2,440 matches
-
Marino este de a fi sistematizat referirile, fie și indirecte, la cenzură din aproximativ o sută de cărți (multe datând dinaintea celui de-al doilea război mondial). Datorită împrejurării că a trebuit să respecte structura unui articol de enciclopedie, exegetul clujean, tentat de obicei să elaboreze studii imense (care impun respect, dar rămân necitite), a recurs de data aceasta la stilul unui om informat și expeditiv, care comunică cititorului doar strictul necesar și nu-l lasă nici o clipă să se plictisească
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
Departamentului de Teatru din cadrul Facultății de Litere Cluj în prezența studenților, a cîtorva oameni de cultură invitați privilegiați. Actul II: mai 1999: spectacolul "călătorește" la New York și e prezentat publicului la Centrul Cultural Român împreună cu alte manifestări susținute de artiști clujeni: La New York, succesul e fără cusur. Actul III - din nou acasă, se dau puține reprezentații în sala Departamentului de Teatru. Același public de teatrofili devotați. De fiecare dată, maxime eforturi ale realizatorilor, de la curățenia sălii, aranjarea decorului, jocul propriu-zis, pînă
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
scrupul pentru "posteritatea" studiilor teatrale). Am evocat, deci, motivul folosirii expresiei: "revoluție-evoluție" inspirat de textul spectacolului MEMO, unde ni se spune printre altele: "Chiar și o revoluție e mereu o evoluție". În cazul de față, "revoluția" schimbărilor manageriale din teatrul clujean s-a dovedit clar o evoluție. MEMO e o "fantezie" concepută de două artiste deja importante ale scenei noastre: regizorul Mona Chirilă și, alter-ego-ul ei actoricesc, Miriam Cuibus. Două femei egal talentate și cerebrale. În plus, de o seducătoare feminitate
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
Pleșu și poate fi astfel catalogată deoarece presupune reevaluarea scrierilor acestuia, considerate ca "iradieri" ale centrului reprezentat de Minima moralia. Și în cazul lui Liiceanu, Ștefan Borbely face exegeză împotriva curentului, accentuând tocmai caracterul de cerc închis al grupului; criticul clujean ajunge la aceeași concluzie ca și Katherine Verdury - miza disensiunilor privind periculoasa fascinație a literaturii fiind o confuzie canonică. Diversitatea scriiturilor se poate constata prin comparația a două eseuri: Dualismul motivațional în psihoistorie și Visul lupului de stepă. în cazul
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
sub conducerea d-nei dr. Doris Stockmann, "marea doamnă a etnomuzicologiei", întîlnirile s-au repetat cu regularitate în diferite orașe. Ediția de la Innsbruck a fost a 13-a și a întrunit muzicologi din 12 țări. Din România au fost prezenți cercetătorul clujean István Almási și cu mine. Chiar dacă Grupul, în principiu și-a lărgit sfera de cuprindere deschizându-se și către culturile muzicale extraeuropene cu întregul lor complex de forme (muzici de cult, de curte etc.) deocamdată - așa cum am putut constata - preocupările
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
n-a meritat-o și că dreptatea - se putea altfel? - era de partea lui. Dar pentru Blaga, căruia ani de zile opera îi fusese - datorită lui N. Iorga și obtuzului Bogdan-Duică - obstrucționată și respins de la intrarea, ca profesor, în Universitatea clujeană, acum, după discursul suveranului, a venit triumful. Nu e vorba, cărțile începuseră, de prin 1930, să-i fie receptate favorabil de noua generație de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
respins de la intrarea, ca profesor, în Universitatea clujeană, acum, după discursul suveranului, a venit triumful. Nu e vorba, cărțile începuseră, de prin 1930, să-i fie receptate favorabil de noua generație de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală, pe lîngă faptul că era dreaptă, curma un boicot nedemn, restabilind harta valorilor impuse de talent și adevăr. E, poate, pe lîngă înfăptuirile Fundației Regale, marea ispravă culturală a regelui Carol al II
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
sumbră, apărută în Apostrof, nr. 4/2000, defăimează tot ceea ce am scris pînă acum și nu în ultimul rînd - consecvență, nu glumă! - textele pe care, ani în șir, de bună voie și nesilită de nimeni, mi le-a tipărit revista clujeană în cauză. Într-o situație similară, dl Paler a spus că asta înseamnă a scuipa în propria-ți casă. Necuviința, nici măcar cea sub un curajos pseudonim, nu face onoare nimănui. Nicolae Ionel: Crinul deschis, Ed. Junimea, Iași, 1999, 140 pag
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
spațiul chiar al filosofiei (pe care o și predă, de la catedră, studenților). Și aceste ipostaze se conciliază bine una cu alta, alimentîndu-se reciproc. Dacă mai adaug că d-na Marta Petreu este și redactorul șef al unei foarte bune reviste clujene, Apostrof, pentru care se zbate să obțină, de vreo șapte-opt ani, subvenții (și le obține!), căpătăm portretul ideal al acestui remarcabil intelectual transilvan, deopotrivă poet și cugetător. Știu că are, în dubla ei ipostază, iluștri precursori. Dar nu mă pot
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
-și regăsește publicul "de limbă". Nu spun "de cultură", știindu-se prea bine că teatrul, cinematograful, artele plastice și muzica n-au frontiere. Or, lucrul acesta pur și simplu nu place. Anularea "frontierelor" culturale nu e pe placul grosului populației clujene ce obișnuia să frecventeze Teatrul Maghiar de Stat. Acest public se va înghesui oricînd la programul muzical al Operei din aceeași clădire, de fapt preferă opereta, gen Maritza Grofne, sau Janosz Vitezs etc. Tompa stînjenește o parte a publicului, genul
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
români pot împrumuta căști cu traducerea simultană a spectacolului. Argumente în plus ce fac din Căsătoria lui Gogol în regia Monei Chirilă un eveniment, ce merită atenția mai susținută a breslei oamenilor de teatru și mai cu seamă a publicului clujean de orice limbă.
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
nu a provinciei în care trăiam. Și Nicolae Prelipceanu și Peter Motzan, colegul nostru german, și Angela Marinescu și poetul Franz Hodjak și mulți alții credeau la fel. Erau "echinoxiști", chiar dacă nu toți făceau parte din redacție, erau în grupul clujean de autori tineri care se revendicau estetic de la modernitatea europeană, de la modernismul târziu, crescut dintr-o cultură bine asimilată, într-o vreme dură, a dictaturii ideologice ceaușiste. Din spiritul riguros al Echinoxului s-a născut și revista Vatra (unde Alexandru
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Din spiritul riguros al Echinoxului s-a născut și revista Vatra (unde Alexandru Cistelecan, Virgil Podoabă, Aurel Pantea fac o excelentă echipă de foști și pereni "echinoxiști") și Familia unde Ion Simuț, Ioan Moldovan și Traian Ștef continuă principiile revistei clujene: ținută etică și refuzul provincialismului, perspectiva europeană a valorilor. Din acest spirit critic și ironic s-a născut și Istoria... lui Radu Țeposu și proza lui Ioan Groșan, și Apostroful clujean. Echinoxul nu a însemnat doar poezia metafizică, ermetică, naturistă
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Simuț, Ioan Moldovan și Traian Ștef continuă principiile revistei clujene: ținută etică și refuzul provincialismului, perspectiva europeană a valorilor. Din acest spirit critic și ironic s-a născut și Istoria... lui Radu Țeposu și proza lui Ioan Groșan, și Apostroful clujean. Echinoxul nu a însemnat doar poezia metafizică, ermetică, naturistă a lui Ion Mircea, Dinu Flămând, Horia Bădescu, eseurile și cronicile talentatului Petru Poantă, ci și energia lui Uricaru și răbdarea lui Ion Pop, clarviziunea lui Papahagi, apoi " Școala ludică" a
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
spre exemplu, Cercul literar de la Sibiu, Grupul de la Târgoviște, Grupul oniric. Echinoxul a fost o mișcare culturală de anvergură, nu o coterie, o reafirmare a esteticului împotriva ideologiei comuniste, a literaturii "angajate", teziste și mincinoase, în fapt. În revista studenților clujeni a apărut Heidegger în 1968, eseul său din 1929, Ce este metafizica?, Teilhard de Chardin (comentat de Andrei Marga), poezie occidentală, de la Paul Celan și Ezra Pound la Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, André Frenaud, Stephen Spender, interviuri cu Alexandru Paleologu
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Gheorghe Grigurcu Construită, în timp, pe două registre, cu o aparent radicală deosebire, creația lirică a poetei și pictoriței clujene Mariana Bojan e în măsură a-și releva o lăuntrică unitate. Ruptura e mai mult de ordin plastic decît de substanță morală, aceasta din urmă, în pofida unei linii evolutive, dînd tonul omogenizator al unei poezii a candorii vulnerate, semnate de
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
gălăgioșii, ambițioșii, ticăloșii dar și destuii semeni cu alese calități în mijlocul cărora își petrece existența. Întâmplarea, sau evoluția logică a situațiilor, l-au ridicat pe acest "marginal" la un rang social mai important decât s-ar crede, în elita intelectuală clujeană ca și în importantul Consiliu de conducere al Uniunii Scriitorilor, de unde putea observa multe lucruri pentru a le comenta pentru sine în jurnal. Viața de familie - cu multe rude solidare -, cea de vecinătate primează asupra celei de scriitor printre cei
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
avea cum să accepte ideile de extremă dreaptă ale celor doi. Și alte prietenii din interbelic par a sfida în același fel ideologiile diferite. Matei Călinescu le-a consacrat un foarte sugestiv articol în numărul din vara asta al Apostrofului clujean: Generația '27. Ideologie și prietenie. O întrebare se cuvine totuși pusă: care ar fi limitele în care prieteniile fac suportabile opozițiile ideologice? De vreme ce, uneori, opozițiile ideologice i-au transformat pe foștii prieteni în adversari pe viață și pe moarte, trebuie
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program, intitulat Cuvinte pentru încă un drum este semnat de către Cezar Petrescu, un text cu tentă memorialistică, evocator al Gândirii clujene a anului 1921, care avusese intenția de a unifica forțele scriitoricești din Transilvania acelor ani. Noua revistă a lui Cezar Petrescu, deși adecvat tradiționalistă, arăta și o reală deschidere spre modernitate, cultiva expresia echilibrată cu intenția de a îmbrățișa întregul
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
1935 a luat în cercetare revistele cu o ideologie literară echilibrată susținînd îndeosebi valorile tradiționale ale literaturii române interbelice. Gândirea devine astfel apreciată îndeosebi pentru colaborarea lui Lucian Blaga, V. Papilian (1889-1958), D. Caracostea (1879-1964) la care se adăuga revista clujeană Gând românesc, o revistă ce afirma spiritualitatea românească din Transilvania. Nu aprecia, în schimb, revistele apropiate modernismului și avangardismului contemporan. Astfel revista Azi a lui Zaharia Stancu (1902-1972) era socotită ca prea îndepărtată de realitatea autohtonă și Familia din Oradea
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
ce se voia, deasupra oricăror circumstanțe, topit "cu desăvârșire într-un singur corp românesc". Din altă perspectivă privind, gestul poate fi interpretat și ca act protestatar, anticonservator inițiat de Negoițescu și Radu Stanca, în principal, încurajați de un alt mentor clujean al generației cerchiștilor, profesorul Henri Jacquier, având acordul, de la distanță dat, al celorlalți comilitoni risipiți prin țară sau absorbiți de frontul celui de al doilea mare război al secolului trecut. În subiacent rămâne și consecvența lui Blaga în preferința pentru
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
operă, fără discuție, cum îmi place muzica clasică, în general, și asta îmi completează în mod fericit fisurile care există, cîte există, în mica mea existență. E o pasiune care vine din anii liceului, acei ani de glorie ai operei clujene, cu Ion Piso, Lya Hubic, Octav Enigărescu, David Ohanezian, încă tineri, plini de vitalitate, care făceau spectacole extraordinare. Era atmosfera aceea entuziastă pe care o trăiam atunci, cînd stăteam și la galerie, cînd sala arhiplină aplauda frenetic, prelungindu-se o
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
foarte mult și muzica simfonică și, după ce i-am parcurs pe Beethoven, Schubert și alți mari compozitori, în ultimii ani l-am descoperit pe Bruckner, grație lui Cristian Mandeal, marele dirijor, care a făcut un ciclu complet la excelenta Filarmonică clujeană cu masivele simfonii de Bruckner. A urmat Mahler și, în ultimii ani, am avut marea bucurie să descopăr muzica lui Șostacovici. Care este secretul tinereții dvs. atît de evidente și care contrariază pe toată lumea? Dacă este așa, e foarte bine
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
Nicolae Manolescu În numărul 7-8 din 2001 al revistei clujene Apostrof, am citit un interesant articol al d-nei Sanda Cordoș intitulat Proletcultismul n-a existat. Titlul poate să inducă în eroare. E vorba de fapt în articol despre necesitatea de a se renunța la termenul proletcultism, cînd ne referim la
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
G.C. la Institutul de Istorie Literară), predarea manuscriselor (nici azi recuperate de la fosta securitate) și degradarea relațiilor umane, într-un regim în care Polonius s-a generalizat și toți îi pîndesc pe toți. Teribil document! Richard Rorty la ,,Steaua" Revista clujeană, în întîrziere cu cîteva luni, publică în numărul 7-8 din 2001 textul unei Mese rotunde consacrate filosofului american Richard Rorty, aflat în Cluj, intitulată Declinul adevărului redemptiv și apariția unei culturi literare, la care participă Liviu Cotrău, Andrei Marga, Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]