340 matches
-
Îi spuse În fugă. Julius găsi cuvintele potrivite ca să-i răspundă abia cînd Cano era departe, intra În primul teren viran din șirul nesfîrșit pe care-l avea de străbătut, după ce se strecurase printre zecile de mașini și camionete care claxonau de zor anunțînd că mămica sau șoferul așteptau nerăbdători. Uite-l pe Carlos. Chiar În noaptea aceea Julius a Început drumul lung pînă acasă la Cano. Traversă strada În dreptul școlii și trebui să se grăbească fiindcă o camionetă Mercedes de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
topi zăpada. Și pe urmă se Întoarse și intră În auditorium, Închizînd ușa În urma ei, ca să nu se răcească Academia. Se Îndreptă cu pași hotărîți spre scaunul cu șalurile, cînd deodată auzi aplauzele. Se lăsa Întunericul cînd Carlos Începu să claxoneze În fața porții de la intrarea palatului, gîndindu-se la tot bănetul care se cheltuise cu noua casă și totuși nu fuseseră În stare să mai dea o sumă neînsemnată pentru o poartă automată. Vru să-i spună lui Julius, dar Julius nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
casă și totuși nu fuseseră În stare să mai dea o sumă neînsemnată pentru o poartă automată. Vru să-i spună lui Julius, dar Julius nu era În apele lui, mai bine-l lăsa În plata Domnului cu gîndurile lui. Claxona din nou, dar degeaba. „Asta pentru că nu e mașina stăpînului, Își spuse, căci atunci ar da fuga Îndată prăpădiții ăștia, sigur, don Juan nu cheltuiește bani pentru porți automate fiindcă are doi lachei care-i deschid automat poarta, e dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
poate că era mai bine cînd se gîndea la Peggy. Și pe urmă, cine-a zis că nu se mai gîndea la Peggy? Chiar În după-amiaza aceea trecu prin piața Gutierrez și, cînd se aștepta mai puțin, o altă camionetă claxona cîntînd marșul de la rîul Kwai și Pipo Lastarria trecu cu Peggy alături de el și era mult mai drăguță ca Înainte. Porni, acceleră cît putu de mult, dar Îi ieși Înainte o mașină și porumbeii se pierdură la curba următoare. Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i dea ceva să mănînce, ca să se poată culca din nou și să doarmă mai departe. Santiago s-a urcat În camionetă și i-a spus lui Bobby să se Întoarcă cu Volvo. Era aproape opt dimineața cînd au apărut claxonînd de zor la poarta palatului. Universo, care Întotdeauna stropea florile foarte devreme, le-a deschis imediat poarta și atît Bobby cît și Santiago au fost nevoiți să manevreze volanul cu multă Îndemînare pentru a intra fără să-l calce pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dispărut imediat, dar, parcă cu încetinitorul, Ashling a privit înapoi, simțind durerea pulsând în ea. Dintr-odată fragmentată, durerea ei s-a crăpat ca un glob de sticlă, redusă până la inexistență. Zgomotul orașului a izbit-o dintr-odată. Mașini care claxonau, fețe dure și egoiste. Brusc, părea să nu existe loc unde să se poată simți în siguranță. Corpul ei tremura în ritmul fricii, uitând de scandalul pe care urma să i-l facă lui Marcus. Nu putea să facă scandal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
care am reușit să depășesc nu unul, nici două, ci trei camioane-cisternă. Istovit de ispravă, m-am oprit să beau o cafea, dar, cînd să plec, am văzut oripilat cele trei camioane-cisternă trecînd În trombă pe dinaintea mașinii mele staționate și claxonînd tare În semn de salut. Însemna s-o iau de la capăt! Mi-am schimbat itinerariul și m-am pomenit la Modena cînd eram așteptat, de fapt, la Bologna. Mă bucur În fiecare zi că nu mai sînt automobilist. Datorez o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unde am venit. — Pe unde am venit? Ești...? Dar ea pusese mîna pe volan. — Isuse! exclamă Reggie, dîndu-i mîna la o parte. Bine. Bine! Se uită peste umăr și Începu să Întoarcă mașina cu multă trudă. Mașina din spate Îl claxonă cu furie. Șoferii care se Îndreptau spre Ludgate Circus Îl priveau de parcă era nebun. Manevră ambreiajul, transpirînd, Înjurînd, și Întoarse mașina razant. Viv Își ținea capul În jos, dar se mai uită o dată În spate. Kay se alăturase cozii din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
frânare pe patru roți, capabilă să atingă o viteză nepământeană de 130 de km pe oră, de culoare crem cu tapițerie roșie - o Hispano Suiza H6. Este pentru noi? le întreabă Pran. Și așa este. Șoferul înghesuie cuferele în portbagaj, claxonează imperativ și pornește motorul atât de puternic. Apoi, într-un nor de praf, lăsând în urmă băieții veniți să caște gura, o zbughește pe străzile aglomerate. Lui Pran îi bate inima sub burka din cauza zăpușelii, sentimentul de propulsie reîntregindu-i speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cel de noapte. Schimbarea ritmului este subtilă, poate chiar imperceptibilă unui ochi necunoscător. Vânzătorii ambulanți încă mai trec în sus și-n jos, oferind trecătorilor apă cu gheață, fructe, gustări și bidi. Roabele, tonga-urile și bicicletele, mașinile negre care claxonează nervos, își croiesc drum prin mulțime și prin praf. Mirosul de ceapă prăjită râncedă și cel de ulei de lampă plutește peste tot și, desigur, stelele străzii, fetele de pe treptele și balcoanele de lemn, rostesc cuvinte ademenitoare și insulte, oricărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o gargară cu niște apă de gură și o scuip afară pe zăpada Înghețată, uitându-mă cum soluția albastră și limpede lasă urme pe alb. Pornesc motorul și spatele mașinii alunecă În toate părțile În timp ce iau curba. Un bulangiu mă claxonează, da sunt prea matol să-mi pese. Însă munca nu mă mai tentează, nu că m-ar fi tentat vreodată. Las mașina În parcare de ochii lumii și-mi termin devreme ziua de lucru, târându-mi picioarele cu greu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fiindcă s-a dus cu ticălosul ăla bătrân. Femeile. Nu pot. Carole Shirley Nu pot Shirley, găsește pe cineva puternic. Slujba asta, viața asta, m-au secat de vlagă. N-am nevoie acum să remorchez o invalidă. Un ticălos mă claxonează pe centură și mă gândesc să mă iau după el dar nu mă simt În stare. Ne-a scăzut capacitatea de a face față. 00mănâncă000000mănâncă00000mănâncă00 Halesc la greu dinnu abuza de cocaină Bruce o voce greu de descifrat Îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
unei turiste tinere îndrăgostite de țara sfântă și de fascinantul ghid care o cunoaște atât de bine. Udi, încetează, ai nevoie de ambele mâini pentru a conduce, strig eu în timp ce mașina care se îndrepta spre noi din sens opus ne claxonează, din câte se părea ieșiserăm de pe banda noastră, dar el m-apucă de braț cu putere și-mi spune printre dinți, te-aș prefera pe tine în locul volanului, m-ar excita mult mai mult, ia să vedem cum merge așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
aici erau cele nonconformiste de la Comme des Garçons sau copii ieftine ale acestora, în nici un caz îmbrăcăminte de birou bleumarin în dungi. M-am trezit peste drum, la semafor, fără să aștept verdele, ci făcând semne de scuză șoferilor care claxonau, și am alergat ușor în josul dealului, după poștă, magazinul alimentar și după aprozar, până la intersecția cu Belsize Grove. Am trecut tiptil de colț. Simon mergea pe trotuar, mai departe de mine, iar în timp ce îl urmăream a făcut stânga în Primrose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
prin ușurarea scurgerii apei spre rigole. Cu tot efortul de a construi un astfel de drum, puține mașini treceau pe-aici. Cum nu exista trotuar, patru-cinci femei care se Întorceau de la cumpărături se răspîndiseră de-a latul, sporovăind nestingherite. Am claxonat ușor și am trecut printre ele. În următoarea clipă am apăsat, instinctiv, pe frînă. De după curbă, Îmi apăruse brusc, alunecînd la vale, spre mine, un băiețandru ghemuit pe patine cu rotile care imita din gură sirena unei mașini de poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mestec! M-a trecut un fior cînd am terminat de urinat, mi-am luat valiza și m-am Îndreptat spre mașină. Motorul dădu cîteva rateuri. Dacă toate ar fi mers așa cum mi-aș fi dorit eu, acum mi-aș fi claxonat triumful și m-ar fi auzit și ea, dar așa cum stăteau lucrurile, mă simțeam tare abătut. Dacă ceea ce susține ea este adevărat, mie nu-mi rămîne decît să pornesc de la acest adevăr. O fotografie și o cutie veche cu chibrituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
adunat gălăgioși la panta care forma planul Înclinat al digului - singura cale posibilă care făcea legătura Între albia rîului și drum. În clipa aceea, ultimele două microbuze, care se puseseră mai greu În mișcare, au reușit să-și croiască drum, claxonînd, cu faza mare aprinsă. Unul reuși să scape, dar celălalt pierdu viteză pe la jumătatea pantei. Atacanții l-au răsturnat și l-au lăsat așa, la poalele dîmbului. Planul Înclinat al digului era puternic luminat pe o Întindere de aproximativ douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Aceasta înseamnă să selectezi ceea ce te influențează din jur și să alegi doar lucrurile utile. Trebuie să auzi dacă participanții la un protest încep să scandeze anumite lozinci în timpul directului, dar nu trebuie să îți lași atenția distrasă atunci când te claxonează mașinile fiindcă ești în direct sau diferite persoane strigă la tine. Această selecție alternativă a lucrurilor pe care le lași să te influențeze în timpul unui direct este extraordinar de dificilă și îți trebuie multă experiență pentru a ajunge la un
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
la ce ai de spus pentru că în definitiv, jobul tău este să spui lucruri corecte și să informezi. Dar cred că e obligatoriu să ai notițe în live, pentru că nu știi niciodată ce se întâmplă. Nu știi dacă nu-ți claxonează cineva. Mie mi s-a întâmplat să-mi țipe cineva în live, preț de un minut, a țipat încontinuu la mine. Era un străin, eram la un summit, toată lumea era agitată, transmiteam pe bandă rulantă. Cred că un suedez sau
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
-urile bolizilor care vor cu disperare să te depășească a devenit un exercițiu de maximă stăpânire de sine, a opri la semafor la culoarea galbenă devine o imensă prostie pentru cel din spatele tău, a tăia linia continuă, o obișnuință, a claxona și înjura pentru orice nimic, o banalitate. Răutatea din noi parcă iese cel mai bine la iveală atunci când suntem în trafic. Dacă în mod teoretic a fi participant la trafic ar trebui să fie simplu, căci regulile sunt clare pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
servit cu limonadă, cafea, ciocolată, apă. În curți, la geamuri, pe uși, oamenii au pus pancarte de susținere sau panglici roz, semn că mărșăluitorii puteau intra la ei în casă, la toaletă sau pentru o gură de apă. „Toate mașinile claxonau, șoferii dădeau jos geamurile și strigau curaj, hai că puteți“. Așa scrie Alexandra că le strigau oamenii și că toți erau cu ochii în lacrimi de emoție. Alexandra nu-și poate uita meseria de antropolog și descrie toată întâmplarea ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
va fi ultimul eliberat ca să poată asigura asistența medicală. În schimb în anul 1954, spre toamnă, o nouă grea încercare a atins pe cei care mai erau în viață din familia Cozmei. Era miezul zilei când o mașina militară a claxonat cu impetuozitate la poarta pe care denumirea spitalului "ЖЭщИHА БOЛЪНИЏА" se scorojise într-atât încât abia se mai putea descifra. Doi ofițeri, din care pe unul l-am recunoscut ca find cel care nu contenea să spună "Harașo" la Brodoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vineri din iulie, mergând pe trotuarul ce Înainta pe lângă traficul blocat fără speranță; grăbindu-se spre o Întâlnire la care Întârziase deja, Înjurând ca un birjar, afurisind pietrele sparte din pavaj, tocurile ei Înalte, bărbatul care o urmărea, șoferii care claxonau frenetic, deși faptul că larma nu avea nici un efect asupra deblocării traficului era deja o realitate urbană, Întreaga dinastie otomană care cucerise odinioară orașul Constantinopole și apoi persistase În greșeala sa și, o, da, ploaia... blestemata asta de ploaie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sa, ea era, cel mai probabil, cea care ar fi putut ucide Într-o bună zi un bărbat. Din fericire pentru Zeliha, chiar În momentul ăla, șoferul unei Toyote aflate În spatele taxiului și-a pierdut răbdarea și a Început să claxoneze. Ca trezită dintr-un vis urât, Zeliha și-a venit În fire și a Început să tremure văzând În ce situație neplăcută se afla. Înclinația ei spre violență o Înspăimânta, așa cum o făcuse Întotdeauna. Într-o clipită, a Închis gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Fuduli și lăudăroși... fuduli și... Rose nu și-a terminat propoziția, fiind distrasă de un gând cum nu se putea mai năstrușnic. Semaforul s-a făcut verde, mașinile aliniate În fața ei au demarat, iar camioneta din spate a Început să claxoneze. Însă Rose a rămas Încremenită În același loc. Fantezia aceea era atât de Încântătoare Încât nu era În stare să se miște. Prin minte Îi treceau nenumărate imagini pe când ochii ei aruncau pieziș scântei de mânie pură. Acela era, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]