KorAP: Find »[drukola/base=claudicație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...13 >

306 matches

Corola-website/Law/230371_a_231700

LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE A. Claudicația Claudicația reprezintă oboseala, disconfortul sau durerea ce apare la nivelul anumitor grupe musculare în timpul utilizării mușchilor respectivi datorită ischemie induse de exercițiu. MANAGEMENTUL PACIENȚILOR CU CLAUDICAȚIE Clasa I 1. Pacienții care prezintă simptome de claudicație intermitentă trebuie examinați din punctul de vedere al sistemului vascular, inclusiv realizarea indicelui gleznăbraț. (nivel de evidență B); 2. Pacienții cu simptome de claudicație intermitentă la care indicele gleznă-braț măsurat în repaus e normal, necesită determinarea acestuia și după exercițiu

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
ischemie induse de exercițiu. MANAGEMENTUL PACIENȚILOR CU CLAUDICAȚIE Clasa I 1. Pacienții care prezintă simptome de claudicație intermitentă trebuie examinați din punctul de vedere al sistemului vascular, inclusiv realizarea indicelui gleznăbraț. (nivel de evidență B); 2. Pacienții cu simptome de claudicație intermitentă la care indicele gleznă-braț măsurat în repaus e normal, necesită determinarea acestuia și după exercițiu (nivel de evidență B); 3. În cazul pacienților cu claudicație intermitentă, înaintea evaluării pentru decizia de revascularizare e necesar a se estima o probabiliate

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
vascular, inclusiv realizarea indicelui gleznăbraț. (nivel de evidență B); 2. Pacienții cu simptome de claudicație intermitentă la care indicele gleznă-braț măsurat în repaus e normal, necesită determinarea acestuia și după exercițiu (nivel de evidență B); 3. În cazul pacienților cu claudicație intermitentă, înaintea evaluării pentru decizia de revascularizare e necesar a se estima o probabiliate mare de îmbunătățire a simptomelor precum și absența altei afecțiuni care ar putea limita exercițiul fizic, chiar dacă claudicația ar fi ameliorată (nivel de evidență C). 4. Cilostazol

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
nivel de evidență B); 3. În cazul pacienților cu claudicație intermitentă, înaintea evaluării pentru decizia de revascularizare e necesar a se estima o probabiliate mare de îmbunătățire a simptomelor precum și absența altei afecțiuni care ar putea limita exercițiul fizic, chiar dacă claudicația ar fi ameliorată (nivel de evidență C). 4. Cilostazol (100 mg oral de doua ori pe zi ) este indicat pentru îmbunătățirea simptomelor și creșterea perimetrului de mers la pacienții cu boală arterială periferică la nivelul membrelor inferioare și claudicație intermitentă

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
chiar dacă claudicația ar fi ameliorată (nivel de evidență C). 4. Cilostazol (100 mg oral de doua ori pe zi ) este indicat pentru îmbunătățirea simptomelor și creșterea perimetrului de mers la pacienții cu boală arterială periferică la nivelul membrelor inferioare și claudicație intermitentă (în absența insuficienței cardiace) (nivel de evidență A). 5. Cilostazol-ul reprezintă o obțiune la toți pacienții cu claudicație ce le afectează stilul de viața- în absența insuficienței cardiace (nivel de evidență A). Clasa II 1. Pentoxifilina (400 mg de

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
este indicat pentru îmbunătățirea simptomelor și creșterea perimetrului de mers la pacienții cu boală arterială periferică la nivelul membrelor inferioare și claudicație intermitentă (în absența insuficienței cardiace) (nivel de evidență A). 5. Cilostazol-ul reprezintă o obțiune la toți pacienții cu claudicație ce le afectează stilul de viața- în absența insuficienței cardiace (nivel de evidență A). Clasa II 1. Pentoxifilina (400 mg de trei ori pe zi ) reprezintă a doua alternativă după cilostazol pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
claudicație ce le afectează stilul de viața- în absența insuficienței cardiace (nivel de evidență A). Clasa II 1. Pentoxifilina (400 mg de trei ori pe zi ) reprezintă a doua alternativă după cilostazol pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație intermitentă (nivel de evidență A); 2. Eficacitatea clinică a pentoxifilinei pentru claudicație nu este bine stabilită (nivel de evidență C). 3. Eficacitatea L-argininei pentru pacienții cu claudicație intermitentă nu este bine stabilită (nivel de evidență B); 4. Eficacitatea propionil-L-carnitinei

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
de evidență A). Clasa II 1. Pentoxifilina (400 mg de trei ori pe zi ) reprezintă a doua alternativă după cilostazol pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație intermitentă (nivel de evidență A); 2. Eficacitatea clinică a pentoxifilinei pentru claudicație nu este bine stabilită (nivel de evidență C). 3. Eficacitatea L-argininei pentru pacienții cu claudicație intermitentă nu este bine stabilită (nivel de evidență B); 4. Eficacitatea propionil-L-carnitinei sau ginkgo biloba pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
doua alternativă după cilostazol pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație intermitentă (nivel de evidență A); 2. Eficacitatea clinică a pentoxifilinei pentru claudicație nu este bine stabilită (nivel de evidență C). 3. Eficacitatea L-argininei pentru pacienții cu claudicație intermitentă nu este bine stabilită (nivel de evidență B); 4. Eficacitatea propionil-L-carnitinei sau ginkgo biloba pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație intermitentă nu e bine stabilită (nivel de evidență B). Clasa III 1. prostaglandinele vasodilatatoare per os

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
claudicație nu este bine stabilită (nivel de evidență C). 3. Eficacitatea L-argininei pentru pacienții cu claudicație intermitentă nu este bine stabilită (nivel de evidență B); 4. Eficacitatea propionil-L-carnitinei sau ginkgo biloba pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație intermitentă nu e bine stabilită (nivel de evidență B). Clasa III 1. prostaglandinele vasodilatatoare per os (beraprost și iloprost) nu sunt eficiente și nu îmbunătătesc perimetru de mers la persoanele cu claudicație intermitentă (nivel de evidență A); 2. Vitamina A

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
pentru îmbunătătirea perimetrului de mers la pacienții cu claudicație intermitentă nu e bine stabilită (nivel de evidență B). Clasa III 1. prostaglandinele vasodilatatoare per os (beraprost și iloprost) nu sunt eficiente și nu îmbunătătesc perimetru de mers la persoanele cu claudicație intermitentă (nivel de evidență A); 2. Vitamina A nu este recomandată ca tratament pentru pacienții cu claudicație intermitentă (nivel de evidență C); 3. Chelatorii (de exemplu acidul etilendiamintetraacetic) nu sunt indicați pentru tratamentul claudicației intermitente și pot chiar avea reacții

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
B). Clasa III 1. prostaglandinele vasodilatatoare per os (beraprost și iloprost) nu sunt eficiente și nu îmbunătătesc perimetru de mers la persoanele cu claudicație intermitentă (nivel de evidență A); 2. Vitamina A nu este recomandată ca tratament pentru pacienții cu claudicație intermitentă (nivel de evidență C); 3. Chelatorii (de exemplu acidul etilendiamintetraacetic) nu sunt indicați pentru tratamentul claudicației intermitente și pot chiar avea reacții adverse importante (nivel de evidență A). STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE CLAUDICAȚIE (figura 3) Prezența simptomelor clasice pentru claudicație

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
perimetru de mers la persoanele cu claudicație intermitentă (nivel de evidență A); 2. Vitamina A nu este recomandată ca tratament pentru pacienții cu claudicație intermitentă (nivel de evidență C); 3. Chelatorii (de exemplu acidul etilendiamintetraacetic) nu sunt indicați pentru tratamentul claudicației intermitente și pot chiar avea reacții adverse importante (nivel de evidență A). STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE CLAUDICAȚIE (figura 3) Prezența simptomelor clasice pentru claudicație: oboseala musculara, crampe │ │sau durere care debutează la efort muscular și cedează în repaus │ └──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ v Detalii referitoare

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
este recomandată ca tratament pentru pacienții cu claudicație intermitentă (nivel de evidență C); 3. Chelatorii (de exemplu acidul etilendiamintetraacetic) nu sunt indicați pentru tratamentul claudicației intermitente și pot chiar avea reacții adverse importante (nivel de evidență A). STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE CLAUDICAȚIE (figura 3) Prezența simptomelor clasice pentru claudicație: oboseala musculara, crampe │ │sau durere care debutează la efort muscular și cedează în repaus │ └──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ v Detalii referitoare la afectarea mersului: perimetru de mers liber de durere │ │și perimetrul total de mers precum și afectarea

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
claudicație intermitentă (nivel de evidență C); 3. Chelatorii (de exemplu acidul etilendiamintetraacetic) nu sunt indicați pentru tratamentul claudicației intermitente și pot chiar avea reacții adverse importante (nivel de evidență A). STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE CLAUDICAȚIE (figura 3) Prezența simptomelor clasice pentru claudicație: oboseala musculara, crampe │ │sau durere care debutează la efort muscular și cedează în repaus │ └──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ v Detalii referitoare la afectarea mersului: perimetru de mers liber de durere │ │și perimetrul total de mers precum și afectarea specifică a stilului de viața│ └──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ v Indice

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
conform ghidurilor. 2. Administrarea inhibitorilor de enzima de conversie nu a fost analizată în mod particular în boală arterială periferică, utilizarea lor fiind recomandată prin extrapolare în cazul populației la risc. Leziunile de tip inflow trebuie suspectate la pacienții cu claudicație la nivel fesier sau coapsă, cu diminuarea pulsului femural și sufluri la acest nivel și trebuie puse în evidență prin teste noninvazive (leziuni aortoiliace). Leziunile de tip outflow sunt la nivel femuropopliteu sau infrapopliteu (leziuni la nivelul extremității inferioare sub

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
femural și sufluri la acest nivel și trebuie puse în evidență prin teste noninvazive (leziuni aortoiliace). Leziunile de tip outflow sunt la nivel femuropopliteu sau infrapopliteu (leziuni la nivelul extremității inferioare sub ligamentul inghinal). PROGRAMULUI TERAPEUTIC DE EXERCIȚIU FIZIC DIN CLAUDICAȚIE: Rolul clinicianului: ● Stabilirea diagnosticului de boală arterială periferică utilizând indicele gleznă-braț sau alte evaluări vasculare obiective. ● Determinarea claudicației ca factorul major ce limitează activitatea fizică. ● Luarea în discuție a raportului beneficiu/risc în cazul alternativelor terapeutice pentru claudicație: tratament farmacologic

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
tip outflow sunt la nivel femuropopliteu sau infrapopliteu (leziuni la nivelul extremității inferioare sub ligamentul inghinal). PROGRAMULUI TERAPEUTIC DE EXERCIȚIU FIZIC DIN CLAUDICAȚIE: Rolul clinicianului: ● Stabilirea diagnosticului de boală arterială periferică utilizând indicele gleznă-braț sau alte evaluări vasculare obiective. ● Determinarea claudicației ca factorul major ce limitează activitatea fizică. ● Luarea în discuție a raportului beneficiu/risc în cazul alternativelor terapeutice pentru claudicație: tratament farmacologic, intervențional sau chirurgical. ● Reducerea factorilor de risc pentru ateroscleroză. Aducerea în discuție a unui program de exerciții fizice

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
FIZIC DIN CLAUDICAȚIE: Rolul clinicianului: ● Stabilirea diagnosticului de boală arterială periferică utilizând indicele gleznă-braț sau alte evaluări vasculare obiective. ● Determinarea claudicației ca factorul major ce limitează activitatea fizică. ● Luarea în discuție a raportului beneficiu/risc în cazul alternativelor terapeutice pentru claudicație: tratament farmacologic, intervențional sau chirurgical. ● Reducerea factorilor de risc pentru ateroscleroză. Aducerea în discuție a unui program de exerciții fizice de reabilitare. Ghidul de exerciții pentru claudicație Perioada de încălzire este cuprinsă între 5 și 10 minute. Tipul de exercițiu

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
fizică. ● Luarea în discuție a raportului beneficiu/risc în cazul alternativelor terapeutice pentru claudicație: tratament farmacologic, intervențional sau chirurgical. ● Reducerea factorilor de risc pentru ateroscleroză. Aducerea în discuție a unui program de exerciții fizice de reabilitare. Ghidul de exerciții pentru claudicație Perioada de încălzire este cuprinsă între 5 și 10 minute. Tipul de exercițiu ● Mersul pe bandă rulantă sau pe pistă sunt cele mai eficiente exerciții pentru claudicație. ● Exercițiul fizic izometric a oferit beneficii în cazul altor afecțiuni cardiovasculare; acest tip

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
discuție a unui program de exerciții fizice de reabilitare. Ghidul de exerciții pentru claudicație Perioada de încălzire este cuprinsă între 5 și 10 minute. Tipul de exercițiu ● Mersul pe bandă rulantă sau pe pistă sunt cele mai eficiente exerciții pentru claudicație. ● Exercițiul fizic izometric a oferit beneficii în cazul altor afecțiuni cardiovasculare; acest tip de exercițiu este complementar dar nu poateîinlocui mersul pe jos în claudicație. Intensitatea ● Inițial covorul rulant este setat la o angulație și viteză care să provoace claudicația

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
de exercițiu ● Mersul pe bandă rulantă sau pe pistă sunt cele mai eficiente exerciții pentru claudicație. ● Exercițiul fizic izometric a oferit beneficii în cazul altor afecțiuni cardiovasculare; acest tip de exercițiu este complementar dar nu poateîinlocui mersul pe jos în claudicație. Intensitatea ● Inițial covorul rulant este setat la o angulație și viteză care să provoace claudicația în 3 - 5 minute. ● Pacienții vor face acest exercițiu până la apariția claudicației moderate apoi urmează repausul pentru o scurtă perioadă, până la dispariția simptomelor. Durata ● Ciclulul

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
claudicație. ● Exercițiul fizic izometric a oferit beneficii în cazul altor afecțiuni cardiovasculare; acest tip de exercițiu este complementar dar nu poateîinlocui mersul pe jos în claudicație. Intensitatea ● Inițial covorul rulant este setat la o angulație și viteză care să provoace claudicația în 3 - 5 minute. ● Pacienții vor face acest exercițiu până la apariția claudicației moderate apoi urmează repausul pentru o scurtă perioadă, până la dispariția simptomelor. Durata ● Ciclulul exercițiu fizic- repaus se repetă de mai multe ori în cadrul unei sesiuni; ● Durata inițială este

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
acest tip de exercițiu este complementar dar nu poateîinlocui mersul pe jos în claudicație. Intensitatea ● Inițial covorul rulant este setat la o angulație și viteză care să provoace claudicația în 3 - 5 minute. ● Pacienții vor face acest exercițiu până la apariția claudicației moderate apoi urmează repausul pentru o scurtă perioadă, până la dispariția simptomelor. Durata ● Ciclulul exercițiu fizic- repaus se repetă de mai multe ori în cadrul unei sesiuni; ● Durata inițială este de 35 de minute de mers intermitent și este crescut la fiecare

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
perimetrul de mers, contrasarcina covorului rulant este modificată prin creșterea angulației sau vitezei astfel încât să apară durerea în timpul exercițiului. ● Pe măsură ce pacientul își îimbunătățește perimetrul de mers pot să apară simptome cardiace: angină, aritmii care necesită reevaluare cardiologică. TRATAMENTUL ENDOVASCULAR AL CLAUDICAȚIEI Clasa I 1. Procedurile endovasculare sunt indicate pentru pacienții la care claudicația intermitentă le afectează stilul de viață personal sau profesional și există elemente clinice ce sugerează o probabilitate mare de îmbunătațire a simptomatologiei după intervenție, în condițiile în care

GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea medicină internă - "Managementul pacienţilor cu boală arterială periferică"*) - Anexa nr. 2.. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]