360 matches
-
VÂRNAV, Vasile (sfârșitul sec. XVIII - după 25.IX.1827), traducător. Fiu al marelui clucer, apoi sluger Dumitrachi Vârnav, a cărui familie era atestata din vremea lui Petru Șchiopul, V. a urmat cursurile Academiei Domnești din Iași. Doi frați ai săi, Constantin și Gheorghe, sunt de asemenea cunoscuți: primul este traducător din greacă, al doilea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
Ion Brătianu Pepina căs. cu C. Miculescu Victoria căs. cu Căpitan Buzoianu Maria Comșa Viorica Gerero Nicolae Păianu casătorit cu Maria Giurgea Elena căs. cu Păianu † Toma magistrat căs. cu Maria Solacolu Alexandrina Pleșoianu † Sultana soția paharn. Costache Tigveanu † Marele clucer Constantin deputat în Obșteasca Adunare, ispravnic de Argeș, căs. cu Ana Tigveanu; mort în 1844 † Teodor maior, de două ori prefect 1844-1865, de două ori deputat, căs. de două ori - cu Lința Drăgoescu și cu † Maria Lerescu † Gheorghe deputat mort
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de lângă Călimănești și a mânăstirii Văleni † Ana căs. cu Alecu Furduescu Elenca căs. cu I. Slăvescu Iancu Tinca căs. cu N. Dimancea † Elena † Marieta † Romulus † Alexandru † Constantin † Stăvărache† Alecu Ion † Petre † Șetrarul Iene, vătaful plaiului Loviște, căsătorit cu Safta, fiica clucerului Balotă 1-a căs. 2-a căs. † Eftimie, pitarul din Brătieni † Florica † IonSabina căs. cu dr. † C. Cantacuzino Constantin căs. cu D-ra Alexandrina Costinescu căs. 1-a oară cu Maria Moruzi căs. a 2-a oară cu Eliza Știrbey Gheorge
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
consistență în „bătăliile” matrimoniale. Fiice de Domni și tot mai frecvent, fete ale boierilor mari sau de rangul al doilea (ca Stana, fata unui logofăt, care va fi a doua soție a lui Pătrașcu cel Bun, ori ca Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceni, măritată cu Mircea Turcitul, alianță pe care Doamna Ecaterina o îndreptățea prin starea achiziționată - „orice ar fi fost Neaga înainte, va fi de acum Doamna țării” - și prin statutul „bărbatului [care] da preț femeii”) ajung Doamne ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
O luase pe Dafina, care ținuse înainte un boier din neamul Buhuș, Dumitru pe numele său, și-i făcuse și o fată, pe Anastasia. Această Anastasia se va mărita cu Gheorghe Duca. Șerban Cantacuzino a fost însurat cu Maria, fiica clucerului Gheorghe Ghițea, pe care cronicarul Radu Greceanu îl va denunța ca „neguțătoriu de abale”, insinuând o origine umilă, dezonorantă pentru descendența sa (pare a fi fost chiar alogen), și o extracție joasă ce ar putea motiva marile ambiții pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mari boieri (era fiul lui Dumitrașcu din Bogdănei „ot sud Ialomița”, fost mare vistiernic, și al Alexandrei, fiica fostului mare vornic Hrizea din Bălteni), care ajungea - către sfârșitul domniei lui Matei Basarab - mare paharnic (după ce fusese postelnic al doilea și clucer al doilea). Constantin Șerban, care „foarte îl iubea” - ne previne Letopisețul Cantacuzinesc - pe Hrizea, l-a făcut, în 1654, mare spătar, dar în anul următor i-a luat această dregătorie (poate de aici - zic istoricii - s-a născut dușmănia arătată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frate al lui Nicolae Mavrocordat. Ajuns Domn, „aici în țară”, Ioan Mavrocordat „au mărturisit cătră toți boiarii că au auzit pă acel capigiu spunându vezirului și altor turci acéstea ce -sau scris mai sus”. Și la Doamna Maria, fiică a clucerului Ghețea („sârbcă de fel de la Nicopol” - constată Radu Greceanu, care nu scăpa nici un prilej de a introduce știri despre originea umilă - „fata Ghieții negustorului de abale” - a personajelor sale, mai ales când era vorba despre inamici ai Brâncoveanului; „lipsa blagosvodaniei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare vornic în țara Românească - avea o nevastă care se numea Stanca - a murit, în 1671, doborât de o „boală grea”155), sunt în minoritate în fața expierilor violente. Turcii și tătarii îi ucideau pe români nu numai în interminabilele lupte (marele clucer Solomon Costachi, a cărui nevastă - fiică a marelui vistiernic Gheorghi Ursachi - se numea Catrina ori Catinca, a fost omorât de tătari în 1711156; sfetnicul lui Neagoe Basarab, Harvat din Grozești, însurat de două ori: întâi cu Maria, fiica lui Ianăș
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Solomon Costachi, a cărui nevastă - fiică a marelui vistiernic Gheorghi Ursachi - se numea Catrina ori Catinca, a fost omorât de tătari în 1711156; sfetnicul lui Neagoe Basarab, Harvat din Grozești, însurat de două ori: întâi cu Maria, fiica lui Ianăș Clucer, apoi cu Zorzo, străbunică a Buzeștilor, a murit combătându-i pe otomani etc.157; Schender pașa l-a tras în țeapă - prin 1618 - pe Lupu Mehedințeanu - căsătorit cu Maria, fiica marelui postelnic Staicu din Bucov -, om al lui Gavril Movilă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îl aflăm pe Radu Bădica (fiu natural al lui Radu cel Mare) - l-au omorât în 1524, când ajunsese Domn -, pe care Radu de la Afumați, fratele său, l-a înmormântat la Mănăstirea Dealu 163, îl găsim pe Ianache Văcărescu, mare clucer, însurat cu Stanca, omorât de turci în 1714 împreună cu Constantin Brâncoveanu 164, îi aflăm pe Cantacuzinii uciși în 1716 - pe marele stolnic Constantin (cel de două ori însurat: cu Safta, fiica hatmanului moldovean Alexandru Buhuș și cu Maria 165) pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost credincios unchiului soției sale, Alexandru al II-lea Mircea, și a murit - avea doar 23 de ani - la Jiliște în 1574170) sau luptând contra grupărilor adverse (banul Detco din Izvorani a stat alături de Craiovești până la sfârșit 171; marele clucer Badea din Bucșani - numele soției nu ne este cunoscut, dar a avut un fiu, pe Udriște pitarul - a murit la Șerpătești, bătându-se cu boierii aflați de partea Doamnei Chiajna 172) sau a Domnilor pe care voiau să-i înlăture
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare vistiernic, soțul Ancăi; (fiică a lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica 220). Pe alți fugari (și au fost mulți: marele logofăt Tudor din Orboești - însurat cu Stana, a cărei mamă era Caplea, fiica lui Vlad Călugărul, marele clucer Drăghia, Drăghici din Greci, mare vistiernic 222, marele vornic Stănilă din Pietroșani. Pe ultimul, care era însurat cu Neacșa, fiica lui Vintilă din Cornățeni, Voievodul l-a convins să se întoarcă în țară și l-a omorât prin vicleșug, în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au măritat fetele după fii de boieri. Irina, fiica lui Miloș („voievodul” care n-a domnit niciodată, dar este pictat, împreună cu frații săi, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul, într-o biserică din Oltenia), a fost nevasta marelui clucer Albu Golescu, fratele marelui vornic Ionașco. S-a stins de tânăr acest Albu Golescu, într-o luptă cu Ion Vodă cel Cumplit, în 1574, la Jiliște, apărându-l pe Alexandru al II-lea Mircea, care fusese părăsit de ceilalți boieri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
chemat tot Hrană etc. Alteori, numele soțiilor - absente - sunt suplinite de identificarea ascendenților. Marele comis Pârvu din Ruși (ucis de Mihnea Vodă cel Rău - care îi necinstise soția - în 1509) a fost însurat cu sora lui Dimitrie Iacșici 253. Nevasta clucerului Barbu Bălăceanu (omorât din porunca lui Nicolae Mavrocordat) era fiica marelui stolnic Iordache Pârșcoveanu. Știm că Radu Farcășanu, marele stolnic și faimos delapidator (va pieri din porunca lui Mihnea al III-lea Radu în 1659), era ginerele postelnicului Mihăilă și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a chemat Serafim); marele șetrar Tudor Greceanu - monahul Teofil (ctitor al Schitului Greci); marele stolnic Radu Izvoranu - călugărul Rafailă (a înălțat Mănăstirea Sfântul Ioan Grecesc din București) etc. Câteodată mănăstirile adăposteau „disidenți” firavi și speriați. Ca în cazul acelui mare clucer Tudoran (era al doilea purtător al acestui prenume) Vlădescu din Aninoasa, care, neputând îndeplini o poruncă a Voievodului Gheorghe Duca, s-a aflat în apropierea morții: „[...] l-au îngenuncheat Duca-vodă să-i taie capul, dar l-au iertat; iar el
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au iertat; iar el, viind în țară [întâmplarea se petrecuse în Polonia, într-o campanie militară— nota mea, D.H.M.], s-au călugărit; n-au vrut să mai fie mirean” (Cronica Bălenilor). Este aproape sigur că monahul Teodosie - fostul mare clucer - s-a ascuns în ctitoria sa de la Aninoasa din ținutul Muscelului. Nu știm dacă toți marii dregători (înregistrați în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) care s-au îndreptat spre mănăstire au trecut prin acele „ispită”, „iscodire”, „căutare” și „cercetare”, vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Udriște din Bogdănești, și Despa. Pe soția marelui comis Radu Știrbei (cel care îl dușmănise pe Șerban Cantacuzino și nu se dădea în lături să conspire, din mănăstire - numele lui era Rafael - împotriva lui Constantin Brâncoveanu, ajutat de fiul său, clucerul Constantin) o chema Ilinca și era soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu, fiică adică a marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Cu o Alexandra, fata logofătului Stan din Crețulești, a fost însurat Tudoran Vlădescu (monahul Teodosie) din Aninoasa. Marele șetrar Tudor Greceanu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vlăduț, a devenit monahul Vasile (poate la schitul Jupănești, ctitorit de el). Un băiat al lui Teodosie Rudeanu, cronicarul, tot Teodosie pe nume, s-a călugărit sub numele de Theofil, după ce fusese însurat și făcuse copii (unul dintre ei, ajuns clucer, purtând numele de Teodosie). Chipuri. Veșminte. Glasuri Picturi, portrete „promoționale”, broderii, miniaturi Specialiștii în istoria artei presupun - pe bună dreptate, cred - că în alcătuirea ansamblurilor picturale ce compun tablourile votive în care este prezent, Voievodul Mircea Ciobanul (figura lui apare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi va procura un „stagiu” la ocnă, despre care vorbește în cronică („Iar când au fost la iulie 15 dni, leatul 7180, făcură sfat drăcesc de trimiseră la vel ocnă prin Gheorghe dvornicul, socrul lui Matei aga, și pre Ghiețea clucerul, socrul lui Șărban spătarul, și pre Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrână la casa răposatului Costandin postelnicul...”). Stoica Ludescu a fost cel ce a redactat, după „învățătura bunii stăpânii méle, jupâneasa Elina, stara Postelniceasa”, în 1681, testamentele Elînei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
P.P. Panaitescu, Sfârșitul lui Iancu-Vodă Sasul, în „Revista istorică”, X, 124, pp. 176-177. 151. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 737. 152. Act, datat 24 aprilie 1510, dat la Curtea de Argeș (vezi DRH.B. țara Românească, vol. II, pp. 142-143. 153. Marele clucer Radu Florescu, boier „di antica famiglia” și apropiat al lui Radu Șerban, a fost omorât de niște „tâlhari” sosiți din Transilvania. Soția lui, Stanca din Drăgoești, era rubedenie cu boierii Buzești. 154. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 439. 155. Nicolae Stoicescu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zidită de el - este pictat cu ceilalți membri ai familiei), cu marele ban Preda Brâncoveanu, pictat la Hurezi, împreună cu nevastă-sa, Păuna, în „dunga cea mare și blagendină...” (ctitor la mănăstirile Brâncoveni, Gura Motrului și Dintr-un Lemn), cu marele clucer Diicu Buicescu, pe care Matei Basarab l-ar fi vrut urmaș în scaun (împreună cu Matei Basarab a ridicat Mănăstirea Drăgănești din Teleorman; a fost ctitor la mănăstirea Clocociov), cu Mihai Cantacuzino, mare spătar, care a înălțat în 1695, Mănăstirea Sinaia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
III-lea Radu în 1569 (era mare vornic, când a fost omorât), și-a făcut curțile la Cândești - prin 1650-1651 - și lângă ele, o biserică; lista poate continua: marele paharnic Dumitrașcu Corbeanu (biserica din Corbii Mari, Vlașca); Socol Cornățeanu, mare clucer (a înălțat, prin 1643-1644, biserica din Răzvad - avea acolo și case - și biserica din Cornățeni); marele logofăt Radu Crețulescu (bisericile din Bărbulețu, Crețulești - Mănăstirea și lăcașul care-i poartă numele, din Târgoviște); Marcu Danovici, paharnic al lui Matei Basarab (casele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
temei” al neamului); Udriște Năsturel, al doilea logofăt și mare spătar înainte de moarte (cu fratele său, postelnicul Cazan, și cu sora sa, Doamna Elena, soția lui Matei Basarab, a zidit în 1644, biserica din Fierăști); Enache (Ianache) din Văcărești, mare clucer, a zidit prin 1699 biserica din Văcăreștii de Dâmbovița, reședința lui de la țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sa, Doamna Elena, soția lui Matei Basarab, a zidit în 1644, biserica din Fierăști); Enache (Ianache) din Văcărești, mare clucer, a zidit prin 1699 biserica din Văcăreștii de Dâmbovița, reședința lui de la țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc biserici la moșii. Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Popești, în ținutul Vlașcăi, ctitoria lui (a zidit-o în 1689), unde este și înhumat; marele ban Radu Popescu, mort din cauza unei „boli grele”, a fost înmormântat în biserica zidită de el în Popești, Ilfov; pe Tudoran Vlădescu, mare clucer (l-am mai pomenit, i-am evocat ctitoriile, între ele și Mănăstirea Aninoasa din județul Muscel zidită în 1677), unde și-a aflat și mormântul; Logofătul lui Ștefan cel Mare, Ion Tăutu, a fost îngropat în biserica sa din satul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]