298 matches
-
mai severă la pacienții cu DZ, leziunile sunt mai extinse, cu prinderea arterelor dintre genunchi și gleznă, ceea ce face revascularizarea chirurgicală mai dificilă. Calcificările arteriale sunt comune la pacienții diabetici, mai ales la cei vârstnici cu durată mare a DZ. Claudicația intermitentă este însă mai rară datorită activității fizice limitate. Durerea de repaus dată de ischemie poate fi frecvent confundată cu artrita sau neuropatia. Tratamentul adecvat al factorilor de risc: HTA, hiperglicemie, dislipidemie și abandonarea fumatului sunt esențiale în cazul acestor
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
cei cu dizabilități sau boli cronice (35, 71, 87). Mai mult, APR este de preferat exercițiilor aerobice la pacienții vârstnici ce prezintă leziuni ulcerative ale picioarelor, picior Charcot, amputații ale membrelor inferioare fără protezare, osteoartrită severă, angină pectorală și/sau claudicație intermitentă, ca și la persoanele cu risc crescut de cădere (hipotensiune ortostatică, tulburări de echilibru etc). Recente luări de poziție din partea Colegiului American de Medicină Sportivă (4, 5) și ADA (7) recomandă utilizarea de rutină a APR în managementul clinic
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
dispnee, edeme gambiere și antecedentele personale și heredocolaterale de angină pectorală sau infarct miocardic, aritmii; afectarea renală: simptomele descrise de pacient: poliurie, nicturie, hematurie, sete, edeme și antecedentele personale și heredocolaterale privind bolile renale (exemplu rinichi polichistic); afectarea arterelor periferice: claudicație intermitentă, extremități reci sau antecedentele personale de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare ; afectarea cerebrovasculară: vertij, cefalee, deficite motorii sau senzoriale sau antecedente personale și heredocolaterale de atacuri ischemice tranzitorii, accident vascular cerebral; afectarea oculară: tulburări de vedere variind de la fosfene
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
foarte importantă anamneza amănunțită privind antecedentele personale patologice ale pacientului și simptomatologia acestuia, precum și datele despre medicația de fond a acestuia și tratamentul farmacologic pentru controlul valorilor TA. Tabelul 4.27. Relația bidirecțională între medicația pacientului și HTA Guta Artrita Claudicație intermitentă Astm bronșic, BPOC Poate fi indusă de diuretice Anumite AINS cresc valorile TA Poate fi agravată de -blocante Agravate de terapia cu -blocante 4.1.3. Examenul fizic al pacientului cu hipertensiune arterială. Examenul general poate identifica unele elemente
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
detalii (Kim et al., 2000). Manevra Perthes: cu bolnavul în ortostatism se aplică un garou la nivelul spațiului popliteu sau la rădăcina coapsei iar bolnavul este invitat să meargă, golirea varicelor în mers indicând un ax venos pofund liber. Instalarea claudicației venoase indică prezența unei ocluzii la nivelul sistemului venos profund (Kim et al., 2000, Nicolaides, 2000). Manevra Brodie Trendelenburg-Troianov (proba celor trei garouri): bolnavul în decubit dorsal ridică membrul inferior la zenit și se aplică trei garouri: primul la rădăcina
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la metodele de psihodiagnosticare. Aceste investigații urmăresc două aspecte: punerea în evidență a tulburărilor psihice, prin intermediul examenului clinic, și evaluarea prognostică a stării de deteriorare mintală. a) Examenul clinico-psihiatric va pune în evidență un fenomen psihopatologic specific, numit de specialiști claudicație psihică, caracterizat prin următoarele forme de tulburări: tulburări de memorie constând în amnezia numelor proprii, uitarea faptelor personale, amnezie lacunară (amintirile vechi sunt conservate, iar cele recente se șterg în conformitate cu legile lui T. Ribot), diferite tulburări de atenție, tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
derulează, în partea sa cea mai dinamică, pe parcursul primelor decenii ale secolului XX. Rădăcinile acesteia pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare în AOMI, evul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare în AOMI, evul mediu (anii ’60) cu descrierea fenomenului de “furt
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare în AOMI, evul mediu (anii ’60) cu descrierea fenomenului de “furt” sanguin (Lewis și colab. 1831), istoria modernă (1970-1980) cu teoria hemoreologică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterele pe un clișeu radiologic (fig.1.5 - sursa: National Library of Medicine. Wien. Klin. Wochenschr. 9, 63, 1896). Ulterior s-au folosit mixturi de bariu sau bismut ca substanțe de contrast. 1831 - Doctorul veterinar Jean-Francois Bouley descrie prima dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
prima dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la om iar Jean-Martin Charcot (fig.1.6) în 1858 descrie și impune acest termen în literatură. 1852 - Carl von Rokitanski (fig.1.7) consideră aterogeneza drept “încrustație a trombilor în peretele arterial” (von Rokitansky C. A manual of
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și Forestier (Franța) realizează primele angiografii cu substanță de contrast (Lipiodol - iodized poppy-seed oil) la omul viu prin injectarea substanței în venele antebrațului și umărirea fluoroscopică a traseului acesteia până în vasele pulmonare. 1923 Leriche descrie “obliterarea termino-aortică”, acest sindrom incluzând claudicația feselor și a coapsei, atrofia globală a membrelor inferioare și incapacitatea de a menține o erecție normală (tulburări de dinamică sexuală). 1927 - Egas Moniz (fig.1.16) (celebrul neurolog portughez) prezintă studiile sale monumentale referitoare la vizualizarea circulației cerebrale (folosește
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau chirurgicală. În aceste condiții sunt utilizate criterii de diagnostic cu sensibilități și specificități variabile și care descriu segmentar un anumit aspect al afecțiunii (tabel 2.1). Claudicația Rose “prezentă” este definită ca durerea gambieră apărută la efort, absentă în repaus și care cedează în 10 min la repaus. Claudicația “posibilă” durerea gambieră apărută la efort, absentă în repaus dar neconcordantă în totalitate cu criteriile Rose. Restul pacienților
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
diagnostic cu sensibilități și specificități variabile și care descriu segmentar un anumit aspect al afecțiunii (tabel 2.1). Claudicația Rose “prezentă” este definită ca durerea gambieră apărută la efort, absentă în repaus și care cedează în 10 min la repaus. Claudicația “posibilă” durerea gambieră apărută la efort, absentă în repaus dar neconcordantă în totalitate cu criteriile Rose. Restul pacienților cu dureri gambiere la repaus, dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la efort care nu interesează și gamba au fost încadrați în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
gambieră apărută la efort, absentă în repaus dar neconcordantă în totalitate cu criteriile Rose. Restul pacienților cu dureri gambiere la repaus, dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la efort care nu interesează și gamba au fost încadrați în grupul fără claudicație intermitentă. Aproape jumătate dintre pacienții cu criterii Roseprezente nu aveau afecțiuni ale arterelor mari periferice iar jumătate dintre afecțiunile arterelor periferice nu întruneau criteriile Rose, ceea ce a generat ideea că până când arteriopatia obliterantă nu este extinsă și bilaterală ea nu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
femei. În Marea Britanie ischemia acută interesează 500 pacienți anual iar ischemia cronică 50-100 pacienți la 100.000 locuitori/an adică 20.000 pacienți/an. Incidența (la 10.000 locuitori/an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul Framingham (1970) a fost (tabel 2.2): Dormandy raportează pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani o incidență de 2/1000/an a claudicației intermitente care crește la 7/1000/an la cei peste 65 ani17
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
locuitori/an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul Framingham (1970) a fost (tabel 2.2): Dormandy raportează pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani o incidență de 2/1000/an a claudicației intermitente care crește la 7/1000/an la cei peste 65 ani17. Se estimează că numărul persoanelor cu vârsta > 65 ani va crește cu 70% în SUA în perioada 2010-2030, creea ce în 2040 va reprezenta 21,8% din populație
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
IGB < 0.9 Edinburgh Artery Study (1991) identifică o prevalență de 17%. Studiul Rotterdam evidențiază o prevalență de 19,1% a AOMI la pacienții vârstnici (> 55 ani) - 16,9% la bărbați și 20,5% la femei. Doar pe baza prezenței claudicației intermitente prevalența la bărbații sub 50 ani se situează la 1 1.5% crescând mult (5%) la vârste peste 50 ani17, până la 20% (!) la cei peste 75 ani. Claudicația intermitentă este produsă des de afecțiuni aorto iliace la pacienții tineri
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
la bărbați și 20,5% la femei. Doar pe baza prezenței claudicației intermitente prevalența la bărbații sub 50 ani se situează la 1 1.5% crescând mult (5%) la vârste peste 50 ani17, până la 20% (!) la cei peste 75 ani. Claudicația intermitentă este produsă des de afecțiuni aorto iliace la pacienții tineri (sub 40 ani) și de afecțiuni femuro-poplitee la pacienții vârstnici, 20% dintre pacienții prezentând leziuni multisegmentare (McDaniel, Cronenwett, 1989). Distribuția arteriopatiei obliterante în funcție de grupele de vârstă în studiul Framingham
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Numărul pacienților simptomatici crește odată cu progresia în vârstă cu o rată de 0.2% pe an pentru bărbații între 35-45 ani și cu peste 1% pe an la bărbații peste 65 ani26. În studiul Framingham rata anuală de dezvoltare a claudicației intermitente a fost de 0.3-0.7%/an pentru bărbați și 0.1-0.4%/an pentru femei. Doar 10% dintre pacienții cu AOMI au simptomele clasice, 40% nu prezintă claudicație iar 50% au alte simptome (americanheart.org). Prevalența AOMI asimptomatice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
65 ani26. În studiul Framingham rata anuală de dezvoltare a claudicației intermitente a fost de 0.3-0.7%/an pentru bărbați și 0.1-0.4%/an pentru femei. Doar 10% dintre pacienții cu AOMI au simptomele clasice, 40% nu prezintă claudicație iar 50% au alte simptome (americanheart.org). Prevalența AOMI asimptomatice a fost 25.5% în studiul SHEP (Systolic Hypertension in the Elderly Program). Doar 25% dintre pacienți cu AOMI primesc un tratament adecvat (americanheart.org). FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR. Leziunile
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și în România mortalitatea/morbiditatea prin boli cardio vasculare reprezintă un procent important din totalul deceselor (61.6%) iar între bolile cardio-vasculare patologia aterosclerotică ocupă primul plan (66.6%). Studiul patologiei aterosclerotice a membrelor inferioare devine important din două considerente: claudicația intermitentă, principalul simptom al AOMI este un factor de risc independent al afectării cardiovasculare 44, fiind propus ca marker surogat (de predicție a riscului de afectare aterosclerotică, ameliorarea markerului corespunzând ameliorării procesului ateromatos) al acestei afecțiuni alături de EBCT, aprecierea reactivității
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de amputații de 1-3%) destinul acestor pacienți fiind marcat de mortalitatea importantă prin evenimente cardio-vasculare. Se poate astfel identifica o legătură strânsă între diversele teritorii vasculare afectate de ateroscleroză ceea ce justifică interesul pentru conturarea profilului de risc al pacienților cu claudicație intermitentă. Factorii de risc cardio-vascular au fost definiți ca elemente asociate statistic semnificativ cu posibilitatea apariției afecțiunii cardio-vasculare într-o perioadă de timp definită (uzual 5 sau 10 ani), acest concept modern fiind perceput ca o combinație a unei relații
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a factorilor de risc drept agenți cauzali au fost: temporalitatea, consistența, plauzibilitatea biologică și reversibilitatea 42. Acest risc a fost estimat în diverse studii epidemiologice. Încă din 1985 (Kannel) s-a observat că factorii majori de risc cardiovascular prezic apariția claudicației intermitente cu o fidelitate mai mare decât prezic apariția afecțiunilor coronariene 44. Gruparea lor în modificabili și nemodificabili are rolul de a atrage atenția asupra implicațiilor pe care terapia bine condusă le poate avea în reducerea impactului acestor factori de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]