541 matches
-
având acces la miezul lucrurilor, căci, confirmă în cheie stoică naratorul, "sămnul înțelepciunii ieste ca din céle vădzute sau audzite, cele nevădzute și neaudzite a adulmăca, și viitoarele din céle trecute a giudeca"28. Personajul are perspectiva de ansamblu, are clarviziune, are echilibru. Așa cum ochii acvilei prind totul din zborul său înalt, la fel înțelepciunea Brehnacei surprinde nu doar esențialul, ci și detaliile 29. De aceea, respectându-l pe Lup, ea caută să descopere adevărul pentru că doar așa socotește că poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
margine. În tot acest anturaj al lașității sau al prudenței, Brehnacea are totuși curajul de a spune lucrurilor pe nume. Firește, astfel de sfaturi înțelepte nu au căutare în lumea coruptă din Istoria ieroglifică, dar ele își demonstrează realismul și clarviziunea către final, când Brehnacea joacă un meritat rol de mediator. Unul care i se potrivește. Calitățile sale diplomatice o ajută să stingă unele conflicte mocnite, să îmblânzească pedeapsa unor (s)pioni meschini, lipsiți de scrupule și principii (printre ei Pardosul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
personaj să-i explice altuia motivațiile construcției sale în cadrul cărții în care își deapănă iluzoria existență. Șoimul privește, parcă, totul zburând la mare înălțime peste lumea ficțională a romanului și având acces la mecanismele din spatele textului. Este nivelul de maximă clarviziune pe care Cantemir l-a permis unui personaj. Rupând convenția ficționalității, Șoimul știe, într-un fel, că nu mai are ce să riște: la urma urmelor, Corbul, în ciuda firii sale răzbunătoare, a puterii de care se bucură în lumea animalelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aflau importante comunități ungare (România, Slovacia și Iugoslavia). România se afla într-o situație delicată, nu din cauza personalului diplomatic (care, în cursul evenimentelor, s-a comportat cu maturitate și cu simț patriotic exemplar), ci din bâjbâiala și politica lipsită de clarviziune și coerență a politicienilor noștri, care au negociat (așa cum au făcut-o și cu Ucraina și Federația Rusă, înfundând, în mod fatal, România în patul lui Procust) cu spatele la zid, timorat și neinspirat; exista și un concurs la modă în acea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
România era prezentă în activitatea diplomatică cu propuneri și inițiative originale la principalele evenimente internaționale ale vremii, prin promovarea unor principii moderne și înțelepte, de Drept internațional, în care a inclus capacitatea sa de susținere și de adaptare, curajul, tactul, clarviziunea și, nu în ultimul rând, perseverența în promovarea unui patriotism pozitiv, cultivat în mod evident și de către tinerele state arabe, și nu numai, după obținerea independenței lor. România, deși nu era putere economică, militară și nici nucleară, s-a situat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
alte state. În primăvara anului 2009 (martie) cu prilejul reuniunii de la Haga privind Afganistanul, președintele S.U.A., B. Obama, a apreciat că "prioritatea absolută este stabilizarea celei mai periculoase regiuni din lume, și anume, a zonei frontierei afgano-pakistaneze"; dând dovadă de clarviziune, reamintim și proverbul vechi românesc că "de ce te temi de aia nu scapi". Trebuie ținut seamă, că, pe lângă conflictele din Afganistan, Orientul Mijlociu, India-Pakistan, există și cele dintre Israel și Iran, S.U.A.-Iran, care ar putea avea urmări deosebit de grave, chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de dictatură), de la simplă fugă („votul cu picioarele”) la elaborarea unor structuri asociative alternative (politice, de comunicare precum presă exilului, editurile, grupurile informale gen „Păltiniș”, „Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
paradoxul face ca ea să fie și mai importantă pentru antropologia umanateistă. Într-adevăr umanitatea nu a negat niciodată asemănarea dintre Dumnezeu și om: pentru Hartmann, Karl Marx, Feuerbach, persoana umană este definită prin atribute specific divine: inteligență, creație, iubire, clarviziune profetică etc. Iar pentru Sartre, omul este esențialmente ”proiect”, deci libertate, ceea ce înseamnă că existența precede esența și primează asupra ei. Din aceste considerente și tinerii ruși - așa cum susține Riccoeur: speranța este o amintire, se proiectează în viitor prin trecut
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
el trebuie să nu mai fie evreu. Din acest cerc vicios se poate ieși Într-un singur fel : prin botez. Această forma mentis a generat un anume limbaj metaforic, În care iudaismul este asociat cecității, Întunericului și rătăcirii, iar creștinismul clarviziunii, luminii și căii drepte. Dihotomia lumină/Întuneric - idee centrală, preluată din religiile dualiste iraniene și perpetuată de gnosticism - este foarte prezentă În chiar discursul lui Isus : „Eu sunt lumina lumii ; cel care mă urmează nu va umbla În Întuneric, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spui că eu o iubesc din tot sufletul, și că, să nu fie supărată pentru că într-o zi ne vom întâlni din nou și nu ne vom mai despărți niciodată ... Despre acele 40 de zile după moartea mamei, despre mediumitate, clarviziune, religie, vrăji, ghicitul viitorului, despre oameni care se joacă cu rațiunea unor neputincioși din cauza disperării, voi scrie în altă carte. Despre ce vezi, ce simți, ce auzi și despre ce ți se spune să nu zici la nimeni, voi spune
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
invidiat. Tinerețea și lipsa de experiență mă dezavantajau. Dar, specialitatea de psihopedagog și pregătirea inițială de învățător m-au ajutat să fiu acceptat și respectat în scurtă vreme. A fost nevoie de tact și înțelegere, de răbdare și înțelepciune, de clarviziune și fermitate în biruirea dificultăților. Am dobândit, astfel, o experiență utilă care m-a condus la concluzia că aroganța și intransigența, ca și toleranța excesivă și lipsa de autoritate sunt dăunătoare în actul de conducere. Sunt convins că debutul în
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Întrezăresc În toată amplitudinea ei acea istorie atotcuprinzătoare. Mama mi-a confirmat intențiile și le-a completat cu o mulțime de amănunte pe care aveam să le descopăr treptat și de unul singur, reamintindu-mi În răstimpuri cum cu aceeași clarviziune ea și-a prevăzut și propriul sfârșit pentru Începutul lunii martie a acelui an. Până atunci, mi-a spus mama, va trebui să-mi văd de scris În demisolul meu. Mă voi muta apoi În garsoniera unde a murit tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o istorie, Gheorghe Tomozei cu Strălucirea unei idei fertile, Mircea Tomuș cu Cântec bărbătesc, Eugenia Tudor Anton cu Poarta spre viitor, Nicolae Țic cu Fermitatea revoluționară, Constantin Țoiu cu Clipa de neuitat, Mihai Ungheanu cu Cetatea culturii, Eugen Urticaru cu Clarviziune și răspundere, Mircea Vaida cu Ctitor de țară, Nicolae Velea cu Biografia unui portret, Veress Zoltan ci Îndemn și răspuns, Petru Vintilă cu Tinerețe fără bătrânețe, Ion Vlad cu Celebrând viitorul, celebrând viața, Al. Voitin cu Ctitorind viitorul, Romulus Zaharia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fericire cerșită! Nu vreau nimic pentru care să nu fi luptat!”. Fericirea se ivește acolo unde este suficientă credință că ea apare, că este Într-adevăr, că, În fine, suntem... fericiți. E nevoie de o anumită concentrare, de bunăvoință și clarviziune. Câți dintre noi Își dau seama atunci când trebuie de acest ceas, de acest privilegiu? De cele mai multe ori, e târziu sau... prea târziu. 7.7. Soluția ieșirii din nefericire Ne Întrebăm uneori de ce suntem nemulțumiți de ceea ce vedem În jur, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ridicat împotriva celor lipsiți de onestitate și dăruirea Patriotismul nu era un cuvânt de ocară. Dezvăluind asemenea tare sociale, presa s-a ocupat și de multe alte probleme, unele fiind reținute de subsemnatul pentru a proba interesul pentru știință, folclor, clarviziunea ziariștilor. Astfel, cititorii se vor întâlni cu rânduri referitoare la tezaurul românesc depus spre păstrare la Moscova și nerestituit nici în ziua de azi, cu opera literară și științifică a repedeiuitate Carmen Sylva, regina Elisabeta a României, aflarea cauzelor adevărate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca director al ziarului, acesta apărând acum numai cu mențiunea în frontispiciu „Organ al Partidului Conservator“), Steagul nu a adoptat o atitudine accentuat germa nofilă, lui Bacalbașa îngăduindu-i-se să publice aici articole de frumoasă atitudine patriotică și de clarviziune istorică, activitatea sa publicistică atingând acum un neîndoielnic moment de vârf. Adresându-se noului an 1915, în primele zile ale acestuia, Bacalbașa își exprima încrederea că el va aduce poporului român de pretutindeni împlinirea unor idealuri seculare care vor deveni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
practicilor orientale concomitent cu o criză a instituției Bisericii creștine; explozia unor vechi „erezii”, „schisme” din primele secole ale creștinismului ce devin obiect de analiză a sociologiei religiilor. Ocultismul, cu toate metamorfozele lui, de la astrologie și chiromanție la levitație și clarviziune, stă în atenția sociologiei actuale a religiilor. în Eros și magie în Renaștere. 1484, Ioan Petru Culianu arată că, deși „musca apteră” (știința modernă) a supraviețuit și s-a impus în ultimele secole, practicile oculte și magia n-au dispărut
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
zile, dr. Usui ar fi fost străfulgerat de o lumină puternică. A văzut simbolurile sacre despre care aflase În timpul cercetărilor anterioare și le-a Înțeles În toată profunzimea lor, primind o „Împuternicire” spirituală (ceea ce presupune un transfer de Înțelepciune, de clarviziune și de capacitate prin intermediul unui aflux de energie spirituală) și obținînd iluminarea, o stare de revelație spirituală generată de contopirea cu Lumina. După aceea, În ciuda slăbiciunii de după lungul post, a avut puterea să coboare În fugă, dar, precipitîndu-se, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Sistemul nervos, pineal, mintea și Întregul corp Iluminare, cunoaștere, spiritualitate, Înțelegere, conștiință de sine, unitate, conexiune, Împlinire, Întregire, misticism, conștiință universală Cunosc 6 Frunții sau „al treilea ochi” (ajna) Centrul frunții Indigo Sistemul pituitar, endocrin, creierul, hipotalamusul, capul, fața, ochii Clarviziune, intuiție, putere de pătrundere, imaginați, conștiinț spiritual, viziune, conștiință individuală Văd 5 GÎtul (vishuddha) GÎtul Albastru Tiroida, paratiroida, metabolismul, urechile, nasul, gura, dinții, gîtul, laringele Comunicare, creativitate, autoexprimare, plenitudine, sunet, vibrație, capacitatea de a primi Vorbesc 4 Inimii (anahata) Centrul
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
dezvoltați aptitudinile intuitive, o veți putea face. Există trei tipuri de abilitate psihică: 1. „clarsimțirea”, care presupune perceperea clară (eventual prin intermediul simțului tactil) a energiilor subtile sau a spiritelor; 2. „clarauzul”, Însemnînd perceperea acustică limpede inclusă printre calitățile mediumnice. 3. „Clarviziunea”, care implică puterea de vedea În viitor sau În trecut și capacitatea de a percepe vizual energiile subtile, inclusiv aurele. Clarsimțirea Mulți dintre cei care practică Reiki Își dau seama că această abilitate de a simți energiile subtile este potențată
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
putea deruta, dar este destul de greu de descris. Un mod de a sublinia diferența este faptul că, atunci cînd se pune o Întrebare - chiar dacă vă Întrebați dumneavoastră Înșivă -, răspunsul vă apare În minte chiar Înainte de a fi terminat formularea Întrebării. Clarviziunea Destul de frecvent, oamenii Își dezvoltă abilitatea de „a vedea” alte realități - de pildă, pot să vadă Înăuntrul corpului cuiva pentru a spune ce nu este În ordine din punct de vedere fizic. Prima dată cînd se Întîmplă acest lucru, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
foarte clar vizibile și, vai, cît am fost de surprinsă! Totuși, aceasta Însemna că Îmi puteam așeza mîinile direct pe blocaje și că puteam verifica ulterior dacă acestea au dispărut, ceea ce s-a și Întîmplat. Alte abilități care țin de clarviziune includ perceperea culorilor și a blocajelor din aure și din chakre; „vederea” reprezentărilor energetice ale vieții unei persoane În interiorul aurei, de exemplu, cum arată casa ei sau membrii familiei; și abilitatea de a percepe imagini ale lucrurilor Întîmplate În trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
transmite energie, echilibrînd chakrele și disipînd energiile negative din cîmpul energetic al celui care Îl utilizează, precum și din mediul Înconjurător. Folosit ca instrument terapeutic, este un canalizator excelent al energiei vindecătoare. Este, de asemenea, cunoscut pentru capacitatea de a stimula clarviziunea și comunicarea cu Sinele Superior și acționează eficient asupra oricărei părți a corpului. Cuarțul roz Este cunoscut sub numele de „piatra iubirii”, pentru că energiile sale aduc iertare și Înțelegere, ajutîndu-vă să vă eliberați de furia acumulată, resentimente, vinovăție, frică și
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
dintre dăruire și ferecare în sine, dintre viață și moarte. Placa turnantă a poeziei scrise de B. o reprezintă volumul Tocmai ieșeam din arenă (1967). Premisele lui se puneau încă din 1957, când apăruse Torentul, volum marcat deja de semnele „clarviziunii agonice”. Tocmai ieșeam din arenă se întoarce cu fervoare asupra universului intim, pe care-l consideră „ochi în ochi”, într-o enormă dorință de autorecuperare: „Ce lacomă eram, / îți ceream o volută, un salt, o disonanță, / o cădere în gol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
primește străfulgerări din revelația mistică, tristețea conștientizării morții și a nedreptății drept constante prime ale vieții umane terestre, este profund estompată și, ulterior, proiectată în eclipsa impusă de adevărul unei dimensiuni superioare. Această dimensiune este, în perspectiva celui atins de clarviziunea mistică, transcendența. Viziunea sa descoperă inexprimabila măreție a copleșitoarelor abisuri divine. Prin fereastra epifanică deschisă de transcendență strălucește imperiul unei lumi în care infinitul întinderilor și al cantității își condensează ne-măsura devenind o veșnicie a substanțelor de conținut. Survine
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]