360 matches
-
Franța utilizarea lor în acest scop este cunoscută de la începutul secolului al XVI-lea. În țara noastră utilizarea unor ape minerale în tratamentul litiazei urinare, este menționată încă de pe timpul prezenței legiunilor romane. Un document din 1760 relatează despre moșia clucerului Toma Olănescu, pomenind și despre izvoarele minerale de la Olănești [3]. Scopul crenoterapiei este creșterea globală a volumului urinar, creșterea eliminării de săruri litogene și influențarea pH-ului urinar. Creșterea diurezei se obține prin apa potabilă, prin apele minerale oligominerale, care
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852, prin care se stabileau hotarele moșiei Provița astfel: - spre sud - moșia Drăgăneasa, propietatea răposatei monahii Ansieta Negreasca și cu moșia Piatra, aflată în proprietatea clucerului Costache Ștefănescu. Locul de întâlnire dintre aceste moșii era la confluența vâlcelei Piatra cu pârâul Provița (punct numit astăzi „Piatra Neagului”). - spre est - moșia Poiana și moșia Breaza, aceasta din urmă se află în proprietatea logofătului Scarlat Ghica, aparținând casei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ruși și streini” (1986, Canada). A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte însemne omagiale. DONICI, ALEXANDRU (1806-1866) FABULIST Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici, s-a născut în anul 1806. La vârsta de 12 ani este trimis la Petersburg, într-un institut de educație particular. După ce capătă aici cunoștințele elementare, este înscris la liceul militar din același oraș. A devenit ofițer și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino, ca să puie În locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia Îi impunea, În schimbul domniei, să nu se atingă de copii boierului Gavriliță, pentru că el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte, că o samă sunt
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la 30 august 1834, semnată de aga Dimitrie Iamandi, vornicul Neculai Dimitriu, spătarul Grigore Razu, spătarul Dumitru Ioga, comisul Neculai Teodor, comisul Costachi Teodor, clucerul Constandin Negură, căminarul Costache Șendrea și clucerul Ioan Mardari. Departamentul Trebilor din Lăuntru se opune propunerii jeluitorilor hușeni, informează isprăvnicia la 20 septembrie 1834 și solicită Episcopului Sofronie Miclescu „ca pe un ocârmuitor proprietății să binevoești a pune la cale”. Departamentul Trebilor din Lăuntru înștiințează la 16
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încă”. În scrisoarea sa Anastasie Panu face referire și la „spiculul salhanalelor” care „se urmează tocma de cea mai mare parte dintre proprietarii dughenilor”, cum ar fi: frații Dobrești în număr de trei, posesori de moșii, șetrarul Danilciu, medelnicerul Holban, clucerul Buzdugan, pitarul Micle, Pavel și Teodor Neculau, Mihalache Zott, Dimitrie Manole, Ioan Curuilan, Gheorghe Ghibănescu, Dimitrie Ciușmegiu, Donciu Vasiliu, Costache Buzdugan, Ivanciu Anastasiu, Hriste, Neculai Stan, Ștefan Deniș, Petrache Boldescu, Stoian Gheorghiu și alții, „neguțitori cu tărăbi și șoproane, deși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai înalte locuri. 1834 aug(ustă 30 zile <ss> Dimitrie Iamandi aga <ss> Neculai Dimitriu vor(nică <ss> Grigori Râz spăt(ară <ss> Dumitriu Ioga spăt(ară <ss> Neculai Teodor com(isă <ss> Costachi Teodor com(isă <ss> Costandin Negură clucer <ss> Vasâle Tutovan com(isă <ss> Costachi Seuhesc pah. <ss> Ioan Mardari clucer D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr. 627, Op.689, dosar 636, f.2, Original 1835 aprilie 16. - Departamentul Treburilor din Lăuntru scrie Episcopului Sofronie Miclescu al
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Neculai Dimitriu vor(nică <ss> Grigori Râz spăt(ară <ss> Dumitriu Ioga spăt(ară <ss> Neculai Teodor com(isă <ss> Costachi Teodor com(isă <ss> Costandin Negură clucer <ss> Vasâle Tutovan com(isă <ss> Costachi Seuhesc pah. <ss> Ioan Mardari clucer D.J.A.N.I., Fond Isprăvnicia Fălciu, Tr. 627, Op.689, dosar 636, f.2, Original 1835 aprilie 16. - Departamentul Treburilor din Lăuntru scrie Episcopului Sofronie Miclescu al Hușilor despre jalba trimisă de negustorii din Huși pentru înființarea unei salhanale. Departamentul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
contaminate și nu prezentau o primejdie pentru sănătatea populației. Pe el însă nu s-a putut păzi și a murit, victimă a datoriei, în urma contractării uneia dintre relele boli, a căror răspîndire voia să o împiedice. A purtat rang de clucer și apoi de comis. Pergamentul scris cu litere chirilice, din anul 1855, luna mai, ziua 18, sună astfel: "Noi Grigorie Alexandru Ghica, Voevod și Domn țărei Moldovei: Cunoscut și știut facem la toți cărora se cuvine a ști; că luînd
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
scris cu litere chirilice, din anul 1855, luna mai, ziua 18, sună astfel: "Noi Grigorie Alexandru Ghica, Voevod și Domn țărei Moldovei: Cunoscut și știut facem la toți cărora se cuvine a ști; că luînd în considerație servițiile ce domnul Clucer Niculai Dimitriu au plinit, nu mai puțin și ale sale merite personale și credința pentru noi și patrie, după prerogativa ce o avem, îi hărăzim rangul de comis." Pe bunicul meu n-am avut fericirea să-l cunosc. A murit
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
primind În schimb satul Întreg Horjeștii, cu siliștile Cojana, Cucuiești și Ulmenii de pe Răcătău, Putna. Postelnicul Neculai Bucium vinde de veci la 20 mai 1753 Zapisul este eliminat din cercetările de la 20 iulie 1812. Postelnicul Neculai Bucium, fiul Marandei, nepotul clucerului Milescu, văr cu Neculai Cogălniceanu, vinde a sa parte de moșie și ocină din Frenciuci , cu prețul de 400 sute de lei. Vânzătorul și-a oprit pentru sine două vaduri de moară, un loc de prisacă , un loc de crâșmă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
loc de crâșmă Între mori, cedate apoi cumpărătorului. Postelnicelul Neculai Bucium, prin zapisul din septembrie 1753, arată În fața divanului vânzarea moșiei Frenciugi și termenul de patru zile pentru cedarea zapiselor vechi . Pitarul Neculai Cogălniceanu s-a aflat În conflict cu clucerul Gligoraș Costachi, deoarece a cosit poiana situată (a se vedea mărturia dată de Enachi Darie la 16 mai 1813 În fața protopopului de Vaslui Neculai, În biserica din Drăgușeni) . Conflictul dintre pitarul Neculai Cogălniceanu și stolnicul Vasile Costachi este atestat și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Șendreni . Pitarul Neculai Cogălniceanu vinde lui Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747 †15 ianuarie 1769), la 10 ianuarie 1768, satul Frenciugi . La 20 martie 1768 episcopul Ioanichie acordă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În timpul războiului ruso-otoman dintre 1768 și 1774, s-a cerut vătavului Nani din Frenciugi niște răgoz, iar acesta din urmă i-a răspuns . Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28 septembrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a căsătorit cu Casandra, fiica stolnicului C. Gândul, botezată de Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747†15 ianuarie 1769). La 2 ianuarie 1768, când Îi cunună, i-a dat danie pe țiganca Ioana . La data căsătoriei Alexandru Râșcanu era „crucer” (clucer). C. Gândul a fost căsătorit În două rânduri, odată cu Maria Pascal, fata de casă a Ecaterinei Mavrocordat Vodă, Împreună având o fiică Catrina, măritată cu Ștefan Feștilă, și a doua oară a fost căsătorit cu Maria, fiica lui C. Nastasă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
oară a fost căsătorit cu Maria, fiica lui C. Nastasă vist. de casa vornicului Roset, Împreună o au pe Ruxanda-Casandra. Alexandru T. Râșcanul, treti logofăt, este pomenit În sama Moldovei din 1763 la scăderile sfertului de iunie cu doi liuzi. Clucerul Alexandru Râșcanu și soția sa primesc o casă În Bârlad, amintită de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În motivația din 27 februarie 1814 că Frenciugi. Casandra era nepoata Episcopului Ioanichie . Alexandru Râșcanu cunoștea limba
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
august 1795 rangul de spătar . În unele chestionare realizate de preoții bisericii este susținută ipoteza originii grecești a ctitorilor bisericii. La 20 martie 1768 Episcopul Ioanichie dă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și soției sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat la 9 septembrie 1775 ca ispravnic al ținutului Iași. Domnul Grigore Alexandru Ghica (18 martie 1764-25 ianuarie 1767; 28
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
momițe tăvălite în mălai sau pesmet, toate asortate cu castraveciori murați în usturoi și mărar, în castronașe cu gheață, alături de cartofi auriți sau pai, cu o baterie sau două de vin alb și neapărat cu sifon. La Coana Victorița, de pe Clucerului, trebuia să-ți faci rezer- vare din timp dacă voiai să prinzi un loc să guști din cele- brele fripturi frăgezite prin înghețare. La Vișoiu găseai poate cel mai gustos grătar, dar și cele mai bune orchestre, iar la Mon
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic, vistiernic, stolnic, logofăt, spătar), dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei și Lăpușna. 5. Mare clucer adună la camară cele trebuitoare, cum și vânatul și sarea. El adună mierea, untul, brânza pentru peșcheșul la Turci.10 Pe când visa în lumina zorilor, a venit un înger grăbit ș-a sărutat-o; și de-atunci buzele ei, zâmbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a închinat Regelui Cazimir 36 steaguri cerând ostași anume p. cetățile mării și oaste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că Maiestatea Sa Regele va da pace țării mele și moștenirii mele, căci eu vreau să apăr aceasta cu capul meu. Și te rog să nu îngădui să se facă daune în țara mea, căci au rămas doi căpitani, Hrincovici, clucerul, și Clănău, spătarul, cărora le-am încredințat să facă dreptate supușilor Maiestății Sale Regelui, și tu de asemenea [să faci] alor mei. Dacă acestora nu le va face dreptate îi voi trimite pe aceia (Hrincovici și Clănău) să-i apere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]