2,055 matches
-
și istoria artei și literaturii, În special) erau mai bine reprezentate decât științele sociale, pentru rațiuni evidente, legate de controlul politic exercitat asupra celor din urmă și prin intermediul lor, din vremea regimurilor comuniste. Această explică, pe de o parte, reproducerea clivajelor dintre cele două grupuri de discipline până astăzi, si pe de altă parte, decalajele dintre centrele de cercetare berlineze, precum WZB sau MPI, și noile centre de excelență, precum NEC la București. Științele politice sunt mai bine reprezentate decât sociologia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
englezei; divergențele de orientări epistemologice Între lumea anglo-saxonă și lumea francofona, În cazul anumitor discipline din științele sociale și politice. Definițiile restrictive ale excelentei (de exemplu, Într-un formular de la Collegium Budapest, În funcție de numărul de publicații În engleză) dau dovadă clivajului și contradicțiilor pe care membrii acestor comunități le au de Înfruntat. Considerat la modul general, prețul excelentei plătit de comunitățile emergente În cursul anilor de tranziție a fost foarte ridicat, daca ne referim doar la reducerea masivă a efectivelor lor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
grupului sunt colaboratori permanenți În presă și televiziune (În special pentru «analizele politice»). GDS-ul numără zece femei, dar numai patru membri (toți bărbați) au mai puțin de 40 de ani. Suprareprezentarea artelor și științelor umaniste În raport cu științele sociale corespunde clivajului dintre aceste două categorii de discipline, efect al unei subordonări mai puternice a științelor sociale față de ideologia oficială de dinainte. În mod deosebit activi Încă de la constituirea GDS-ului au fost (puținii) sociologi și politologi ai grupului, Stelian Tănase, Alin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ca, de pildă, cea în care A îl alege pe B și crede că va fi ales de acesta, pe când B îl respinge și nici nu crede că va fi ales de A). La nivel grupal, se pun în evidență clivajele, „bisericuțele” existente în sânul grupului mai lărgit, câțiva membri preferându-se reciproc în alegeri, percepând corect respectivele opțiuni și formând un subgrup cu evidente consecințe asupra mediului socioafectiv al grupului ca totalitate, dar, de aici, și cu efecte semnificative asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de duminică”, 1990, 35; Vlad, Lect. prozei, 251-256; Țeposu, Istoria, 124-126; Negoițescu, Scriitori contemporani, 240-242; Petraș, Lit. rom., 163-165, 180; Lovinescu, Unde scurte, IV, 193-198, V, 106-110; Micu, Scurtă ist., III, 406-407; Dicț. scriit. rom., II, 723-724; Lucian Chișu, Un clivaj literar, CC, 1999, 5; Simion, Fragmente, IV, 253-258; Cristea-Enache, Concert, 223-228; Popa, Ist. lit., II, 921-922; Dicț. analitic, IV, 489-492. M.S.
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
două tipuri de formațiuni: „partide cari se rapoartă la forma guvernului unui stat și partide cari se rapoartă la principiile coprinse În constituțiunea unui stat, la modul de a pune În aplicare acele principii”. Instituirea monarhiei constituționale generase disoluția primului clivaj. În ceea ce privea delimitările principiale, acestea erau lipsite de fundament practic, de o tradiție politică autentică În care Boerescu vedea sursa lor fundamentală. („Celelalte partide, cari deși În acord asupra formei guvernului, diferă În modul de a aplica principiile sociale
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
foarte atent la „ascultarea vocilor”, raliindu-se, și sub acest aspect, la una din direcțiile majore ale marii proze contemporane. Profilul scrisului său e definit tocmai de conjugarea acestor însușiri de modernitate. Căci pot fi depistate și puse în evidență clivaje temporale, variante ale aceleiași scene ori întâmplări, puneri în abis și jocuri de oglinzi narative, structurare contrapunctică și, în general, construcție muzicală (după procedeul temei cu variațiuni), alternarea unghiurilor de vedere, multiplicarea firelor narative. Nu o dată, montajul de secvențe al
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
are și resurse pe care este dispusă să le împartă cu restul societății. De asemenea, politicile universaliste, promovate în acest tip de regimuri, încurajează formarea unor coaliții între clasa muncitoare și clasa de mijloc (Korpi, 1980, p. 305), ceea ce reduce clivajele de clasă în suportul pentru politicile sociale, sporind legitimitatea regimului. În contrast, regimurile liberale promovează programe destinate, în principal, să acorde sprijin numai anumitor categorii de persoane aflate în nevoie. Acest tip de politică trasează praguri de sărăcie în populație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
durerea” care apare la frontiera dintre Eu și trup (G. Marcel). Durerea, în cazul bolilor somatice, ne relevează raportul „trup/suflet”, sentimentul conștient de „a-avea-un-corp”. Ea este expresia unui conflict între trup și suflet, a unui dezacord. Se produce un clivaj, o „dedublare” a persoanei între „trup” și „suflet”, resimțită în sfera propriului Eu (A. Tatosian). Aceste aspecte capătă conotații specifice în sfera psihopatologiei. În cazul ipohondriei Eul își reflectă propriul său corp printr-o „poziționare excentrică” a acestuia. Pentru persoana
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele sunt tot în raport cu corporalitatea trăită a bolnavului. Din acest motiv, asistăm, în sfera psihopatologiei la o „dilatare corporală” care este necunoscută stării de normalitate psihologică. Problema existenței trupului este pusă în discuție numai în condiții psihopatologice, atunci când se produce „clivajul trup/suflet”, fapt care ne permite să tragem concluzia că starea de normalitate reprezintă un echilibru de complementaritate reciprocă între trup și suflet, pe când în cazul psihopatologiei, fenomenul psihic morbid operează o separare a acestei conexiuni, care poate merge până la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unde, ca urmare a adeziunii interpretului la operă și în absență componenței „tehnice” care să producă discriminări și comparații, fiecare scriitor analizat tinde să apară drept „acategorial”. Pe niște coordonate similare - restructurarea revizionista a raportului dintre provincie și capitala, semnalarea clivajului din interiorul paradigmei optzeciste, profesarea unei „critici de identificare”, centrată pe „experiență revelatoare” a textului - se plasează și următoarea carte a lui P., Anatomia frigului. O analiză monstruoasa (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Mureș). Principala diferența vine din caracterul ludic
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
în literatura de după al doilea război mondial. Singura ezitare care persistă este aceea că unii critici îl acceptă în totalitate, ca prozator de primă însemnătate, pe când alții preferă romanelor jurnalul. La o privire atentă apare însă clar că nu există clivaj în creația lui: unitatea e dată de relația cu scrisul, aceeași pe ambele ei versante. Jurnalul este în mod evident operă și nu numai martor al ei. Ființă „în întregime construită în vederea scrierii”, cum singur mărturisește, P. s-a abstras
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
dar cu procese de decizie complexe (Statele Unite), sau cu coaliții ample de partide și cu putere de decizie centralizată (Norvegia). Explicația este simplă. Țările prezintă variații de-a lungul a două dimensiuni dintre care prima indică numărul de diferențieri sociale (clivaje) profunde, reflectat în împărțirea cetățenilor în partide și în compoziția coalițiilor de guvernare, iar a doua indică măsura diferențierilor teritoriale și regionale, reflectată în numărul de instituții distincte active în procesul de decizie. Un număr mic de diferențieri sociale și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
teritoriu omogen produc o formă pură de sistem majoritar; un număr mare de diferențieri și un teritoriu eterogen produc un tip pur de sistem consensual. Totuși, pot exista forme combinate sau intermediare care apar în condițiile unui număr mare de clivaje larg răspândite într-un teritoriu unificat, sau în cazul unui număr mic de clivaje din cadrul unei țări mari și complexe. Concluzia lui Lijphart este că modelul de variație a instituțiilor de guvernare în cadrul unor democrații vechi și stabile este logic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și un teritoriu eterogen produc un tip pur de sistem consensual. Totuși, pot exista forme combinate sau intermediare care apar în condițiile unui număr mare de clivaje larg răspândite într-un teritoriu unificat, sau în cazul unui număr mic de clivaje din cadrul unei țări mari și complexe. Concluzia lui Lijphart este că modelul de variație a instituțiilor de guvernare în cadrul unor democrații vechi și stabile este logic și într-o oarecare măsură previzibil. Acest fapt poate ridica semne de întrebare acelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Adesea, căutăm să catalogăm tipurile de fenomene care există, tiparele lor de bază și varietățile principale. Unele dintre cele mai importante contribuții din literatura de specialitate au reușit să ofere concepte noi - de exemplu, deprivarea relativă, mobilitatea socială, alienarea politică, clivajele de interese - și apoi să le aplice în mod empiric la lume, schimbând astfel modul în care percepem realitatea. Astfel de cunoștințe sunt imposibil de transmis fără o specificare atentă a variabilelor de examinat. Modelarea unei variabile asigură nucleul structural
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa Orientală (Giovanni Pizza), contextul sociopolitic al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și la conferințele internaționale fără participare englezească face ca antropologia anglofonă ,,să nu mai aibă de mult monopol” asupra acestei limbi. Marianne Mesnil Își Începe analiza prin evocarea viziunii ,,etnocentrice” a lui Samuel Huntington (1991) și Henri Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune argumentată religios (creștinismul catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism și democrație. Potrivit lui Mesnil, este vorba aici despre o ,,maladie identitară”, cu rădăcini
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
căror soluție deconcertează prin aerul de paradox: „Apropierea în dragoste -«înc-o gură» - este în esența ei o inversă depărtare, ca până la lumea stelelor” (despre Floare albastră, unde autoarea ia ad litteram o traducere defectuoasă a a-letheiei heideggeriene - stare de neascundere, clivaj al adevărului care conține o negație, nu negarea adevărului însuși, însă - drept„depărtare”). P.-M. urmărește îndeaproape și modurile poetice ale exprimării/ transfigurării „iluminatoare” a erosului eminescian, care depășește „grația naturală” a dragostei românești prin „cosmicitatea categoriei departelui”. În secțiunea
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
XIX va da un impuls și mai efectiv acestei abordări. Pe acest temei, T.S. Eliot (1888-1965) avea să vorbească despre dezbinarea sensibilității (dissociation of sensibility) în existența omului modern. Această experiență lăuntrică a schizofreniei este reliefată cel mai bine de clivajul crescând între conștiința dogmatică a Bisericii și aventurile mistice ale autorilor moderni. În lumea artei, de asemenea, tradiția nu mai este pentru creator decât un cuib otrăvit cu prejudecăți. Subiectivismul - și mai ales cultul geniului - pare o fatalitate. Tradiția ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
găsit... Cartea are un fericit epilog. O discuție vie a celor patru autori, alături de H.-R. Patapievici, abordează temele centrale ale mărturiilor mai sus prezentate. Este vorba despre o retrospectivă care discută fundătura morală și politică a României postdecembriste și clivajele sociale proaspăt create. În această linie, reiese firesc legătura dintre fenomenele de aberație politică postcomuniste și experimentul de inginerie socială proiectat și implementat între anii 1947 și 1989. Toți participanții la discuție acceptă că proiectul reeducării și-a atins scopurile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în filozofia politică, a dialogat de-a lungul întregii sale vieți, deși nu fără momente de criză și ruptură, cu autori care par astăzi nemiscibili: Carl Schmitt (un fascinant adversar consecvent al liberalismului), Alexandre Kojève (un posthegelian care încerca depășirea clivajelor doctrinare prin decretarea intrării în postistorie), Raymond Aron (ultimul mare liberal francez). Iar exemplele pot continua, conturând o lecție importantă, dincolo de adagiul clasic coincidentia oppositorum: când dialogul încetează, toți partenerii, precum și societățile lor au ceva de pierdut. Doctrinele sunt istorice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
relative, mai mult ca în Europa) nu le ating. În acest sens, s-ar putea folosi, schimbând ceea ce e de schimbat, conceptul francez de pensée unique, pe care îl putem extrapola în alte contexte înțelegând sintagma ca ideologie dominantă, dincolo de clivajele tradiționale și dincoace de problemele reale ale societății. Existența „gândirii unice” îi duce la exasperare pe cei ce sunt lucizi, transformându-i în marginali (dar marginali în sensul literal) pe criticii inteligenți și independenți. Pentru asemenea oameni, din păcate, nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
autor, Etzioni nu este responsabil pentru citarea sa de către mai mulți politicieni, de la Bill Clinton și vicepreședintele său, anticharismaticul Al Gore, la... Helmut Kohl. Aceste nume sugerează deja că proiectul comunitarist al lui Etzioni, o tentativă asumată de a depăși clivajul Stânga-Dreapta, poate fi interpretat ca fiind favorabil fiecăreia dintre ele. Dar Etzioni a fost implicat activ de partea unora dintre admiratorii săi. De exemplu, Clinton a folosit electoral, cu acordul și sprijinul autorului, „agenda comunitaristă” împotriva adversarilor săi republicani, lovindu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
bărbie; și, mai ciudat, halenă în loc de respirație grea/urât mirositoare ș.a.m.d.) ori inginerie (de unde, prin căderea în registrul popular, ne vin celebrele manșaler și chiuloasă), va scăpa oricărei presiuni normative. E o simplă glosă resemnată pe tema endemicului clivaj dintre limba naturală și discursul intelectual, veche pacoste românească, mult încurajată după 1989 de apariția unor sisteme normative paralele (pentru a nu mai vorbi de criteriile ad-hoc elaborate în mai multe edituri - acolo unde există interes pentru așa ceva! -, adesea destul de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]