608 matches
-
Nu au trecut nici cinci minute și deja era în mașină și-l săruta cu foc fără să mai țină cont de faptul că putea fi văzută ce cei din jur sau de la ferestre unde se zăreau locatarii atrași de claxonul Fordului ce capta întotdeauna, prin frumusețea lui, atenția chiar și a celor care nu se pricepeau la mașini. - Unde mergem, iubitule? Ce dor mi-a fost de tine! Parcă nu ne-am despărțit aseară, ci de luni de zile. Abia
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
Iar alții pleacă mai departe, în căutare de ceva mai bun, mai atrăgător. Și poate, mai convenabil. Zi de zi, alte și alte persoane se perindă prin fața mărțișoarelor, admirând, cumpănind, căutând, într-un du-te vino continuu. În jurul tuturor, larmă, claxoane de mașini, pietoni grăbiți, vuietul străzii. 1 Martie În ajun de 1 Martie începe frenezia de dinaintea sărbătorii, de aceea cei care au amânat până în ultimul moment să cumpere un mărțișor vor trebui să facă față aglomerației. Forfota, nerăbdarea, bucuria clipei
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
era îmbrăcat cum se obișnuia a se spune printre tineri, la patru ace. Iritat și puțin nervos, se urcă la volanul Fordului și ieși din parcare îndreptându-se spre strada care ducea la căminele studențești. Andrada care îl aștepta, auzind claxonul coborî imediat. La ieșirea din holul de acces în cămin, Cris, cu ușa din dreapta larg deschisă, întâmpină o brunetă cu ochii negri ca tăciunele, subțire și grațioasă ca o trestie tânără aflată în îmbrățișarea caldă a adierii molcome a vântului
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
scurt după ce v-ați luat un loc mai în față și gata, v-ați cerut scuze în felul acesta și toată lumea este fericită. Să nu uitați nici o clipă faptul că mașina pe care o conduceți este dotată și cu un claxon. Însă degeaba îl are dacă nu le reamintiți vecinilor de trafic care este tonalitatea acestuia. Folosiți-l cu încredere atunci când adormitul din fața voastră a uitat că în București trebuie să pleci de la semafor ca de pe grila de start a formulei
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]
-
întâi, sau poate chiar pe a doua, dacă prima este deja ocupată. Puneți frumos semnalul de avarii, vă vedeți de târguieli și reporniți când sunteți gata, cu tot cu coloana care s-a format între timp în spatele mașinii voastre. Iar dacă primiți claxoane de la partenerii de trafic nerăbdători să treacă de mașina voastră, sau pur și simplu dornici să ajungă la destinație, considerați-le ca pe un salut cordial și nimic mai mult. Presupun că vi se întâmplă destul de des să conduceți și
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]
-
provincie este exclus. Totuși, spectacolele stradale organizate de administrațiile locale nu pot fi un dar, în măsura în care sunt plătite cu banii contribuabilor... Ce farmec pot avea, însă, manifestările ambulatorii din piețele localităților, „atămâiate” cu fum de mititei, acompaniate cu țignale, goarne, claxoane, răcnete...? Aceste manifestări sunt concepute pentru un anume gen de public. Când stai 5-6 ore în picioare, adesea în frig, nu mai ești dispus să guști rafinamente și finețuri, de aceea organizatorii apelează îndeobște la trupe care pun accentul pe
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
de la marginea sorții iar literele literele și-au tras pașii înapoi ca la ieșirea din biserică m-am trezit eu și ciulinii din ochii tăi sechestrați ca într-o reclamă proastă la Proculin alerg pierdut printre zgârie nori noxe și claxoane cerșind atenție un gest o privire sau măcar un ești orb? ce mama dracului fac jogging la 4.02 fugărind un zâmbet pe o coapsă de cer peste creierii intoxicați de tine ninge a anulare Referință Bibliografică: Intoxicație / Violeta Florentina
INTOXICAŢIE de VIOLETA FLORENTINA ION în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351826_a_353155]
-
Lugoj, profitau de ele, făcând autostopul, ca să plece mai devreme acasă. Cum să mai aștepte dânsele autobuzul de ora două!? Pe la unșpe ieșeau pe poarta școlii, lăsându-și clasele de izbeliște, alergând într-un suflet la drum, de departe auzind claxoanele șoferilor dornici să-și găsească pasageri. Și înainte mai plecau ele din când în când, dar în ultimul timp parcă înnebuniseră. Nimic nu le putea ține locului. Valentin avea impresia că îl socoteau un papă-lapte și socoteau limbajul lui reverențios
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
ruga să nu ia mașina foc. S‑a uitat la ceas. Era 4,15. „E încă noapte. Să se lumineze mai repede, să vadă lumea, să vină să mă scoată de aici. Nu trece nimeni prin pustiul acesta? O, Doamne! Claxoanele astea mă tâmpesc, nimeni nu le aude”. Când a auzit Gabriel cuvintele „o casă sus pe deal” a încremenit pentru o clipă. Gândul l‑a întors în timp, pentru o secundă, la casa în care a stat cu Dana. Îngrozit
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
pe cadranul ceasului, s-a asigurat temeinic și a trecut peste două benzi de circulație, în mare viteză, pentru a putea vira la dreapta în intersecția ce urma la mai puțin de 50 de metri. Nu a băgat în seamă claxoanele ce l-au însoțit pe timpul manevrei odată cu înjurăturile șoferilor ce le-au acționat. Cu privirea în oglinzi la fiecare cinci secunde, s-a convins că nu este urmărit. "Păi, dacă sunt cu ochii pe telefon, e foarte posibil să fie
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
PUNCT CULMINANT : Și cum mergeam și mergeam. Odată o aud pe Anca țipând, iar apoi, două lumini mari mari și cineva m-a împins. Un zgomot puternic. Și toate măruntaiele din mine, mâinile, picioarele, desprinse parcă din corp. Și un claxon. Atât. Un claxon de dacie. DEZNODĂMÂNT : La Porțile Raiului mă aștepta. Cum cine ? Portarul. Că doar despre el este vorba aici. Să îmi spună unde merg. Apăi unde merg curvele? Și mi-a zis așa. - Aici nu primim femei însărcinate
MĂ AŞTEAPTĂ PORTARUL de MIHAELA FARCA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356853_a_358182]
-
cum mergeam și mergeam. Odată o aud pe Anca țipând, iar apoi, două lumini mari mari și cineva m-a împins. Un zgomot puternic. Și toate măruntaiele din mine, mâinile, picioarele, desprinse parcă din corp. Și un claxon. Atât. Un claxon de dacie. DEZNODĂMÂNT : La Porțile Raiului mă aștepta. Cum cine ? Portarul. Că doar despre el este vorba aici. Să îmi spună unde merg. Apăi unde merg curvele? Și mi-a zis așa. - Aici nu primim femei însărcinate. Iar în Iad
MĂ AŞTEAPTĂ PORTARUL de MIHAELA FARCA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356853_a_358182]
-
o dată, s-a oprit, l-a privit pe Daniel în ochi și i-a zis: Ce faci?! Ce mai aștepți? iar bărbatul a zîmbit misterios, stăpîn pe sine însuși: Aștept să vină taxiul! Și, cînd, în fine, s-a auzit claxonul mașinii de afară, Gabriela s-a îndreptat spre Marcu, l-a sărutat pe obraz și i-a zis: Să nu-mi porți pică ... asta e, nu am ce face ... și a fugit după Daniel, care ieșise deja în curte. În jurul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
au găsit loc unde să fugă. Beznă și frig, doarme furnica, La ușa casei plânge pisica, Baieții din parc își strâng garoul, Cerșetorii inundă metroul. Înăuntru la Capșa cafele și fum, Strada-i pavată cu femei de consum, Stridențe, dichisuri, claxoane Pruncii-n canale fac foame. Leafa e mică, prețuri tot cresc, Mama cu tata singuri vorbesc, Bunica-n genunchi stă la icoane -Sănătoasă să fiu, ține-mă Doamne. Firișoare de fum se înalță spre cer, Fir de poveste în aer
TRAFIC REDUS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356280_a_357609]
-
nivel european, evenimentele culturale și sportive să fie promovate inteligent... Deocamdată, de la ultimele alegeri locale, Bucureștiul se află în plină stagnare, marile proiecte nefiind în atenția noii garnituri aflate la Primăria Generală a Capitalei. Accentul se pune mai mult pe claxon! Vom face, vom drege! Centrul istoric, care în orice capitală europeană aduce importante venituri la buget, nu este finalizat nici după 27 de ani. Mirosurile grele îți taie cheful să mai treci pe acolo. Orașul este dat peste cap. Reforma
TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368870_a_370199]
-
de pe loc, cu toate insistențele degetelor subțiri și extrem de îngrijite ale șoferiței, care se agită în jurul butoanelor răspândite pe întreg bordul. Înainte de a intra într-o panică și mai mare, mă întind și apăs butonul avariilor, pentru a stopa corul claxoanelor pornit ca la comandă. Prietena mea, pescui urgent telefonul din poșetă, țăcănind pe tastele fosforescente. - Alo, aici Sandy, nu pot pleca de pe loc! Ce are mașina asta? Vocea gravă își începu din nou interogatoriul, întrebările legate de loc și de
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
a atras atenția un motociclist, parcă pierdut în spațiu. De ce spun asta? Pentru ca stătea pe mijlocul benzii întâi, semaforul era verde pentru cei care voiau să o ia la dreapta, iar acel domn voia să o ia înainte, pentru că ignora claxoanele celorlalți șoferi. Nu era prea cald afară. Eventual, 19-20 de grade. Am adus în discuție temperatura pentru că motociclistului i se făcuse cald și își dăduse jos casca. Avea fața palidă și, totuși, parcă transpirată... poate casca era prea strânsă și
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
BICICLETĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vreau si eu pe bicicletă, Ca să pot merge ca gândul Abia atingând pământul La creșă să fiu vedetă. Ca s-apăs și eu claxonul Să se ferească din cale Melcii ce pășesc agale, La viteză să dau tonul. Sunt în șa, ce mai, voinic ! Pedalez cu-ndemânare Dar o pietricică-n cale Mă cam șicană un pic. Au genunchiul, cotul au! Nu e mare
VREAU ŞI EU O BICICLETĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357268_a_358597]
-
cilindreea inimilor de metal Destine măturând asfaltul acesta crud Iar la final...cimitirul reciclabil al fiarelor vechi Pe acostament sunt adesea autostopiști Așteptând limuzina cea mare cu șofer în livrea Mâinile lor fluturate ca niște valuri bătând țărmul Iar apoi claxonul refuzului Și apoi din nou...așteptarea. Privesc în oglinda retrovizoare a vieții În urmă doar fumul și gustul amar al benzinei Înainte doar orizontul restrâns la un punct Iar de o parte și de alta a benzii de asfalt Doar
PRIVESC ÎN OGLINDA RETROVIZOARE A VIEŢII de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358313_a_359642]
-
din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
În curtea Ursarilor însă domnea o liniște deplină. Nici orătăniile nu se treziseră să ceară de mâncare, din simplul motiv că-n bătătura lor nu existau orătănii. Neculai claxonă de vreo trei-patru ori prelung, însă fără niciun rezultat. Nimic, în afara claxonului, nu tulbură liniștea din curte ... și, pare-se, nici pe cea din casă. O undă de îngrijorare se cuibări, fără să ceară voie, în mintea lui Neculai Știrbu, care, după un schimb rapid de priviri cu nevastă-sa, rosti cu
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
părul vâlvoi, care ținea ascuns între degetele lungi, cu unghiile vopsite în culorile curcubeului, un Iphon. Cu un deget apăsa pe semnele vii, colorate, luminoase ale Iphonului, iar cu vârful piciorului pe pedală de jos. Apoi cu cealaltă mână pe claxon. Dar privirea îi rămase atrasă de micul ecran al Iphonului fermecat. O luminiță vie, a Iphonului meu îmi făcea semne. Am apăsat pe una din pătrățele și în fața ochilor a apărut imaginea unor rânduri prin care colega de serviciu îmi
IPHON de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359779_a_361108]