4,368 matches
-
vom împietri (intabula) în marmură,CULTURA!” ... Redeșteptarea sentimentelor naționale este un obiectiv necesar” ... Demnitatea se crează prin învățătură . Doar astfel vom simți adevărata libertate și identitate națională și culturală” ... ”Să scoatem fericirea din aur și din vise și o vom clădi în lăcașul uman al sufletului nostru” ... Cu cheia cercetării vom împlini posibilul sau imposibilul și opera scriitorului va rămâne în istoria literară”. - Deviza ei: Credință, Adevăr, Dreptate, Dăruire ,Lupta pentru sine și alții, Înălțare(elevare) spirituală, Armonie. - 3. LUCIA ANUCUȚA
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_lacrima_de_sefir.html [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
Hanul de poveste și să revăd o hangiță care mi-a furat mințile”! Acest loc de popas mirific, rustic și deopotrivă modern, ambele într-o atmosferă armonioasă și pe potriva plăcerii tuturor, e „hanul artiștilor”...! Se numește Restaurantul „Irina” și e clădit întru binele soartei drumeților, chiar alături de peroanele Autogării din Bacău! Glorie vinului Buchet de voluptăți, sursă de inspirații dezlănțuite, vinul e o sonatină de Chopin. Păstrat în corn de zimbru, în vechime, apoi în amfore smolite, iar mai târziu în
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
de natură practică - progresul umanității - pe care, se spune, o iubea cu „pasiune mistică”. El arăta necesitatea educației prin care se poate realiza reforma sufletească în sensul spiritului pozitiv, altruismul luând locul egoismului. Și nu trebuie uitat că educația se clădește pe moralitate; numai cu ea se poate crea orice edificiu solid. În concluzie, referindu-ne la situația din țara noastră, parcă nu am dori schimbări pripite, ci profund gândite, nu am dori neliniști, judecăți nedrepte și lipsă de răbdare din partea
RĂBDARE ȘI SPERANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1421883522.html [Corola-blog/BlogPost/350151_a_351480]
-
fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei clădiri a existenței. În viață s-a binecuvântat prin datini și obiceiuri în casa pe care și-a clădit-o cu toată dăruirea ființei lui fericite de a avea o familie. Familia a constituit pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbătorii, copiii spre împlinire. Masa de sărbători a legat pururea
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
Acolo descoperi că omul acela de azi dimineață avea treabă în poiana de lângă pădure, unde erau veniți și alți câțiva străini să ajute la făcut fân, pentru o claie - două femei, doi copii, care munceau împreună cu omul cu pălăria mare. Clădeau căpițe și le cărau spre locul unde trebuia să fie stogul, folosind calul care trăgea căpițele. Omul cu pălăria și câinele, la un moment dat, lăsă grebla din mână și se duse lângă gardul unde era locul pentru un nou
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
groapă îngustă și adâncă în pământ, în care ridică și așeză partea de jos a unui prepeleac mare, un trunchi alb de molid, înalt, cât un copac, mai gros la bază și mai subțire la vârf, în jurul căruia se va clădi stogul. După ce ridică cu greu acel prepeleac înalt și greu, omul umplu marginile gropii cu pământ și pietricele, ca prepeleacul să stea drept. Ba mai bătu trei țăruși, care să sprijine mai bine prepeleacul. Împrejurul prepeleacului, așternu fel de fel
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
mai mici, ca un cerc, pe care se va așeza fânul în stog. Când termină cu așezarea așternutului pentru stog, omul plecă să aducă de la păscut calul, cu care urma să tragă căpițele de pe țarină spre locul unde se va clădi stogul. Ceilalți munceau mai departe la greblat fân în căpițe. Ionuț, în inocența sa de copil, era încântat să contemple de la distanță munca la fân a acelor oameni. Ar fi vrut și el să se apropie și să ceară să
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
distanță munca la fân a acelor oameni. Ar fi vrut și el să se apropie și să ceară să-l lase să ajute la greblat, dar nu îndrăznea: vedea câinele dormind lângă claie, chiar lângă locul unde trebuia să se clădească stogul de fân. S-a tot uitat, s-a tot uitat cum muncesc alții, cât timp omul și calul munceau la cărat toate căpițele la stog. Admiră apoi cum omul cu pălăria mare, ajutat de cele două femei și copiii
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
de fân. S-a tot uitat, s-a tot uitat cum muncesc alții, cât timp omul și calul munceau la cărat toate căpițele la stog. Admiră apoi cum omul cu pălăria mare, ajutat de cele două femei și copiii, au clădit stogul înalt și rotund, frumos ca un fus de tors lână. Odată terminată treaba, oamenii își pregătiră uneltele să plece să grebleze în altă parte, unde mai fusese cosit de dimineață. Ionuț își aminti că bunica îi zisese nu cumva
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
a rămas uimit de piramidele faraonilor, s-a întors în țară cu o enormă bogăție sufletească. Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa Domus Augusta și Templul de marmură al lui Apolo, urmat de Statuile Danaidelor. Se clădise mărețul Panteon, termele lui Agrippa, Porticul Octaviei și frumosul teatru al lui Marcellus. El frecventa adesea bazinul de apă al luptătorilor, teatrele, circurile, dar și localurile de noapte, reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
încontinuu, în orice timp. Ba chiar exterminam geniile în acest fel, pee i care în general au o viață mizeră. Biblia spune undeva că ‘’visele se nasc din mulțimea nevoilor’’. De fapt, e un imbold interior ce vine din egoismul clădit pe baza celor amintite și care întunecă mintea individului prin invidie... și, apoi cică ne pasă... da, prin exagerarea de a convinge pe altul despre convingerea noastră personală..? Din aceasta a venit tragedia Geniului în țara aceasta... a fost întotdeauna
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
muzicienii vor interpreta doar muzică live. Dacă prima zi va fi dedicată muzicii tradiționale maramureșene, vineri, 16 august, vor urca pe scena din Săpânța șapte muzicieni din șapte țări, care vor crea un concert, inspirați de Maramureș - Roots Revival Romania. „Clădind pe experiențele din anii precedenți, mergem mai departe și mai adânc anul acesta, aducând 7 muzicieni tradiționali, din 7 culturi diferite, pentru 7 zile în Maramureș. Ei se întâlnesc pentru prima dată în România. Vor avea șansa de a cunoaște
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
pe care avea să-l ocupe până la moarte, în 1 aprilie 1947), iar Elisabeta revine în România, unde locuiește până la plecarea Regelui Mihai, în ianuarie 1948, și revine la titlul și numele de Principesa Elisabeta a României. Elisabeta și-a clădit la București, alături de parcul Herăstrău și în imediata apropiere a Muzeului Satului, un palat proiectat de arhitectul Corneliu M. Marcu, început în anul 1935 și desăvârșit în anul 1937. O placă de aramă aflată în partea dreaptă a ușii de
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1479387736.html [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
al lumii. Acest ethos are ca principală trăsătură așezarea omului în locul lui Dumnezeu și transformarea acestuia în măsură a tuturor lucrurilor. Eliminând raportarea la Dumnezeu, la transcendent, singura realitate devine lumea terestră, iar scopul omului este acela de a-și clădi fericirea în acest cadru limitat. De aceea, el făptuiește, construiește, cercetează, scrutează universul întreg pentru a-și crea confort și bunăstare sau, pur și simplu, pentru a-și satisface setea de cunoaștere. În toată această căutare, manifestă dinamism și consumă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
o stea/ prin altă stea./ Numele acest/ are în el ceva amețitor de adânc -/ e ca și cum te-ai uita/ în oglinda unei fântâni,/ prin altă fântână./ Numele-acest/ e ca streșina casei noastre -/ pe fiecare literă a lui/ rândunica își poate clădi/ cuib de lut. Lili Bobu Cu lanțul de rouă la glezne, prin iarba verde de acasă, ați cuprins sfințenia ființei, a obârșiei, a casei ,,văduve și triste de pe margine de Prut”, în metafora ,,verdelui ce ne vede”. Lumea satului, ,,picurat
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Am două vieți:/ În vene una-i,/ Cealaltă în muzică tresaltă./ Întâia, într-o zi, muri-va,/ În cântec va trăi cealaltă. Lili Bobu Poet al candorilor, născut în cântec (de leagăn), ați crescut din ,,adânca rădăcină a cântului cosmic”, clădind lumea și sinele prin cântec, într-o cascadă a bucuriilor simple, regăsindu-vă în metafora lui Lucian Blaga: ,,locuiesc într-un cântec de pasăre”. Grigore Vieru M-am amestecat cu viața/ Ca noaptea cu dimineața./ M-am amestecat cu cântul
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
strălucitoare, amintirea dumneavoastră va dăinui, atâta timp, cât va exista poezia. Opera durată și durută, sfidând ,,păienjenișul sârmei ghimpate”, citind lumea prin prisma suferinței basarabene, iradiind candoare, o lirică trainică, sub cupola adevărului, este ceea ce ne va rămâne. O lume clădită din frunze, din cuiburi de păsări, din ierburi și din dulcile vetre. Mai bună, mai frumoasă, mai accesibilă, mai umană. Și acolo, deasupra bolții Luminii, veți dantela noi versuri, senine și neliniștite deopotrivă, resacralizând lumea. Grigore Vieru Mare ești, moarte
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
destinul există și s-a transformat într-un fenomen care s-a accentuat de-alungul vremii. „De aceea sunt și atât de puțini oameni fericiți! Atâția câți merită!”, spunea Alexandru Vlahuță când vorbește despre răbdarea umană sau îndelunga răbdare de a clădi fericirea care ține de inima omului, de natura ori firea pe care o are, nu cea moștenită de la părinți, ci aceea care a intrat într-o legătură cu divinitatea și s-a contopit cu totul cu ea. În general, oamenii
DESPRE VIITOR ŞI SCOP de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1443004364.html [Corola-blog/BlogPost/374747_a_376076]
-
acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un motto, o foaie scrisă de mâna lui Eminescu străjuia pachetul, cu următoarele versuri : „ Copil bălai cu ochii-albaștri/ Simbol al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și a plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
simt o boare. Aurora noastră fermecată, meșteșugită, Era crăpată, cu vitralii e petecită. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluită. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau si 'nainte pe Pământ. Referință Bibliografică: Steaua mea / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria
STEAUA MEA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1456932577.html [Corola-blog/BlogPost/377997_a_379326]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CELESTE Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului DUBLEZ TOT INFINITUL... Dublez tot infinitul când meditez profund, Clădesc un mare cosmos, când scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
inclusiv pe malul Nistrului. Tenace, perseverentă, căutând adevărurile celor ce își doresc o viață mai bună, într-o mare și unică famile de români, ziarista care conduce publicația electronică InfoPrut se dovedește a fi o minte strălucitoare, cu un discurs clădit pe cunoașterea, deloc empirică, a unor realități mai puțin știute în presa de la București. Este molipsitor felul în care prefigurează viitorul apropierii, dorit accelerate, dintre cele două state românești. După cum exemplară devine afirmația care denotă o siguranță de sine aplaudabilă
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
în deșert dăruindu-i păduri tropicale! Pentru noi, nimic nu-i prea mult, pentru visele tale! Pentru noi, izvoare limpezi voi scoate din adâncuri, să-ți înviorezi fața, în răsărit! Pentru noi, sălaș de alge, în suflet, iubirii i-am clădit! Pentru noi, fructe exotice voi culege în panere, cu grijă așezându-le. Pentru noi, din dulceața lor, viață nouă vom crește, sub soare, împlinind-o! În lumea iubirii În lumea în care, se naște iubirea Sunt numai parfumuri de roze
IN LUMEA IUBIRII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/In_lumea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/360931_a_362260]
-
poate chiar într-o dimensiune diferită. În încheiere, vă propun și o formă mai filosofica, ca alternativă la legea lui Lavoisier: “viață este ca un joc de remi: la început, toate piesele sunt amestecate, apoi ele devin ordonate și se clădesc imperii. La sfarsitul jocului, imperiile cad și totul revine la forma inițială”. Paul Gheorghiu. Referință Bibliografica: Un rege fără regat / Paul Gheorghiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1338, Anul IV, 30 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paul
UN REGE FĂRĂ REGAT de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1409385870.html [Corola-blog/BlogPost/370425_a_371754]