387 matches
-
-i ieșeau În cale dacă nu stie cineva de ouăle sale. Între timp, În cuibul coțofenii, puii au ieșit din ouă. Când În sfârșit vulturul și-a găsit puii În cuibul coțofenii, a vrut să și-i ia acasă. Dar coțofana nu voia să Îi dea sub nici un chip. Spunea că ea a clocit ouăle, deci sunt puii ei. Vulturul spunea că ouăle sunt ale lui și că puii Îi aparțin. După ce s-au tot certat, au hotărât să meargă la
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ea ai cui trebuie să fie puii. Ascultându-i pe fiecare cu atenție, bufnița a hotărât ca puii de vultur trebuie dați Înapoi vulturului. S-au Îndreptat spre cuib pentru ca vulturul săși ia puii inapoi. Când au ajuns, puii de coțofană erau morți, călcați În picioare de puii vulturului. Coțofana plângea și se tânguia, dar nimeni nu era de vină decât ea. Vulturul și-a luat puii și a plecat, iar coțofana a rămas necăjita la cuibul ei. Iosip Adriana - cls
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pe fiecare cu atenție, bufnița a hotărât ca puii de vultur trebuie dați Înapoi vulturului. S-au Îndreptat spre cuib pentru ca vulturul săși ia puii inapoi. Când au ajuns, puii de coțofană erau morți, călcați În picioare de puii vulturului. Coțofana plângea și se tânguia, dar nimeni nu era de vină decât ea. Vulturul și-a luat puii și a plecat, iar coțofana a rămas necăjita la cuibul ei. Iosip Adriana - cls. a IlI-a E O faptă bună Plouă tare
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
săși ia puii inapoi. Când au ajuns, puii de coțofană erau morți, călcați În picioare de puii vulturului. Coțofana plângea și se tânguia, dar nimeni nu era de vină decât ea. Vulturul și-a luat puii și a plecat, iar coțofana a rămas necăjita la cuibul ei. Iosip Adriana - cls. a IlI-a E O faptă bună Plouă tare. Mihăiță merge grăbit spre casă. În fața lui un bătrân Își șterge ochelarii. Dar cineva a lăsat pe jos o coaja de mar
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
devastator. Dacă primii trei parteneri au fost prezentați global, pe soții următori, târgoveața îi caracterizează individual. Cu toate acestea, tot figura ei vine în prim plan, irumpând prin aceeași pasionalitate excesivă: „și eu eram arzoaie, dolofană/ și drăguliță ca o coțofană”391. Căsătoria devine un purgatoriu, un drum sigur pentru soț de a păși în rai. Ultimul partener, al cincilea, se dovedește a fi cel mai privilegiat, căci târgoveața declară că îl iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A slobozit un cântecel voios/ și a pupat-o foarte pofticios,/ Simțindu-se ca mânzul de zglobiu/ și ca o coțofană guraliu./ În timp ce behăia cântând, la gât/ Guși lungi de piele-i bâțâiau urât.../ Ce-a zis în sine Mai doar Domnul știe,/ Văzându-l în izmene, cu scufie/ Pe cap și cu grumazul scofâlcit;/ Socot că nu i-a prea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendrocapos major), huhurezul (Strix aluca), cucuveaua (Athene noctua), guguștiucul (Streptopelia decaocto), coțofana (Pica pica), uliul porumbar (Accipiter gentilis), cucul (Cuculuș canorus), pupăza (Upupa epops), graurul (Sturnus vulgaris), fazanul (Phasianus colchicus) colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagră (Vipera berus și vorianta prester
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație de păduri există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc vulpea, lupul, jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte, găinușa de pădure, bufnița etc.). VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 65 Ursul carpatin În pădurile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pânză. Dar la acestea se adaugă sălbăticiunile pădurii și florile câmpului. Zborul musculițelor în bătaia razelor de soare. Natura pe de-a-ntregul naturală și dreptul natural al sferelor mai profunde ale existenței telurice. Ciripitul cu totul lipsit de griji al coțofenei hoațe a lui Rossini. Pura identitate cu sine însuși înțeleasă ca fericirea provocată de o circulație sangvină accelerată beatific 46. Teolog politic intransigent, Schmitt nu aprobă un asemenea imanentism naturalist. Dar este de acord cu consecințele sale nihiliste. Știe că
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
publicarea căruia se consacră în întregime scrisului. În 1943 iese de sub tipar al doilea roman, Anotimpuri, iar după război se editează romanele Flăcări (1945) și Întoarcerea fiului risipitor (1947), povestirile pentru copii Purcelul care-a ajuns boier (1945) și Ferma „Coțofana veselă” (1946). Urmează, după 1950, romanele Toate pânzele sus! (1954), Dunărea revărsată (1961; Premiul Academiei Române), Maria și marea (1973), Acea fată frumoasă (1975), romanele pentru tineret Ultima poveste (1956), O lume întreagă (1964), Al treilea pol al pământului (1971), cărțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
de Lucia Dem. Bălăcescu, București, 1942; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1998; Anotimpuri, București, 1943; ed. București, 1972; Flăcări, București, 1945; ed. (Flăcările), București, 1987; Purcelul care-a ajuns boier, cu desene de Florica Cordescu, București, 1945; Ferma „Coțofana veselă”, București, 1946; ed. București, 1991; Întoarcerea fiului risipitor, București, 1947; ed. (Fiul risipitor), București, 1970; Toate pânzele sus!, București, 1954; ed. I-II, postfață Valeriu Râpeanu, București, 1993; Ultima poveste, București, 1956; Dunărea revărsată, București, 1961; O lume întreagă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
diferite grade, numeroase variante terminologice, dintre care: fr. "intoxication par le plomb" (n.f.); es. "envenamiento por plomo" (s.m.) [MX]; it. "avvelenamento da piombo" (s.m.), en. "lead poisoning" etc. "Psittacose" (n.f.) en. "psittacosis". "Psitacoză" (s.f.) [cf. gr.φιττακός,-οΰ s.m. ,,papagal, coțofană"] este o altă metaforă conceptuală utilizată ca termen-titlu. Limbile franceză și engleză creează sintagme terminologice specifice precum: fr. "fièvre des perroquets" (n.f.)/ "maladie des perroquets" (n.f.), en. "parrot disease"/ "parrot feve". Regăsim în uzaj și variante extinse, precum it. "psittaco-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
s.n. (cf. fr. psammome, s.m.; en. psammoma); psihro- "rece, frig" (cf. gr. ψυχρός, -ά, -όν adj. "rece; inutil, rău; insensibil"): med. ro. psihrofil adj. (cf. fr. psychrophile, adj.; en. psychrophilic); psitac(o)-/psitaci- "papagal" (cf. gr. ψιττακός, -οϋ s.m. "papagal, coțofană"; lat. psittacus,-i s.m. "papagal"): med. ro. psitacoză s.f. (cf. fr. psittacose, s.f.; en. psittacosis); pter(o)-, ptero- "aripă" (cf. gr. πτερόν, -οϋ s.n. "pană, aripă"): med. ro. pteridină s.f. (cf. fr. ptéridine s.f./ en. pteridine); pupilo- "pupilă a ochiului
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
balconul În oboseală al ochiului [...]. Un curcubeu de rezonanțe și de imagini Îi Înfășoară ca un fular umerii. Pasul său sună În moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. MÎna oprește ca un inel zborul, Împrumută albastrul din aripile coțofenei, Împletește beteala versului În ritmul ciocănitoarei, toarnă În degetarul rimei toată licoarea codrilor”... Voronca este Însă și autorul unor adevărate poeme În proză, mai mult sau mai puțin fidele „tiparului” acestei specii. Ar intra Într-o altă categorie majoritatea pieselor
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în creațiile originale.484 În cazul lui Quasimodo rezultatul acestei întrepătrunderi este introducerea de motive noi absențe înainte de volumul Poezii noi, de pildă imaginea căilor (în Acum când ziua urca, Căi de luna și de vulcani, Neagră, râde în portocali coțofana); de asemenea, unii topoi suferă modificări; frecvență altora se intensifică sau se reduce. Astfel, în prima parte a creației motivul păsărilor marchează de obicei trecerea de la un anotimp la altul. Uneori păsările sunt profeții morții și dezolării, iar imaginile ce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a se elibera de sentimentul apăsător de întemnițare. Datorită relației cu operele grecești și latinești, incepand cu volumul Poezii noi simbolistică păsărilor se schimbă, ele începând să fie asociate cu amintirile din copilărie (Pe malurile Lambrului, Neagră, râde în portocali coțofana, Seara pe malurile râului Mașino, Căi de luna și de vulcani), devenind treptat simboluri ale renașterii. În lucrarea să de doctorat coordonată de Giuseppe Savoca, Violetta Pedalino a identificat o serie de elemente din sistemul lexematic și stilistic quasimodian, comune
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
suplinim pe cea instantanee, personalul Sibiu Tîrgu Mureș în stația Iernut, arînd Aivazovski zbicitul spumei zăpezii, spumele de lapte halucinogene mai reci, intervenind civilizația în triunghiuri roșii curba periculoasă DN 13, sforării electrice deasupra, în ceață clipa, în dreptul termocentralei, Cuci coțofana hoață cu rama tabloului în tren, lemn natur înnegrit, cuibul în lăstărișuri complicația în care am intrat odată cu capul, stinghii prea mari în fierul podului trecerea înceată pe ape, prinde viteză panta de tufișuri, liane uscate mătasea morților roasă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Măzărean,Un om năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi!, Bivolul și coțofana, Boierul și argatul, Leul deghizat; Alexandru Vlahuță: România pitorească; 53 Balade populare: Miorița, Meșterul Manole. DE LA CONCRET LA ABSTRACT Trecerea de la gândirea concretă la gândirea abstractă se poate face mai ușor prin folosirea, în rezolvarea problemelor de matematică, a metodei
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
conduc la mormînt și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să-și ia ziua bună de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la ei. Cot Se crede că, dacă se lovește cineva la cot, acela este amintit de cumnatul sau cumnata sa. Cotor Dacă bați pe cineva cu cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]