4,212 matches
-
FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN”, colonelului Viorel Ciobanu, versurile: ,,Argintul brazilor cărunți / Depus pe fruntea milenara / Și azi vorbește despre mulți, / Care-au slujit această țară./.../.../ Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi/ Istoria nemuritoare!”/ (din poezia ,,Argintul brazilor cărunți”- Virginia Vini Popescu - vol. ,,ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS”-Editură Anamarol, 2016 ). Prof. dr. VIRGINIA POPESCU Referință Bibliografica: SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU / Virginia Vini Popescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
chiar în viața de zi cu zi. Mi-am zis “Ce bine ar fi dacă și actorii ar ști să joace în... asemenea hal!”... Am făcut pauze și am stat pe gânduri. M-am întrebat cum de am pornit să clădesc niște idealuri frumoase, dar am ajuns să hrănesc pe lângă, niște monștri?!... Am văzut că oamenii te pot ataca fără să le fi făcut absolut niciun rău. Am ajuns să văd că minciuna este atât de comună, încât și cei dragi
BUCĂŢI DIN CEEA CE SUNT!... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380200_a_381529]
-
rutină medicală, repezite, supunătoare, nu minimalizează durerea altora sub falnică aură de vindecător atotputernic, transformând trupul vătămant în obiect, ca strungarul fierul, prelungindu-și atribuțiile în halat alb, în aura zeilor! Din ceea ce însemnă înțelegere și grijă de bolnav nu clădește mândrie, bravură și virtuozitate de poză! Asistentul medical și preoteasa Mihaela Bârjovanu nu impresionează prin teatru, impresionează prin atitudinea pozitivă și naturală față de viață și oameni! Este un om între rarii oameni cu poziții sociale suspuse, fără să poarte la
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
Un cântec vechi și-n pace sunător. Fiți fericiți Fiți fericiți, prieteni, fiți, Eu fericirea n-am să gust, Eu doar aștept și jinduiesc Tărâmul ei atât de-ngust. Ci pietre sure am în suflet, Un turn spre ceruri îmi clădesc, La fericire stau și cuget, Nu e un lucru pământesc... Referință Bibliografică: POEME / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEME de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380306_a_381635]
-
atunci când amendamentele sunt semnalate de către prieteni. Pe baza greșelilor importante pe care le va observa și mi le va aduce la cunoștință voi întocmi o erată în ultimul volum. Arcada peste bolta folclorului din care am extras textele corespunzătoare a clădit-o maestrul Benone Sinulescu. Mi-a fost ghid, mi-a fost inițiator, mi-a fost corector, mi-a fost prieten. Cine îl cunoaște pe maestru, înțelege bine ce pâine caldă aburește și revarsă din bunătatea inimii sale, ca aburii și
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
sun cărți tip CV. E drept, unii artiști au preferat să scriu chiar așa despre ei și în cazul lor m-am conformat, dar am și alunecat în fascinația picturală a scenei și ecranului, năzuind nimic mai mult decât să clădesc un câmp cu seve de flori spirituale, nu o seră! Voi mai fi și greșit, pesemne, întocmai în ceea ce privește evidența, graficul de spectacole, de care sunt pline cărțile, citarea școlilor, premiilor, diplomeor și medaliilor etc., dar cuvintele pe care le-am
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
ucrainean aplicat la Cetatea Albă și Cetatea Hotin, prezentate lumii cu istorii falsificate din care lipsește cu desăvârșire orice urmă de contribuție sau chiar existența românească. Aici au pășit Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș, domnitorii care au clădit salba de cetăți românești de la Nistru intru apărarea creștinătății. Suleiman Magnificul a ocupat-o, Mihai Viteazul a ajuns până la porțile ei, apoi marele cărturar și principe român Dimitrie Cantemir a consolidat zidurile cu mâinile lui, după cum se spune. După ocuparea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
epocă a ei: familiile Missirliu, Micescu, Ioanid, Giurăscu, Herescu, tulburătoare pilde de voință și curaj alcătuiesc substanța densă a acestei cărți. Protagoniștii ei construiseră de-a lungul câtorva generații splendide case și conace, întemeiaseră școli și biblioteci, scriseseră cărți și clădiseră politic România modernă, pentru ca, după instaurarea regimului comunist, cu pustiitoarea sa prigoană împotriva spiritului, rectitudinii și verticalității morale, să dea încă o dată o lecție de supraviețuire, a lor și a valorilor clasei și lumii lor. Când nu se recalifică, angajându
Romanul unei vieţi – cronica unei epoci [Corola-blog/BlogPost/94090_a_95382]
-
anul când au fost pictate. Ariadna și-a pus scopul să publice aceste caiete cu preistoria portretelor țăranilor din Bucovina, ca mai apoi să adune ecourile descendenților acelor frumoși oameni despre care bunelul îi spunea mamei sale: „Țăranii aceștia au clădit țara, ei sunt părinții întregului popor”. Baronul Löwendal și-a învățat fiicele să-i respecte și să-i iubească pe țăranii din pânzele sale mai mult decât pe domnii întâlniți în calea vieții lor. Nu mai suntem singuri pe lume
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
un evreu care să producă. Există discriminări juridice sau de altă natură împotriva evreilor? Restricțiuni juridice au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. Ștefan-Vodă cel Mare întărește câtorva evrei, veniți din Polonia, libertatea confesiei, dreptul de a-și clădi sinagoge, un drept pe care turcii, așa-numiții noștri suverani, nu l-au avut niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
de pe noptierăîi așteptau eliberarea.... XVII. SPRE CERUL MAMEI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016. Spre cerul mamei Cristina Pârvu Din Carul Mare voi lua o rază, Cu ea scară spre cer să îmi clădesc. Spre tine-aș vrea să zbor, spre a ta oază, Să-ți spun, mămico, cât eu te iubesc. Multe cuvinte-au rămas nerostite, Timpul mi te-a răpit, fără să-i pese, Stelele te-așteptau, îndrăgostite, Luna costume albe-acum îți
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
îmi dau fiori de gheață. Cerul la picioare-aș vrea să-mi cadă, Să-ți mai sărut, mămico, blândă față. Citește mai mult Spre cerul mameiCristina PârvuDin Carul Mare voi lua o rază,Cu ea scară spre cer să îmi clădesc.Spre tine-aș vrea să zbor, spre a ta oază,Să-ți spun, mămico, cât eu te iubesc.Multe cuvinte-au rămas nerostite, Timpul mi te-a răpit, fără să-i pese,Stelele te-așteptau, îndrăgostite,Luna costume albe-acum îți
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
bratu-mi vei merge pe veci,Uita-vei de zilele reci.În care nu-ți eram alături,Erai pierdută printre omături.... XXVIII. SUFLET ÎN CÂRJE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016. Suflet în cârje Clăditu-ți-am cetate, în ea să ne facem veacul, Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul. Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist, Căci lepră dinăuntru-ți rapid m-a atins. Iubite, mă înec în foc și în apă ard
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
simt o boare. Aurora noastră fermecata, meșteșugita, Era crăpata, cu vitralii e petecita. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluita. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ. Citește mai mult Steaua meaEști steaua mea, ce pe-nserat răsare,Minunea ce-n suflet din neant mi-apare,Miracol, face tristețea de dispare,De fericire
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
simt o boare.Aurora noastră fermecata, meșteșugita,Era crăpata, cu vitralii e petecită.De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită,Iubirea noastră-i pe veci pecetluită.Planeta noastră are loc doar pentru doi,A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi.Stelele făloase martore tăcute ne sunt,Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ.... Abonare la articolele scrise de maria cristina pârvu
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
cu lacrimi de tencuiala, cu lacrimi de cărămidă, și după multe lacrimi scurse la temelie se prăbușesc. Singurătatea le afectează totalitatea însușirilor esențiale care trezesc admirație și respect. Și despre oameni putem spune că sunt asemenea zidurilor : dacă nu-i clădești cum trebuie se prăbușesc. Zidul care pornește de la marginea aleei este crăpat pe suprafețe mari, cu bucăți lipsa, și stă pregătit să se prabusască. Trebuie să ai curaj sau să fii inconștient atunci când te angajezi să pășești pe lângă acest zid
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
le-ntinăm cărarea, Șuvoiul de speranțe-l răvășim - Din lacrimă s-a întrupat trădarea. Cum poate, din seninul ireal, Subit să se înfrupte o tornadă? Căci până și tărâmul boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378194_a_379523]
-
tot ce făptuiește el la emisiunile tv pe care le frecventează sporește bogăția de idei și importanța lor în media elevată. Există un cuvânt mai presus de cuvânt! El e acela clădit de gândul ce peregrinează de la minte la inimă, - „clădit”, pentru că un cuvânt poate fi un castel de trăiri reale și levitații! Cuvântul mai presus de cuvânt înstelează graiul uman, cuvântul mai presus de cuvânt e traseu între om și pacea lui, înțelegerea omenească, iubirea omului, altruismul uman...! Dintre safirele
ADRIAN URSU. TRECE DE LA NOBLEŢEA UMANĂ LA CUVÂNTUL OMULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378216_a_379545]
-
un factor comun care poate fi dobândit mânuind mistria. Din al treilea an studentul devine maistru cu răspundere pe șantier și paralel începe studiul pentru care se pregătește căruia îi acordă mai multe ore. Universitatea ființează din 1919, și-a clădit cu forțe proprii (forța de muncă exclusiv studenții din primii ani, mijloace financiare exclusiv din creația artistică și teatrală a studenților din ultimii ani) toate clădirile necesare studiului și cazării studenților sau a profesorilor lor inclusiv un teatru deschis publicului
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
cu lacrimi de tencuiala, cu lacrimi de cărămidă, și după multe lacrimi scurse la temelie se prăbușesc. Singurătatea le afectează totalitatea însușirilor esențiale care trezesc admirație și respect. Și despre oameni putem spune că sunt asemenea zidurilor : dacă nu-i clădești cum trebuie se prăbușesc. Zidul care pornește de la marginea aleei este crăpat pe suprafețe mari, cu bucăți lipsa, și stă pregătit să se prabusască. Trebuie să ai curaj sau să fii inconștient atunci când te angajezi să pășești pe lângă acest zid
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
cu lacrimi de tencuiala, cu lacrimi de cărămidă, și după multe lacrimi scurse la temelie se prăbușesc. Singurătatea le afectează totalitatea însușirilor esențiale care trezesc admirație și respect.Si despre oameni putem spune că sunt asemenea zidurilor : dacă nu-i clădești cum trebuie se prabușesc.Zidul care pornește de la marginea aleei este crăpat pe suprafețe mari, cu bucăți lipsa, și stă pregătit să se prabusască. Trebuie să ai curaj sau să fii inconștient atunci când te angajezi să pășești pe lângă acest zid
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
supremă: Amor intellectualis Dei, Iubirea Spirituală, de Dumnezeu, Cel în Trinitate întrupat -, Doamna Leni Pințea-Homeag și-a întărit, încet, dar sigur, resorturile lăuntrice, citind cu înfrigurare, studiind cu o dorință sălbatică de nestăvilit marile valori ale culturii românești și universale, clădindu-și nu numai o vastă cultură umanistă, ci și un soclu extrem de puternic din asimilarea duhului capodoperelor marilor gânditori. Dacă ar fi să facem un exercițiu de imaginație și să ne închipuim, să receptăm viața și creația Actriței Leni Pințea-Homeag
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
inclusiv pe malul Nistrului. Tenace, perseverentă, căutând adevărurile celor ce își doresc o viață mai bună, într-o mare și unică famile de români, ziarista care conduce publicația electronică InfoPrut se dovedește a fi o minte strălucitoare, cu un discurs clădit pe cunoașterea, deloc empirică, a unor realități mai puțin știute în presa de la București. Este molipsitor felul în care prefigurează viitorul apropierii, dorit accelerate, dintre cele două state românești. După cum exemplară devine afirmația care denotă o siguranță de sine aplaudabilă
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
tandru, ștrengar de ceată tinerească...! George Mihăiță nu este omul care să tragă oblonul peste ce a fost, nici să fie tulburat de orizont. În luptă principială cu sine, adună din trecut trăirile ce compun experiența și doar atât, nu clădește un perete între ieri și azi, încât e chiar greu să îi dai lui anii care doar el știe cel mai bine cât de greu ori cât de ușor bagaj al vieții sale sunt! De afară se vede același tânăr
GEORGE MIHĂIŢĂ. UN ACTOR TÂNĂR, DOAR TÂNĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377104_a_378433]
-
colega; sunt atâtea categorii în care ne încadrăm, dar nu ne mulțumim cu generalități și fiecare se crede creată după un tipar anume. Cert e că indiferent, unde am fi și cine am fi, fie că ridicăm o casă sau clădim un cămin, noi femeile suntem liantul care unește armonios familia. Sărbătorim astăzi mama, ființa ce ne-a dat viața, ce ne-a învățat cu drag și din drag ce înseamna a fi, a trăi, a iubi, sărbătorim femeia în toate
LA MULȚI ANI DE 8 MARTIE!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377236_a_378565]