504 matches
-
de stele-n palma mea, Eu nu am ochiul tău cel ager Ce vede-n timp, sau după el Dar, simt aripile de înger Chiar dacă, uneori, mă-nșel. Eu nu am darul tău de-a naște Izvoare-n cupe de cleștar, Deși, acel ce mă cunoaște Îmi bea din suflet al meu har. Eu n-am privirea-ți jucăușă, Sau alt motiv întemeiat, Deși, am pus cifru la ușă Atunci când totul s-a încheiat. Eu nu am gânduri de felină Să
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
să se joaceSute de stele-n palma mea,Eu nu am ochiul tău cel agerCe vede-n timp, sau după elDar, simt aripile de îngerChiar dacă, uneori, mă-nșel.Eu nu am darul tău de-a nașteIzvoare-n cupe de cleștar, Deși, acel ce mă cunoașteîmi bea din suflet al meu har.Eu n-am privirea-ți jucăușă,Sau alt motiv întemeiat,Deși, am pus cifru la ușăAtunci când totul s-a încheiat.Eu nu am gânduri de felinăSă sfâșii tot
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Acasa > Impact > Vocatii > GRIGORE LEȘE ȘI ZINAIDA BOLBOCEANU : CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEȘTARUL CERULUI ROMÂNESC. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului La sfârșitul lunii mai (2013) s-a făptuit pentru a doua oară, la Lisabona, un spectacol eveniment, susținut de interpreții de muzică
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
guturală a nodurilor, o tehnică vocală grea, dificilă, dar deopotrivă de efect, se înveșmântează împodobitor între cele mai scumpe comori de cântece folclorice românești. Atât Grigore Leșe, cât și Zinaida Bolboceanu sunt două subțiori calde române care poartă prin lume cleștarul cerului României, înstelat cu dorurile și cântecele mistuitoare românești! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Grigore Leșe și Zinaida Bolboceanu : cântece mistuitoare pe cleștarul cerului românesc. / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 945, Anul
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
cât și Zinaida Bolboceanu sunt două subțiori calde române care poartă prin lume cleștarul cerului României, înstelat cu dorurile și cântecele mistuitoare românești! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Grigore Leșe și Zinaida Bolboceanu : cântece mistuitoare pe cleștarul cerului românesc. / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 945, Anul III, 02 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Zbura-vom împreună. Vom fi un vis născut din flori Iubirii să n-apună. Către Olimp în zborul meu, Întinde-mi a ta mâna Să-mi fii zeița, iar eu zeu. Pe veci a mea stăpâna. Iar în palatul de cleștar, Când vom ajunge-acasă, În fața marelui altar, Doar tu-mi vei fi mireasă. Vreau să te fur și să plecăm Pan' nu se face noapte Spre înălțimi să ne-avântăm Să-ți cânt iubirea-n șoapte... Și dacă soarele-ucigaș Vă arde
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului A fost cândva, „Flacăra”...! Era cuvânt și melos către țară! Era văpaie în toate marile orașe, era fundament pentru legendă. Flacără și văpaie, spectacolele cenaclului „Flacăra” au clădit turn de cleștar și mit în cultura românească. Osârdia, ardoarea și geniul, chitara și vocea au șlefuit și ascuțit spiritul unei generații. Avidă de zbor în libertate, o țară cu dioptrii, care nu mai văzuse clar de prea mult timp, începea să se
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
taină”: „Când ieși-va luna, voi veni cuminte Să îți ung cu miere simțurile toate, Ochii-ți săruta-voi, să mă țină minte, Nedormiți mă cheme, rugători în noapte”. Frumos! Eminescienele, melancolicele peregrinări printre stele ale lui Mircea, înmuiate în cleștarul dulce al visului, ne însoțesc pământeana pribegie: „Burniță noaptea peste sat,/ Rumegă boii luceferi,/ Doru-i pe uliți plecat,/ Somnu-i de miere-n cei teferi// Trece prin somnu-mi un car,/ Boii au ciucuri în coarne,/ Scârțâie drumul amar/ Vrând înapoi să
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
DE PRIMĂVARĂ” Iarna, cristaline unde pe sub gheață se strecoară și-n noapte argintul Lunii îl transformă-n poleială. Ajunge o zi-nsorită să se subțieze gheața și prin margini dantelate să pătrundă-n apă viața. Sălciile arcuite spre oglinda de cleștar, lasă gheța ce le-mbracă să prelingă stropi de apă. Cade acum o picătură și alta se pregătește, gheața râului în raze și cristale-ncet pleznește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii in valoare, fluturând din
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
reverența în fața mea, aruncându-mi la picioarele mele o jertfă mare din 12 coroane de flori albe și roșii, apoi mi-a zis chiar așa: “ Sunt ultimul Soare negru înainte de 2081, am venit să te iau în Palatul Vulturilor de Cleștar! Vino în brațele mele să te voi face fericită și nemuritoare pentru 1000 de ani! “. Ca să nu-l jignesc în mândria lui, căci părea a fi un Soare foarte bogat și puternic, i-am spus: “ NU vreau să trăiesc nefericită
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
a fi un Soare foarte bogat și puternic, i-am spus: “ NU vreau să trăiesc nefericită 1000 de ani în schimbul nemuririi tale! Dar El nu se lasă plecat nici cum, insistă să mă ia cu el în Palatul Vulturilor de Cleștar...M-am luptat eu ce m-am luptat cu el, până la poziția șase sute șaizeci și șase, când am intrat în faza a doua din “ Salutul Soarelui “, apoi am căzut leșinată pe podea, am văzut negru în fața ochilor și n-am
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
negru în fața ochilor și n-am mai știut ce se întâmplă cu mine...M-am trezit dimineața singură, udă leoarcă, stoarsă că o lămâie și cu toată metafizica mea întoarsă pe dos...Plecase mesagerul Soarelui Negru în Palatul Vulturilor de Cleștar, iar la fereastra mea apăru un Sol palid și încețoșat. Isi incheiă tînara doamna povestea. - O, draga de tine, scumpa mea Kali! Tu crezi că degeaba ai purtat pe umerii tăi de balerină atâtea coroane de oase de sfinți și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
de balerină atâtea coroane de oase de sfinți și jerbe de flori pe la toate Spiralele noastre. Iată că Mesagerul nostru a sosit. Trebuia să nu-l lași să te lase! Și să pleci tu cu El în Palatul Vulturilor de Cleștar! Aveam și noi acum o Mesageră în Soarele mișcării. Iar am ratat întâlnirea la Cina din Miercurea Cenușii! Zise supărată Președinta femeilor cu pălărie neagră pe cap. - Jur pe Sol! Jur pe Sol! Sol! Sol! Sol! Strigau Doamnele în roz
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357886_a_359215]
-
Oricum , ei știu că mor. Atunci, de ce? Te aperi cu lopata de pistol. Aceasta este demnitatea condamnatului. Trebuie să înfățișez și acest aspect. Nu sunt o pildă, nici de pildă. Urma în care timpul se-ndepărtează. Voi, descendenți, sânge în cleștar. Noi, lacomi și acum. Gust de cenușă? Spune, te rog. Mulțumesc. Hohot de râs, homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]
-
pământul. Lacrima este speranța care poate învinge orice rău din această lume. Purifică și reînnoiește viața. Mesajele din creațiile tale sunt un altfel de psalmi prin care Dumnezeu ne trimite dorința lui de a lupta pentru o viață mai curată. Cleștarul apelor simbolizează oglinda în care se reflectă conștiința fiecăruia. Omul din oglindă ... față în față cu gândurile și faptele noastre. Depinde de noi dacă imaginea-i clară sau distorsionată. Există persoane care fac tot posibilul să cultive un pământ al
UN PUNCT ÎN INFINIT... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360454_a_361783]
-
puțin pâna la anul viitor, luând cu ei și pe Primăvara cea sfioasă și răvașul de predare a domniei. Înțelegând că i-a venit vremea să plece, Iarna, după ce și-a adunat și pus toate bagajele în caleașca-i de cleștar, Moș Gerilă, valetul ei i-a înhămat repede pe Crivăț și Vifor, vânturile aprige și slugile ei supuse. Fără multe plecăciuni, Iarna, și-a luat rămas bun de la sora ei Primăvara, apoi s-a dus departe de tot, tocmai la
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
floare vântul îmi desface părul răsfirând amurguri roșiatice pe cerurile fără de sfârșit care ne alcătuiesc universul mă respiri avid ca pe ultima gură de aer la care ai dreptul din femeie devin nimfă cu ochi de smarald cu trup de cleștar alb și fierbinte îmi înmugurești sub piele, dragostea mea și-această dulce-nmugurire doare în curând fire verzi îmi vor răsări prin toți porii și flori violete îmi vor adumbri pleoapele azi chiar aș putea să zbor dar toate cele zece
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
verzideși a trecut sezonulsub buzele talemă transform din mugur în floarevântul îmi desface părulrăsfirând amurguri roșiaticepe cerurile fără de sfârșitcare ne alcătuiesc universulmă respiri avidca pe ultima gură de aerla care ai dreptuldin femeie devin nimfăcu ochi de smaraldcu trup de cleștar alb și fierbinteîmi înmugurești sub piele, dragostea meași-această dulce-nmugurire doareîn curând fire verziîmi vor răsări prin toți poriiși flori violete îmi vor adumbri pleoapeleazi chiar aș putea să zbordar toate cele zece degete ale talesunt adânc înfipteîn curba crudă a
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
Oricum , ei știu că mor. Atunci, de ce? Te aperi cu lopata de pistol. Aceasta este demnitatea condamnatului. Trebuie să înfățișez și acest aspect. Nu sunt o pildă, nici de pildă. Urma în care timpul se-ndepărtează. Voi, descendenți, sânge în cleștar. Noi, lacomi și acum. Gust de cenușă? Spune, te rog. Mulțumesc. Hohot de râs, homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam
CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359785_a_361114]
-
floare vântul îmi desface părul răsfirând amurguri roșiatice pe cerurile fără de sfârșit care ne alcătuiesc universul mă respiri avid ca pe ultima gură de aer la care ai dreptul din femeie devin nimfă cu ochi de smarald cu trup de cleștar alb și fierbinte îmi înmugurești sub piele, dragostea mea și-această dulce-nmugurire doare în curând fire verzi îmi vor răsări prin toți porii și flori violete îmi vor adumbri pleoapele azi chiar aș putea să zbor dar toate cele zece
ÎNMUGURIRE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359250_a_360579]
-
Aripile de zeu, vestindu-și puritatea, Mă-ncearcă iară, eu îngădui mult, Să cadă , din petale concrescute, vastitatea, Să înflorească-acel parfum neconceput... Mi le pictez, când nopțile dispar, În miez de stea, paraclisind trecutul, Și ancorându-le, aproape, de-un cleștar, În lacul nevăzut discut cu Absolutul... AȘ SCRIE NU IMAGINI... Aș scrie nu imagini, nici fantasme- Realii, care umblă printre noi, Trădările, iubirile nefaste, Sunt o alegere a fiecăror doi; Aș scrie gânduri, numai din splendoare, Și triumfale aplauze n-
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
pașii din amintiri de vânt, ce trag un fir din soare și dragoste-i veghează cu ochi plini de-așteptare și aripi de cuvânt. Sunt cuiburi de iubire ce-adorm în ele cerul pe luciul fără margini al mării de cleștar în care ochi de gheață ascund în scoici misterul orbirii nenăscute din solzi de gri amar. Sunt cuiburi de iubire din umbre de dor verde când frigul răscolește prin strune toamne reci, și țipete de frunze când floarea vieții-și
AUTOBIOGRAFIE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340346_a_341675]
-
Din strigătu-ți, durere ce-n piept mi se lăsase ... Ți-aș fi (R.T.) Ești ca o frunză crudă mustind de clorofilă, Ca un lăstar de seve din humă și argilă ... Ți-aș fi în vis izvor de apă vie și cleștar, Să-mi dai, când înflorești, o cupă de nectar. Ești ca mătasea de argint în rochie de nufăr Ce își așteaptă vremea ascunsă într-un cufăr, Ți-aș fi oglindă-n vis la ceas sfios de noapte Să te dezbrac
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
sărut lungi arcuri carpatine Și creastă crestei tale ca să fii cu mine ... M-aș face apă pe întinderi planetare Și pentru ochii tăi o mare, cea mai mare, Pentr-un sărut ocean albastru-n zare Și lacrimă din lacrimi de cleștare ... M-aș face orizont din pescăruși și vele Și pentru ochii tăi un cer clipind de stele, Pentru-un sărut o galaxie din inele Și univers din universuri peste ele ... M-aș face face flacără din cremene aprins Și pentru
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
DRUMULUI Cu cele neprihănite Parce eu nu voi încheia, niciodată, pace - și nici destinului nu-i voi izvodi cuib rece în sihastre chilii - am de ales, cât e, încă, lumina vreun stup, vreo corola de verbina, ori vreo peșteră de cleștar vreo boaba dulce, de chihlimbar - dar, de fi-va întuneric, voi alege drumul înapoi, homeric, deschis, demult, măi prin zori, de ultimul zeu călător. Referință Bibliografica: Elogiu drumului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18
ELOGIU DRUMULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340788_a_342117]