456 matches
-
și pînă în zona nărilor și apoi mișcarea se reia în sens opus. Fig. Masarea gâtului 3. Masarea gâtului Se execută mișcări de masaj cu toate degetele mâinii pornind din față spre spate și înapoi, se continuă cu baza gâtului, clavicula și umărul. Fig. Masarea degetelor mâinilor 4. Masarea degetelor mâinilor și a brațelor Se masează alternativ degetele ambelor mâini începând de la baza lor spre prima articulație, se continuă cu podul palmei și apoi vârfurile degetelor, se insistă mai mult asupra
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Vârfurile degetelor presau, dar picioarele nu se urniseră din loc. Nici brațele nu se mișcau. Umerii, doar, tremurau, ca și buzele, din cauza încordării. Ridică, totuși, mâna spre gât. Palpând pulsul stins al venelor. Degetele ei lungi încercuiră gâtul, tremurând, pe claviculă, ca niște șerpi subțiri, gălbui. Ar fi vrut să desprindă mâna, s-o întindă. Să apuce mânerul unei cești cu cafea, să întâlnească orice alt obiect sau mâna cuiva. Se întoarse spre ceilalți, uimită că nu-i vede. Perdele de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Pledoaria m-ar fi justificat, poate, i-aș fi câștigat încrederea ? Călătoarea ridică mâna spre gâtul înalt și robust. Îl înconjoară cu degetele. Mâini palide, subțiri, cu pete brune, unghii minuscule, tăiate sau poate roase până la carne. Degetele tremură pe claviculă, urcă, palpează pulsul stins al venelor. Pe cuier atârnă o geantă de vânătoare, din piele roșcată, și căciula cafeniu-roșcat. Salvele ploii se întețesc, furia cerului mă caută. În obrazul de argilă roșcată, cu porii mari, se deschid povârnișuri și văi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
importanță care este implicat în respirație doar în mod pasiv, e suficient să aruncăm o privire în natură pentru a ne da seama că omul este menit să respire în principal cu ajutorul diafragmei, și nu al cutiei toracice și al claviculelor. Din cauza lenii, ignoranței, fumatului, poluării, constipației și altor factori, adulții din ziua de astăzi respiră în mod invariabil superficial, la nivelul pieptului, și nu profund, la nivelul abdomenului, așa cum ar trebui. Respirația toracică angajează mușchii intercostali să dilate forțat partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Trebuie doar să vizualizăm suprafața diafragmei pentru a putea accepta faptul că funcționează ca o a doua inimă. Respirația claviculară, caracteristică bolnavilor de astm și de emfizem, este și mai puțin eficientă decât respirația toracică. În timpul respirației claviculare, sunt ridicate claviculele pentru a deschide porțiunea superioară îngustă a plămânilor. Respirația trebuie să fie foarte rapidă - ca a unui câine care gâfâie - pentru a putea introduce cantități suficiente de aer în acei mici saci pulmonari superiori ce sunt controlați de clavicule. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ridicate claviculele pentru a deschide porțiunea superioară îngustă a plămânilor. Respirația trebuie să fie foarte rapidă - ca a unui câine care gâfâie - pentru a putea introduce cantități suficiente de aer în acei mici saci pulmonari superiori ce sunt controlați de clavicule. Și, cu o suprafață atât de mică expusă la aer, inima trebuie să pompeze sângele prin plămâni mult mai rapid decât în cazul respirației mai profunde. Respirația claviculară are loc în mod spontan la orice persoană, atunci când este într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
respirația diafragmatică devine imposibilă din cauza uterului ce se mărește. De asemenea, femeile au și tendința de a purta îmbrăcăminte strânsă pe talie, unde este suficientă și cea mai mică presiune pentru a îndrepta respirația în sus, spre cutia toracică și clavicule. O respirație abdominală completă și profundă trebuie să includă toate cele trei moduri de respirație, într-o dilatare lină și neîntreruptă a plămânilor, care începe în partea inferioară, și nu în cea superioară. Persoana care practică respirația profundă mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Atunci când diafragma este întinsă la maximum, mușchii intercostali intervin pentru a deschide cutia toracică și a umple partea mediană a plămânilor cu aer. Pe măsură ce cutia toracică se dilată complet, persoana care respiră face un ultim efort pentru a-și ridica claviculele puțin, astfel încât aerul să pătrundă și în sacii pulmonari superiori înguști. În acest moment, umerii au tendința de a se cocoșa și gâtul se contractă, astfel încât, atunci când respirația este completă, trebuie să vă relaxați și să coborâți în mod conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
durata a 6 secunde și un expir În decurs a 12 secunde. O condiție foarte importantă la aceasta este asimilarea a trei tipuri de respirație: abdominală (cu dilatarea abdomenului); toracică (cu dilatarea cutiei toracice); superioară (cu ridicarea umerilor și a claviculelor). Sistemului yoga Îi corespunde toate trei tipuri de respirație Într-o lecție, Începând cu cea inferioară, abdominală când mușchiul diagramei joacă un rol important. Exercițiul 2. Respirația schimbătoare. La acesta se trece după o lună de practicare a primului exercițiu
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
toate explicațiile sunt din latină. Este greu de explicat însă de ce s-au luat din slavă cuvinte ca obraz, care corespunde fr. joue (cuvânt de origine preromanică)și gleznă, cuvânt necunoscut în toate regiunile dacoromâne, care corespunde fr. cheville < lat. clavicula sau de ce trup < sl. trupŭ l-a înlocuit aproape peste tot pe corp < lat. corpus, transmis tuturor limbilor romanice. ficat și mai Este interesant de explicat de ce avem două cuvinte, două sinonime, pentru aceeași noțiune. Lat. ficatum > rom. ficat este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
uriașă minciună în ce mă privește. Cresc doi copii singură și niciodată nu m-au împiedicat să scriu. Uneori mi-au îngreunat plecările la o lectură sau alta, ori m-au întors valvârtej dintr-un drum literar pe motiv de clavicule rupte sau febră care se instalează brusc la câteva ore după ce pleacă mama de-acasă, însă să scriu, cu adevărat, nu m-au împiedicat. Scrisul aparține nopții. Adică acelei părți a zilei în care copiii cuminți dorm. Și sforăie ușor
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
mă preseze. I-am înfipt o dreaptă în coaste și mi-a răspuns cu aceeași monedă. Schimbam lovituri cu ambele mâini, de la distanță mică. Neavând spațiu de manevră, loviturile nu aveau cine știe ce forță și Blanchard stătea cu bărbia înfiptă în claviculă: evident, învățase lecția după upercuturile mele. Păstram o distanță mică unul față de celălalt, schimbând lovituri scurte în brațe și umeri. Tot timpul am simțit forța superioară a lui Blanchard, dar n-am încercat deloc să-l țin la distanță, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și am dat să-mi scot pistolul. Două lame de oțel au sfârtecat aerul în direcția mea. Arma îmi alunecă din toc și căzu pe podea. Am făcut un pas înapoi. Lamele mi-au sfâșiat hainele și mi-au tăiat clavicula. I-am tras lui Tilden un șut în vintre. Profanatorul de morminte, surprins de lovitură, se ghemui, apoi făcu un salt, se izbi de mine și mă împinse în raftul din perete. Borcanele se sparseră, formolul se împrăștie, iar bucățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și oscilantă, lumina îl deranja, durerile de cap deveniră insuportabile, urina era amestecată cu sânge. În câteva zile, mâinile îi deveniră diafane și scheletice, cu încheieturile și tendoanele vizibile; pe torace, mai jos de gâtul slab, începură să se zărească claviculele și coastele. Nu împlinise treizeci și cinci de ani și, în timpul agoniei, șopti conștient că simțea că moare din cauza otrăvii. Agrippina, cu cearcăne adânci din cauza nesomnului, a disperării arzătoare, neputincioase, îi spuse patetic: — Te vom salva. El ridică o mână, îi îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ce cade de o parte și de alta a capului și pe piept a fost calculat de mâna unui croitor priceput: nu ciufulește părul și nu ascunde chipul. Materialul coboară pe lângă obraz și ajunge, cu o tensiune perfect calculată, în dreptul claviculei stângi, unde o broșă rotundă îl prinde de partea posterioară. Pe dedesubt - o tunică perfect plisată, bine strânsă pe gât; nimic altceva. Sau bustul ajuns la gliptoteca Ny Carlsberg, unde se văd epoleții, franjurii, firele de aur ale unei elaborate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Și sufletele noastre alunecară în mlaștină, adânc și pentru totdeauna. A fost prima și ultima noastră apropiere trupească. Războiul cel mare m-a încolonat alături de Moarte. Scheletul cenușiu avea picioarele vârâte în bocanci din piele de vițel. De după omoplat, peste claviculă, îi cădea cureaua neagră și lată, prinsă de toba mare, în care sincopă, cu pumnul strâns al oaselor, marșul macabru luat dintr-o simfonie eroică. Am făcut războiul așa cum August Prostul ajută la strânsul covorului din manej. Umblam târând după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care ne slujea drept model în timpul săptămânii, a cărei carne țeapănă corespundea idealului închipuit de bătrânul maestru francez Maillol și celui al profesorilor mei, dansatoarea mea de sfârșit de săptămână săltând de pe un picior pe altul avea o constituție firavă. Clavicula, oasele bazinului, coloana vertebrală i se conturau cu claritate. Cu picioarele în formă de x discret, ea stătea acolo și se lăsa rotită de mine până când frumusețea ei țeapănă era pusă în lumina optimă. Având o natură nervoasă, ea avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și la puțină vreme au răsunat de acolo sunetele alambicate ale unui clavecin. „Mi-a fost dor de tine. Abia te așteptam“, a spus bătrâna doamnă, uitându-se drept în față, aranjându-și cu o urmă de cochetărie gulerul capotului în jurul claviculelor firave și a umerilor subțiri și osoși, lovindu-se cu un bețișor lung, cu cealaltă mână, la intervale neregulate, peste genunchii întinși, acoperiți cu un pled. „Și mie.“ „M-am gândit la o mulțime de lucruri despre care am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
noptieră, pielea ei era aurie și fără cusur: era aproape ocru. M-am uitat în agendă. E prima dată liberă. Dar încă n-ai văzut lucările, spuse Phoebe, în timp ce degetul lui începea să traseze o linie de la gâtul ei peste claviculă și apoi mai jos. — Va trebui să facem câteva permutări, spuse Roddy sărutând-o din nou pe gură, care se căscase de uimire. Dar nu contează. Îi deschise și mai mult cămașa și își trecu mâna peste sânii ei. Phoebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
făcînd-o să tremure și udînd covorul. Prosopul era alb-gălbui și destul de subțire, ca un șervet de copil. Săpunul avea straturi cenușii În el. Dar Își adusese pudră de talc și Își tamponă cu parfum, dintr-o sticluță, Încheieturile mîinilor, gîtul, clavicula și spațiul dintre sîni. CÎnd Își puse rochia ușoară din crêpe și-și schimbă ciorapii fildecoși, de iarnă, cu cei de mătase, de culoarea pielii, se simți de parcă era În cămașa de noapte, ușoară și expusă privirilor. Coborî așa, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mai dea drumul la radio, n-o să mai pună vătraiul În foc - nimic de genul ăsta - se gîndi ea, fără să se gîndească la faptul că doi Îndrăgostiți ar putea sta Îmbrățișați În camerele din apropiere. Își duse capul spre clavicula Juliei - dar nu-l puse pe piele ci În aer, la un centimetru deasupra ei. — Ce faci? Întrebă Julia fără să deschidă ochii. — Te ghicesc, spuse Helen. Simt cum ți se ridică toată căldura trupului. Îți simt viața. Îți pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mesei cu o privire mohorîtă, deprimat de toate acele amintiri. Fără să-l iau În seamă pe polițist, m-am Întins peste masă și l-am apucat de umeri, Încercînd să-i calmez tremurul pe care i-l simțeam În clavicule. El mă privit În ochi, bucuros că eram acolo, și zîmbi fără pic de ironie. — Frank...? — E-n regulă. (Se ridică, Înseninîndu-se.) Apropo, ce mai face Esther? Ar fi trebuit să te-ntreb. — Face bine. Ne-am despărțit acum trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
stînga cînd două femei intrară În Încăpere prin ușa deschisă, acoperită de oglindă. Amîndouă erau Îmbrăcate pentru nuntă, mireasa purtînd o rochie cu crinolină de mătase crem, cu corsaj de dantelă care lăsa la vedere gîtul ars de soare și claviculele puternice. Avea fața ascunsă sub un voal, dar am reușit să Întrezăresc o bărbie drăguță și o gură cu buze pline, care-mi aminteau de Alice Hollinger În perioada petrecută la J. Arthur Rank. Domnișoara de onoare purta rochie lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mingile Însîngerate, cu palma stîngă deschisă și degetele Îndreptate impetuos către soare, făcîndu-mă să presupun că Încercase să prindă cele două gloanțe trase către pieptul lui. Perforațiile erau foarte vizibile În cămașa de bumbac, una lîngă mamelonul stîng, cealaltă sub claviculă. La vreun metru de el se afla un pistol automat, În a cărui țeavă cromată se reflecta cerul fără nori. Am scăpat din mînă mingea pătată, am Îngenuncheat și am ridicat pistolul, apoi am privit Îndelung la omul ucis. Buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nimeni noaptea. Nu terminasem însă cu lucrul. Scrisoarea a V-a mă aștepta, meditativă și impersonală. Și, ca să fiu sincer, și eu o așteptam pe ea. Scrisoarea 5. 29.02.1999 Direcția operativă, serviciul corespondență Sunt într-un Airbus 310. Claviculele mele de titan se odihnesc deasupra norilor. Îmi apăs venele fractale, sprayuri purpurii de globule curate. Într-una din ele, închisă-n capsula din gel polimeric, clocește bacteria morții. Iubita mea e-ntr-un Boeing 747. Zâmbește, gândindu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]