306 matches
-
speciale. • Reacția de descompunere a calcarului are loc în cuptorul de văr, la temperatura ridicată. CaCO3 = CaO + CO2 În urmă reacției se obține CaO, văr nestins, care se stinge cu apă și se folosește în construcții că văr stins. Descompunerea cloratului de potasiu se folosește pentru obținerea oxigenului în laborator. 2KClO3 = 2KCl + 3O2 Este o substanță care explodează ușor și se utilizează la prepararea prafului de pușcă. Descompunerea apei oxigenate nu are loc la încălzire ci folosindu-se un catalizator de
Reacție chimică () [Corola-website/Science/314716_a_316045]
-
argint. Din categoria explozivilor de medie putere fac parte trotilul (trinitrotoluenul - TNT), tetrilul și ceilalți explozivi nitroaromatici, precum și cei pe bază de azotat de amoniu (Amatol și Torpex) cu mai puțin de 6% nitroglicerină sau nitroglicol, explozivi pe bază de clorați și perclorați, gelurile explozive, amestecurile explozive simple de tip AMAL, emulsiile explozive și dinamita RA. Acești explozivi se caracterizează printr-o sensibilitate mică la impulsuri mecanice, termice sau acustice, dar printr-o mare sensibilitate la activarea undei detonante. Acești explozivi
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
de bariu (BaCl), toxică și ușor solubilă, este folosită ca materie primă pentru obținerea altor combinații ale bariului, ca agent de precipitare a sulfaților, în identificarea și dedurizarea acestora. Nitratul de bariu (Ba(NO)), iodatul de bariu (Ba(IO)) si cloratul de bariu (Ba(ClO)) sunt folosite, datorită proprietăților oxidante și a arderii cu flăcără de culoare verde, în pirotehnie. Carbonatul de bariu (BaCO) este o eficace otravă de șobolani, fiind utilizat și ca materie primă pentru fabricarea sticlei și a
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
portabilă de oxigen și ca un absorbant de dioxid de carbon. Este utilizat in sistemele portabile de respirație si la scară largă de submarine și navete spațiale, având un volum mai mic decât al O (g). 4KO + 2CO → 2KCO + 3O Cloratul de potasiu este un oxidant puternic, fiind folosit în fabricarea chibriturilor și în agricultură ca erbicid. Potasiul reacționează în mod violent cu apa producând hidrogen gazos, care de obicei se aprinde. Este ținut în uleiuri precum cel mineral sau kerosen
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
la impact, lumină solară și fricțiune, iar detonarea se face prin scântei și flame. Această sensibilitate termică și cinetică este atribuită și trinitrotoluenului. În urma detonării, se eliberează monoxid de carbon, azot și mercur. Fulminatul de mercur este un material superior cloratului de potasiu datorită proprietății sale non-corozive, însă de asemenea se ia în considerare și faptul că această calitate se diminuează odată cu trecerea timpului. Astazi, fulminatul de mercur a fost înlocuit de substanțe chimice mult mai eficiente, care sunt non-corozive, mai
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
pentru prepararea de explozibil care să fie folosit în acțiunile de sabotaj desfășurate împotriva trupelor germane staționate în România. El a organizat un laborator în baia casei sale din Splaiul Independenței nr.8. Colaboratorii săi i-au procurat materiile prime (clorat de potasiu, dextrină, acid sulfuric, nitril de amil, nitroglicerină etc.), precum și aparatura (aparate de distilare, refrigerent, biuretă, tuburi de sticlă ș.a.). În acest laborator au fost preparate încărcături explozive care au fost folosite la efectuarea de acte de sabotaj. Deși
Francisc Panet () [Corola-website/Science/319145_a_320474]
-
mai 1817, Albiș, azi în comuna Buduslău, județul Bihor, România - 17 decembrie 1895) a fost un chimist maghiar de origine română, inventator al chibritului silențios și neexploziv. El a realizat acest lucru prin amestecarea fosforului cu dioxid de plumb în loc de clorat de potasiu folosit anterior. Irinyi a luat parte, de asemenea, la Revoluția Maghiară din 1848. A studiat mai întâi la Debrețin, dar studiile superioare de chimie le-a făcut la Politehnica din Viena. În 1838 a publicat la Berlin o
János Irinyi () [Corola-website/Science/335986_a_337315]
-
petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului. S-a născut la București la 1 septembrie 1862, în familia numeroasă a muncitorului strungar Șaie Edeleanu, mai târziu familia mutându-se la Focșani. Micul Lazăr, dovedind reale aptitudini pentru
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
pentru prepararea de explozibil care să fie folosit în acțiunile de sabotaj desfășurate împotriva trupelor germane staționate în România. El a organizat un laborator în baia casei sale din Splaiul Independenței nr.8. Colaboratorii săi i-au procurat materiile prime (clorat de potasiu, dextrină, acid sulfuric, nitril de amil, nitroglicerină etc.), precum și aparatura (aparate de distilare, refrigerent, biuretă, tuburi de sticlă ș.a.). În acest laborator au fost preparate încărcături explozive care au fost folosite la efectuarea de acte de sabotaj. Deși
Grupul Panet () [Corola-website/Science/319148_a_320477]
-
organice explodează puternic. Anhidrida acidului percloric este heptaoxidul de diclor - ClO. Acesta are două legături covalente simple și trei legături covalent coordinative. Sărurile acidului percloric - "perclorații" - sunt cei mai stabili compuși oxigenați ai clorului. Se prepară prin oxidare anodică a cloraților în soluție apoasă sau prin încălzirea cloraților la temperaturi de peste 400°C: Toți perclorații (cu excepția celor de cesiu CsClO, rubidiu RbClO, potasiu KClO și amoniu NHClO) sunt solubili.
Acid percloric () [Corola-website/Science/312134_a_313463]
-
heptaoxidul de diclor - ClO. Acesta are două legături covalente simple și trei legături covalent coordinative. Sărurile acidului percloric - "perclorații" - sunt cei mai stabili compuși oxigenați ai clorului. Se prepară prin oxidare anodică a cloraților în soluție apoasă sau prin încălzirea cloraților la temperaturi de peste 400°C: Toți perclorații (cu excepția celor de cesiu CsClO, rubidiu RbClO, potasiu KClO și amoniu NHClO) sunt solubili.
Acid percloric () [Corola-website/Science/312134_a_313463]
-
sunt hipobromiții, care se obțin prin introducerea bromului, la temperatură scăzută, în hidroxizi alcalini. Datorită instabilității, hipobromiții se descompun la o ușoară încălzire în bromați și bromură. Bromații se prepară prin acțiunea hidroxizilor alcalini la cald cu brom (analog preparării cloraților) după reacția chimică: formula 84 Și de la HBrO cu hidroxizii, prin reacții de neutralizare se obțin bromați. Prin încălzire, bromații cedează oxigen. După comportamentul pe care îl la încălzire, bromații se împart în trei categorii: Compușii anorganici ai bromului sunt formați
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
viața cotidiană, necesar pentru aprinderea focului. Este constituit dintr-un bețișor cu secțiune pătrată sau circulară, având la unul dintre capete o gămălie de material ușor inflamabil, care se aprinde prin frecare. Gămălia constă dintr-o pastă pe bază de clorat de potasiu, iar suprafața de frecare de pe cutie e alcătuită dintr-o pastă pe bază de fosfor roșu. Primele chibrituri au apărut pe piață la începutul secolului al XIX-lea. Predecesorul chibritului a apărut în China în jurul anului 577. Bețișoarele
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
pe iască, o metodă care putea fi utilizată numai în zilele însorite, sau prin aprinderea iascăi cu scântei produse prin izbire silexului de oțel. În 1669, alchimistul Hennig Brand, examinând urina, descoperă fosforul alb. În 1786, chimistul francez Berthollet descoperă cloratul de potasiu. Una din formele chibritului modern a constituit-o invenția francezului Jean Chancel, asistent al chimistului Louis Jacques Thénard. Amestecul inflamabil conținea clorat de potasiu, sulf, zahăr și cauciuc. Aprinderea se realiza prin scufundare într-un recipient de azbest
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
În 1669, alchimistul Hennig Brand, examinând urina, descoperă fosforul alb. În 1786, chimistul francez Berthollet descoperă cloratul de potasiu. Una din formele chibritului modern a constituit-o invenția francezului Jean Chancel, asistent al chimistului Louis Jacques Thénard. Amestecul inflamabil conținea clorat de potasiu, sulf, zahăr și cauciuc. Aprinderea se realiza prin scufundare într-un recipient de azbest care conținea acid sulfuric. Aceste chibrituri au început a fi produse pe scară industrială în anul 1812, cu toate că ofereau o alternativă la aprinderea focului
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
aprindere prin frecare, este concretizarea invenției chimistului englez John Walker. Acesta a reluat lucrările din 1680 (pe atunci fără vreo aplicație practică) ale savantului Robert Boyle privind utilizarea fosforului și a sulfului. Walker realizează un amestec de sulfură de antimoniu, clorat de potasiu, cauciuc și amidon, care se aprindea ușor prin frecare pe o suprafață rugoasă, prezentându-și aceste chibrituri pentru comercializare în 1827 într-o cutie. În 1829, inventatorul scoțian Sir Isaac Holden a inventat o versiune îmbunătățită a chibritului
Chibrit () [Corola-website/Science/311585_a_312914]
-
hemoglobinei) a fost ionizat la ionul feric (Fe), incapabil să asigure transportul oxigenului în sânge. Methemoglobinemia poate fi cauzată de stresul oxidativ, precum și de numeroase substanțe toxice precum vopsele bazate pe anilină, unele antibiotice (sulfonamidele), unele anestezice locale (articaina), nitrații, clorații (la care sunt cei mai vulnerabili sugarii), bromații, etc. Methemoglobinemia este diagnosticată când procentul de methemoglobină depășește 1% din hemoglobina normală. Un simptom al methemoglobinemiei este cianoza pielii, cu sânge brun care nu revine în starea normală prin expunere la
Methemoglobinemie () [Corola-website/Science/320611_a_321940]
-
oxidante ale clorului pentru a substitui atomi de hidrogen din componența moleculelor, conferindu-le diferite proprietăți superioare(de exemplu în copolimerii din cauciucurile sintetice) Soluțiile perfuzabile, denumite ser fiziologic sunt soluții de 0,9% NaCl. Alte utilizări includ: producerea de clorați, cloroform, tetraclorură de carbon și extragerea bromului. Clorul este mortal în cantități mari. Pentru că este mai greu decât aerul, el înlocuiește oxigenul din plămâni.
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
ca de exemplu: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfurosi ... c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu; ... d) saruri, ca de exemplu: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint; ... e) metaloizi, oxizi metalici și alți compuși anorganici, ca de exemplu: carbura de calciu, siliciu, carbura de siliciu; ... 6.1.3. Producerea ingrasamintelor pe bază de fosfor, azot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209391_a_210720]
-
din capete. Așchia se aprinde spontan. Oxigenul este o substanță chimică foarte importantă. Pe lângă faptul că întreține viața, cea mai importantă proprietate a lui este aceea că întreține arderea. 3. Se fixează într-un stativ universal o eprubeta ce conține clorat de potasiu și se încălzește. Cand cloratul s-a topit, se aruncă în eprubeta un bob de sulf. Se va aprinde și va arde violent datorită caracterului puternic oxidant a topiturii cloratului. Experimentul se poate repeta adăugând o bucată mică
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
este o substanță chimică foarte importantă. Pe lângă faptul că întreține viața, cea mai importantă proprietate a lui este aceea că întreține arderea. 3. Se fixează într-un stativ universal o eprubeta ce conține clorat de potasiu și se încălzește. Cand cloratul s-a topit, se aruncă în eprubeta un bob de sulf. Se va aprinde și va arde violent datorită caracterului puternic oxidant a topiturii cloratului. Experimentul se poate repeta adăugând o bucată mică de cărbune. 4. Se amestecă într-un
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
într-un stativ universal o eprubeta ce conține clorat de potasiu și se încălzește. Cand cloratul s-a topit, se aruncă în eprubeta un bob de sulf. Se va aprinde și va arde violent datorită caracterului puternic oxidant a topiturii cloratului. Experimentul se poate repeta adăugând o bucată mică de cărbune. 4. Se amestecă într-un creuzet cantități egale de zahăr și de clorat de potasiu. Se adaugă cu atenție, folosind o pipeta, 2-3 picături de acid sulfuric concentrat. Instantaneu conținutul
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
un bob de sulf. Se va aprinde și va arde violent datorită caracterului puternic oxidant a topiturii cloratului. Experimentul se poate repeta adăugând o bucată mică de cărbune. 4. Se amestecă într-un creuzet cantități egale de zahăr și de clorat de potasiu. Se adaugă cu atenție, folosind o pipeta, 2-3 picături de acid sulfuric concentrat. Instantaneu conținutul creuzetului se va aprinde și va arde cu flacără violeta, strălucitoare. Aceasta se explică prin faptul că acidul sulfuric concentrat, fiind oxidant puternic
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
2-3 picături de acid sulfuric concentrat. Instantaneu conținutul creuzetului se va aprinde și va arde cu flacără violeta, strălucitoare. Aceasta se explică prin faptul că acidul sulfuric concentrat, fiind oxidant puternic, aprinde zahărul care arde în oxigenul degajat la descompunerea cloratului de potasiu. APRINDEREA HÂRTIEI DIN SENIN Într-o eprubeta ce conține 2 mL de sulfura de carbon, se adăuga cu o penseta o bucată mică de fosfor alb. Se agită eprubeta și după dizolvarea fosforului, se îmbiba o hârtie de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
Pentru această experiență se ia o sferă metalică cu o capacitate inferioară de 0,25-0,5 L, în care se pune unul din amestecurile de mai jos: pilitura de fier , sulfat de cupru, clorura de sodiu, clorura de calciu, si clorat de potasiu acetat de sodiu, tiosulfat de sodiu, glicerina anhidra, clorura de calciu. În ambele rețete clorura de calciu va fi de tipul “sicativ”. Componentele se pulverizează separat și se amestecă. În bilă se introduce o lingură de amestec. Înainte de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]