588 matches
-
Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DE CE ? De ce norii se adună ? De ce fulgeră și tună ? Și de ce bătrânul soare Face curcubeu-n zare ? De ce latră câinele ? De ce tace muntele ? De ce pasărea clocește, Apoi puii și-i hrănește ? De ce dimineața-i rouă ? De ce ninge ? De ce plouă ? De ce păsările zboară ? De ce tinerii se-nsoară ? De ce-n lume sunt războaie ? De ce-i praf ? De ce-s noroaie ? De ce arde soarele ? Cum plutesc vapoarele ? De ce făr’ să
DE CE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377888_a_379217]
-
știu pe SĂNDEL DUMITRU de ceva ani. Rubicond, plin de înțelepciune, autor de gesturi umanitare rare în aceste timpuri, prieten de vreme bună, dar și de vreme rea, un interlocutor agreabil la orice șuetă, cu o minte iscoditoare ce-i clocește proiecte mărețe la care nu s-a gândit nimeni până acum. Exemple sunt cu duiumul, deși unul recent le depășește ca grandoare pe toate. Fostul lider sindical, care profesional a ajuns până la treapta de director de Regională și Dir. Gen
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
știu pe SĂNDEL DUMITRU de ceva ani. Rubicond, plin de înțelepciune, autor de gesturi umanitare rare în aceste timpuri, prieten de vreme bună, dar și de vreme rea, un interlocutor agreabil la orice șuetă, cu o minte iscoditoare ce-i clocește proiecte mărețe la care nu s-a gândit nimeni până acum. Exemple sunt cu duiumul, deși unul recent le depășește ca grandoare pe toate. Fostul lider sindical, care profesional a ajuns până la treapta de director de Regională și Dir. Gen
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
de aprins focul și a făcut din ele o căbănuță, cu o cameră cu masă și lăicere împrejur, la parter și un cuibușor deschis, o terasă expusă soarelui deasupra. Ne-a prezentat-o drept cuib în care putem să ne clocim oule. Ne-a făcut plăcere cadoul. Dar mu eram încă hotărâți în privința ouăle-lor. În cuibușorul nostru i-am amintit lui Lucica că ar fi timpul să ne dezvăluim secretele atât de bine păstrate de societate. Ce ascunde omul și oama
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
perioadei de împerechere. * Pentru a nu afecta sălbăticia locului, dacă un vapor ancorează într-un loc antarctic, alte vapoare nu sunt lăsate în aceeași zi. * Etimologia cuvântului Gentoo este necunoscută. Se presupune că provine din termeni anglo-indieni sau portughezi. Pinguinii clocesc 35-37 zile, un singur ou, iar puiul este îngrijit 25-30 zile. Un părinte plonjează în apă s-aducă mâncare, iar altul păzește cuibul. Populația lor: 387.000 perechi, dar descrescătoare. Distribuiți pe 31.400 km² în Peninsula Antarctica și insulele
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
aripi. Dar gâtul lor a devenit mai lung, picioarele lor mai puternice, cu labe reticulare (evoluție), pentru ușurarea prinderii peștilor sub apă. Cu toate acestea, cormoranii nezburători au păstrat mai multe dintre obiceiurile strămoșilor lor (funcționalitate în ansamblu): fac cuiburi, clocesc ouăle etc. (deci neutralitate). 2 Exemplul cosmonautului Astronauții aflați în spațiu pentru o perioadă lungă de timp se acomodează la gravitație redusă sau nulă (evoluție), dar își pierd densitatea oaselor (involuție). Cu toate acestea, alte părți ale corpului nu se
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
care ajung la 70-80 ani. Locuiesc în insule mici, în Antarctica. Se hrănesc noaptea, pe mare. Ciocul este ascuțit și lung (20 cm). În apă, aripile lor sunt problematice pentru ei. Pentru înmulțire, fac doar un ou, pe care-l clocesc. Incubația este de trei luni. În luna iunie, puiul iese din ou. Părinții au grijă de pui câteva săptămâni, până puiul devine independent. O pereche de albatroși scot pui o dată la doi ani. Când puiul a crescut destul de mult, amândoi
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
schimbare extrem de mică (să zicem cu o jumătate de grad Celsius), duce la majore implicații pentru păsările ce trăiesc aici, fiindcă ele pierd zone de uscat (ce devin acoperite cu apă), deci pierd din suprafețele unde își construiau cuiburi și cloceau. Lanțurile biologice se autoreglează. Natura tinde spre echilibru. Când o specie (S) se reduce ca număr, specia prădătorilor (P) de asemenea scade, fiindcă hrana lor scade. Dar, după o perioadă, deoarece P scade, S crește (fiindcă are un număr mai
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
apere cu putere ceea ce iubește. Publius Ovidius Naso La colțul casei într-un nuc Femela și c-un guguștiuc Au strâns câteva surcele Făcându-și cuibar din ele. După... atingeri ușoare Au depus trei oușoare Și cu grijă le-au clocit Pe soare, în ploi și vânt. Mai aveau câte-o surpriză, Când o coțofană-n criză De hrană pentru odrasle Ataca lovind sub coaste. Ei, săracii, guguștiucii Se luptau ca mamelucii... Ca ostași în apărare Pentru copii și... mâncare. Ceva
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
biologie de la Virginia Tech, SUA, sunt în grup. Păsările de mare pot zbura zile întregi continuu, pot dormi când sunt în zbor („închid” o jumătate de creier), se odihnesc pe apă (înotând), dorm pe apă, însă își fac cuib și clocesc pe uscat. Având aripile foarte lungi, păsările planează, rar fâlfâind din aripi. * Observation Lounge este locul de prezentări științifice despre Antarctica (Puntea 5). Iar în Dinning Room luăm masa (Puntea 3). Când mergem pe punte, suntem sfătuiți ca o mână
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
după oarecare ezitări, străbunica a cercetat-o pe furiș desfăcându-i cu niște agrafe lacătele cât pumnul. Nu ți-aș putea spune ce o fi văzut ea în lada călugărilor acelora, dar bănuiesc că în mintea ei a început să clocească planuri necurate, iar întâmplarea a ajutat-o să le pună în aplicare. Pe neșteptate, într-o dimineață, călugării s-au pregătit în pripă de plecare definitivă. Și-au achitat de cu seară toate obligațiile față de găzdași, anunțându-i că de
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
una sută cincizeci lei noi, în conformitate cu sesizarea Asociației pentru Protecția Animalelor, pentru deținere de animale nevaccinate în cuști improprii. Bietul om părăsi tribunalul vizibil marcat de evidenta nedreptate ce i se făcea și, deși în jurul său aclamațiile nu mai conteneau, cloci un plan de răzbunare. La nici două luni de la eliberare, onorabila instituție, Curtea Constituțională a Drepturilor Omului aparținând Uniunii Europene, primi o plângere extrem de bine documentată despre abuzurile făcute de justiție în speța de mai sus, precum și descrieri detaliate despre
EROAREA JUDICIARĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376672_a_378001]
-
Acasa > Impact > Relatare > S.R.L. AMARU-6 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului 6. Adieri cu gălbenele Mărășteanu habar n-avea de reacțiile oamenilor și nici nu-i păsa ce-i cloceau aceștia. El își urma interesele pas cu pas. S-a dus la Brăila, la doamna Virginica. --Vai, domnu Mărășteanu, a trecut atâta timp și nu ne-ați mai vizitat. Dacă ați ști cât v-am așteptat...Și l-a privit
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
gura căscată, nepricepând ce porumbel de aur i-a ieșit din gurița sa cu buze subțirele,rujate din gros cu roșu țipător. 6. Adieri cu gălbenele Mărășteanu habar n-avea de reacțiile oamenilor și nici nu-i păsa ce-i cloceau aceștia. El își urma interesele pas cu pas. S-a dus la Brăila, la doamna Virginica. --Vai, domnu Mărășteanu, a trecut atâta timp și nu ne-ați mai vizitat. Dacă ați ști cât v-am așteptat...Și l-a privit
S.R.L. AMARU-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373202_a_374531]
-
veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
lor pădure nebună și de aici se trage denumirea de Teleorman. Oamenii n-au unde se adăposti de soare nici în timpul prânzului. Coviltirul carului nu poate fi folosit ca umbrar, deoarece apa din butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa de băut pentru oameni se păstrează în bota de lemn, umplută în fiecare dimineață din butoi. Ea este ținută sub car și învelită cu cerga, pentru a mai păstra ceva din răcoarea nopții. De munca istovitoare a secerișului nu
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
știu pe SĂNDEL DUMITRU de ceva ani. Rubicond, plin de înțelepciune, autor de gesturi umanitare rare în aceste timpuri, prieten de vreme bună, dar și de vreme rea, un interlocutor agreabil la orice șuetă, cu o minte iscoditoare ce-i clocește proiecte mărețe la care nu s-a gândit nimeni până acum. Exemple sunt cu duiumul, deși unul recent le depășește ca grandoare pe toate. Fostul lider sindical, care profesional a ajuns până la treapta de director de Regională și Dir. Gen
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
el și că îți pasă de el. Ori gălețile electorale, pungile, mălaiul sau grisul pentru copilași, costă... Și doar nu e cazul să dai din buzunarul tău... Așadar, stăteau cu figuri adecvate care mimau perfect bucuria acestei mirifice întâlniri și cloceau planuri de mulgere a fraierilor de americani care, iată, habar nu au de adevăratele nevoi ale țării... Un alt grup, cel nelipsit, de gură-cască, era format din ruralii localnici, unii care semănau foarte bine cu indienii irochezi din vremurile de
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > LUNA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LUNA Luna pe un horn clocește Două ouă vechi de cioară; Mică-i cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
reală? Nu știu". Ce nu știa Tell, la 1890, aveam s-o știm noi, mai tîrziu, citind cursul scurt al bolșevicilor, în care e trecut și momentul cînd în "liniștita" colonie rusească se ivea drăguțul nostru Lenin, sub chelia căruia clocea deja meningita revoluției. Chiar dacă n-am prea înțeles ce-i cu nifiliștii helveți, să trecem la Drama din amor cu care ne și așezăm sub titlul paginii, Iadul casnic. Camil Brukel, amant tînăr, de familie bună, își terorizează amanta, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mă învinuiești de ceea ce... Octav: Acum, cînd m-am lăsat de întrebări, cînd mi-am pus răspunsurile și visele în pliculețe... Cînd îmi ridic și eu poalele și mă prostituez în această generală pornografie, vii aici și-arunci cu ouă clocite într-un biet cabotin de tranziție?! Nu-i frumos, Mona! Iubita mea, nu-i frumos! (după o pauză în care pare că reconsideră ceea ce a spus, rîde conciliant) Hai. că am glumit! Sper că nu m-ați luat în serios
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
țării; Tatra = munți În Slovacia, unde au căzut vitejește ostașii români, În timpul celui de al doilea război mondial, pentru eliberarea Cehiei și a Slovaciei. ,,Nu trăiți ca pasărea aceea ce se cheamă cuc și care-și dă ouăle de le clocesc alte păsări și-i scot puii. Fiți ca șoimii și vă păziți cuibul vostru!” NEAGOE BASARAB
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vezi că pârtii nouă își taie pintre stânci... Să știți că-n astă noapte de ciumă or, să moară Mulți oameni... Astăzi firea descarcă bogăția-i De ape pe o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi. MARIA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din zilele bătrâne, Mai iute scutur munții, scot lumea din țîțîne S-arunc în sus să spargă bolta cea de oțel Unde zeii la moarte l-a condamnat pe el. Și cât vor crește brazii pe-ntunecatul munte Stânca va cloci vulturi pe-ncremenita-i frunte. Pîn-atunci sufletul mândru din vechiul meu popor Va crește gânduri regii pline de viitor. În van conspiră neamuri în oarba lor turbare, În van dumică câmpul copitele barbare. 2257 În van învinuirea de ceru-n nori s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pasă. R[EGELE] Dacă nu-ți pasă ție, da' mie încă, leică. [REGINA] Ia dă să trag o dată din proasta ta ciubeică. [REGELE] Aud? o vorbă crudă... aud? o crudă hulă! Mai bine voi găina-n regala mea căciulă Ca să clocească ouă... decât, suflet avan, Să-ți dau de bunăvoie o lulă de duhan. [REGINA] Duhan! duhan numești tu acea dulce aromă Ce-originea își trage chiar de la vechea Romă?... Istorie cunoști tu? Cunoști geografie? Ești idiot, o rege, 'n-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]