Bozieștilor, noi neputând identifica nici un nume specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se pare a fi aceea din rândul birnicilor, puțin evidențiată în lucrările de profil și puțin cunoscută până acum datorită faptului că țărănimea noastră a fost prezentată mai mult sub forma celor două bine cunoscute entități: țăranii răzeși și țăranii clăcași. Or, este bine să se știe că atât în rândul răzeșilor, cât și al clăcașilor, locuitorii satelor se departajau în trei categorii bine individualizate și recunoscute de fiecare sat. Și mai era o a patra, aceea de periferie socială, așa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puțin cunoscută până acum datorită faptului că țărănimea noastră a fost prezentată mai mult sub forma celor două bine cunoscute entități: țăranii răzeși și țăranii clăcași. Or, este bine să se știe că atât în rândul răzeșilor, cât și al clăcașilor, locuitorii satelor se departajau în trei categorii bine individualizate și recunoscute de fiecare sat. Și mai era o a patra, aceea de periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în întindere de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea boierilor Balș, în afara terenului revenit clăcașilor prin împroprietărirea din 1864. Incongruențele sunt evidente și destul de substanțiale, cifrele din urmă fiind acelea care se află mai aproape de realitate, admițând că se puteau strecura anumite greșeli sau că, la amanetare, suprafața pusă putea fi dată mai mare pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fălcii în plus față de aceea înscrisă în situația din 1848, deși în aceasta, credem, intra ori trebuia să fie cuprinsă și suprafața de moșie de la est de apa Bârladului, respectiv a satelor Boziești și Tămășeni. Locul de folosință atribuit umbrăreștenilor clăcași în 1848 măsoară pe hârtie 175 fălcii, iar în 1864 au primit, urmare a împroprietăririi, 378 fălcii și aici mai mult decât dublul din 1848. Mai trebuie avut în vedere că țăranii răzeși nu sunt cuprinși în rândul celor împroprietăriți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între 400 lei, cea mai mare, și 10 lei minima. S-a înscris cu un fond de 400 lei și a vărsat imediat 50 lei preotul Gheorghe Rarinca, paroh la Torcești, dar cu locuința la Umbrărești; 300 lei un fost clăcaș, dar acum era un foarte bogat siliștean, Neculai Zaharia, care a vărsat imediat 200 lei, sumă egală cu aceea cu care s-a înscris și pe care a achitat-o imediat moșierul Gheorghe Ulise Negropontes. S-au mai înscris tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu știe [...], posedă una casă de locuință cu două odăi și șasă prăjini loc; compusă din două odăi, una sală și două etace acoperite cu tablă; mai posedă una căsoaie și una bucătărie învelite cu stuf, imobil aflat între locuitorii clăcași din cotuna Slobozia-Umbrărărești” (subl.n.). Neștiutorul de carte din acest act ținea, totuși, cârciumă, certificatul solicitat fiindu-i necesar pentru obținerea autorizației de practicare a acestui gen de comerț. În această casă a locuit, cât timp a stat la Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa din Torcești, răscumpără de la un Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]