637 matches
-
150m, în Marea Neagră de 100m și în Oceanul Înghețat de Nord, unde lumina cade cu unghiuri mai ascuțite, nu mai pot fi întâlnite alge sub 45m de la nivelul apei. Tot așa și algele au o repartizare zonală pe verticală, datorită clorofilei sau altor pigmenți ce absorb radiațiile predominante la anumite adâncimi și complementare culorii lor. Astfel, de la suprafața apei până la adâncimea de 6m, unde proporția razelor roșii e mare, cresc mai ales algele verzi care folosesc în fotosinteză ca și plantele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
este de domeniul bioenergiei. Laureat al premiului Nobel, Szent Gyorgyi în lucrarea „Bioenergia”, conform teoriei funcției cosmice plantei, procesele intime ale vieții sunt controlate de energia electronilor ce provin din starea de excitație pe care o induce fotonul moleculelor de clorofilă. Ajunși în sistemele vii, electronii sunt transportați într-un ciclu închis și ordonat ca sens, iar acest transport de electroni în circuit este un curent electric, astfel viata apare dirijată de un curent electric foarte slab, întreținut de radiația solară
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
să transforme energia Soarelui în energie chimică, pe care o utilizează ca hrană (singurele capabile de acest lucru). Prin absorbția luminii solare și a dioxidului de carbon din aer, frunzele le combină cu apa și cu o substanță chimică numită clorofilă. În acest mod rezultă glucoza, o substanță dulce folosită ca hrană pentru plantă și în același timp se eliberează oxigen, întregul mecanism numindu-se fotosinteză. La lumina zilei, plantele își prepară hrana prin fotosinteză; noaptea când nu este lumină absorb
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Fotosinteza este fenomenul realizat de plantele verzi, algele și unele bacterii (bacterii fotosintetizatoare), care constă în conversia energiei solare în energie chimică pentru a produce carbohidrați. Plantele verzi sintetizează substanțe organice din CO2, H2O în prezența luminii solare și a clorofilei, cedând în mediu O2. Termenul de fotosinteza derivă din cuvintele grecești photos = lumină și synthesis= sinteză. Reacția chimică a fotosintezei poate fi scrisă: Datorită fotosintezei, plantele verzi sunt considerate organisme cu nutriție autotrofă (își sintetizează singure hrana din substanțe minerale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a descoperit că CO2 este luat de plante pentru fotosinteză. Curând după aceea Theodore Saussure a pus în evidență că, creșterea în masă a plantei nu se datorește numai CO2, ci și apei. In anul 1882 Engelmann demonstrează că pigmentul clorofilă este implicat în fotosinteză. Inceputul secolului al XX-lea este marcat de numeroase descoperiri legate de perfecționarea mijloacelor de investigație din domeniul fizicii și chimiei. In anul 1948 Robert Emerson introduce noțiunea de fotosistem. Dar cercetările din domeniul fotosintezei s-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fundamentală) aceasta emite lumină, fenomenul se numește fluorescență. Dacă însă trecerea se face printr-o stare intermediară, fenomenul se numeste fosforescență. In cazul cloroplastelor, aici există molecule capabile să absoarbă energia și, dintre acestea, cele mai importante sunt moleculele de clorofilă. R. Emerson în anul 1950 a arătat că radiațiile luminoase cu lungimea de undă mai mică, recepționate concomitent cu radiațiile roșii, determină o rată fotositetică mai mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lizina, triptofan, acid asparagic, acid glutamic etc.) care totalizeaza 40-60%, lipide simple și complexe (20-40%), glucide, acizi nucleici (AND si ARN), vitamine(C, E, K), enzime hidrolizante sau sintetizante (invertaza, oxidaze, catalaza, fenoloxidaza, citocromoxidaza, peroxidaza, fosfataza) precum și pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
40-60%, lipide simple și complexe (20-40%), glucide, acizi nucleici (AND si ARN), vitamine(C, E, K), enzime hidrolizante sau sintetizante (invertaza, oxidaze, catalaza, fenoloxidaza, citocromoxidaza, peroxidaza, fosfataza) precum și pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
glucide, acizi nucleici (AND si ARN), vitamine(C, E, K), enzime hidrolizante sau sintetizante (invertaza, oxidaze, catalaza, fenoloxidaza, citocromoxidaza, peroxidaza, fosfataza) precum și pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de fotosinteză sunt legate de suprafețele mari
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de fotosinteză sunt legate de suprafețele mari ale membranelor tilacoidale și de prezența pigmenților fotosintetici. Observarea cloroplastului la microscop permite vizualizarea a două părți distincte: 1.Stroma, o porțiune
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stroma prezintă o fluiditate mai mare în comparație cu cele din grana în conformitate cu valoarea mai scazută a raportului proteine/lipide 1,22 față de 1,88 pentru cele granale. III.7. Pigmenții fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mai scazută a raportului proteine/lipide 1,22 față de 1,88 pentru cele granale. III.7. Pigmenții fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge și citocromilor, enzime ale respirației. Funcția ei este similară cu cea a sângelui. De aceea numeroși cercetători
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge și citocromilor, enzime ale respirației. Funcția ei este similară cu cea a sângelui. De aceea numeroși cercetători au denumit clorofila ”sângele plantelor”. Moleculele de clorofilă sunt localizate pe discurile granei, legate cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge și citocromilor, enzime ale respirației. Funcția ei este similară cu cea a sângelui. De aceea numeroși cercetători au denumit clorofila ”sângele plantelor”. Moleculele de clorofilă sunt localizate pe discurile granei, legate cu nucleul porfirinic (capul) de stratul hidrofil al lamelei, sub o inclinație de 45 grade. Lanțul fitolic hidrofob este legat de fosfolipidele lamelei elementare. Se apreciază că, pe o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge și citocromilor, enzime ale respirației. Funcția ei este similară cu cea a sângelui. De aceea numeroși cercetători au denumit clorofila ”sângele plantelor”. Moleculele de clorofilă sunt localizate pe discurile granei, legate cu nucleul porfirinic (capul) de stratul hidrofil al lamelei, sub o inclinație de 45 grade. Lanțul fitolic hidrofob este legat de fosfolipidele lamelei elementare. Se apreciază că, pe o singura lamelă ar exista circa
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
discurile granei, legate cu nucleul porfirinic (capul) de stratul hidrofil al lamelei, sub o inclinație de 45 grade. Lanțul fitolic hidrofob este legat de fosfolipidele lamelei elementare. Se apreciază că, pe o singura lamelă ar exista circa 106 molecule de clorofilă. Pigmenții carotenoizi, hidrofobi sunt plasați în stratul fosfolipidic. Complexul dintre pigmenții fosfosintetici și memberanele fosfo lipoproteice ale granei formează unități sferice cu diametrul de 90Å numite cuantozomi (după Calvin) care au greutatea moleculară medie de 1920000. Intr-un cuantozom ar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
N. Pe grane, cuantozomii au un anumit mod de orientare spațială, astfel ca să permită absorbția eficientă a luminii și transformarea ei eficientă în energie chimică. Cuantozomii funcționează ca niște pile electrice (celule solare). III.7.1. Compoziția chimică a pigmenților Clorofila este alcatuită dintr-un nucleu porfirinic în centrul căruia se află un atom de Mg2+. Acesta dă fluorescența și culoarea verde clorofilei. Nucleul porfirinic prezintă două funcții: metanolul și fitolul Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în energie chimică. Cuantozomii funcționează ca niște pile electrice (celule solare). III.7.1. Compoziția chimică a pigmenților Clorofila este alcatuită dintr-un nucleu porfirinic în centrul căruia se află un atom de Mg2+. Acesta dă fluorescența și culoarea verde clorofilei. Nucleul porfirinic prezintă două funcții: metanolul și fitolul Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei b conține acid clorofilinic b. Richard Willstatter și Hans Fisher, laureați ai premiului Nobel au descoperit structura chimică asemănătoare a hemoglobinei și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
solare). III.7.1. Compoziția chimică a pigmenților Clorofila este alcatuită dintr-un nucleu porfirinic în centrul căruia se află un atom de Mg2+. Acesta dă fluorescența și culoarea verde clorofilei. Nucleul porfirinic prezintă două funcții: metanolul și fitolul Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei b conține acid clorofilinic b. Richard Willstatter și Hans Fisher, laureați ai premiului Nobel au descoperit structura chimică asemănătoare a hemoglobinei și clorofilei, clorofila conținând magneziu în locul ferului Asemănarea dintre clorofilă și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Clorofila este alcatuită dintr-un nucleu porfirinic în centrul căruia se află un atom de Mg2+. Acesta dă fluorescența și culoarea verde clorofilei. Nucleul porfirinic prezintă două funcții: metanolul și fitolul Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei b conține acid clorofilinic b. Richard Willstatter și Hans Fisher, laureați ai premiului Nobel au descoperit structura chimică asemănătoare a hemoglobinei și clorofilei, clorofila conținând magneziu în locul ferului Asemănarea dintre clorofilă și hemoglobină sugerează ipoteza că sinteza acestora a fost
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Nucleul porfirinic prezintă două funcții: metanolul și fitolul Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei b conține acid clorofilinic b. Richard Willstatter și Hans Fisher, laureați ai premiului Nobel au descoperit structura chimică asemănătoare a hemoglobinei și clorofilei, clorofila conținând magneziu în locul ferului Asemănarea dintre clorofilă și hemoglobină sugerează ipoteza că sinteza acestora a fost asemănătoare pe scara evoluției iar după un timp s-au diferențiat prin cuplarea diferiților cationi în centrul nucleului tetrapirolic: cationul Mg2+ la clorofilă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
porfirinic prezintă două funcții: metanolul și fitolul Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei b conține acid clorofilinic b. Richard Willstatter și Hans Fisher, laureați ai premiului Nobel au descoperit structura chimică asemănătoare a hemoglobinei și clorofilei, clorofila conținând magneziu în locul ferului Asemănarea dintre clorofilă și hemoglobină sugerează ipoteza că sinteza acestora a fost asemănătoare pe scara evoluției iar după un timp s-au diferențiat prin cuplarea diferiților cationi în centrul nucleului tetrapirolic: cationul Mg2+ la clorofilă cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Molecula clorofilei a conține acid clorofilinic a, iar colecula clorofilei b conține acid clorofilinic b. Richard Willstatter și Hans Fisher, laureați ai premiului Nobel au descoperit structura chimică asemănătoare a hemoglobinei și clorofilei, clorofila conținând magneziu în locul ferului Asemănarea dintre clorofilă și hemoglobină sugerează ipoteza că sinteza acestora a fost asemănătoare pe scara evoluției iar după un timp s-au diferențiat prin cuplarea diferiților cationi în centrul nucleului tetrapirolic: cationul Mg2+ la clorofilă cu proprietăți reducătoare și cationul Fe2+ la hemoglobină
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
clorofilei, clorofila conținând magneziu în locul ferului Asemănarea dintre clorofilă și hemoglobină sugerează ipoteza că sinteza acestora a fost asemănătoare pe scara evoluției iar după un timp s-au diferențiat prin cuplarea diferiților cationi în centrul nucleului tetrapirolic: cationul Mg2+ la clorofilă cu proprietăți reducătoare și cationul Fe2+ la hemoglobină care are proprietăți oxidante. Datorită acestor cuplări, clorofila participă la procese de reducere, fotosinteza, iar hemoglobina la procese de oxidare, respirația. Structura moleculei de clorofilă prin polul hidrofil nucleul porfirinic și polul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]