1,605 matches
-
la ciubote noi, noi ne batem pingele peste pingele și plachiuri oțelite pentru a le spori grosimea și durata de folosire... Dar ce știu ei?... că doar la gurgui nu poți aplica plachiuri și nici la berneveci bazoane... Cu grijă 'coane că ți s-o rupt peticul din fund și, când te apleci, ni se cam vede buca... observa un lucrător de-alături. Cu atât mai bine, că poți să o pupi cam fără opreliști, dacă vrei!... a semănat bună dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prin alte părți. Reprezintă totuși o tradiție foarte vie în spațiul cultural autohton, în care identitatea feminină este dată de prenume. Preferința pentru prenumele feminin se manifestă în combinarea, considerată neelegantă, dar foarte răspîndită, a acestuia cu termenul de politețe (coana Anica, doamna Mihaela), despre care scria laudativ Heliade Rădulescu și pe care o practică constant serviciile de taxi bucureștene (orice clientă poate face un test comunicativ care nu dă greș: dacă operatoarei i se furnizează prenumele și numele, va transforma
Bibliografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8052_a_9377]
-
2012, la București. Actor, epigramist, scenarist, dramaturg, director al Teatrului Excelsior, Societar de onoare al Teatrului Național București, Ion Lucian debutează la doar 18 ani, în 1942 pe scena primului teatru al țării, cu rolul Guliță din spectacolul cu piesa "Coana Chirița", iar în 1945 devine absolvent al Academiei Regale de Teatru și Muzică din București. Din 1945 până în 1947, a fost angajat al Teatrului de Operetă Alhambra, iar la Teatrul Municipal București (actualul Teatru Bulandra) a jucat în perioadele 1947
Emil Hossu și Șerban Ionescu, printre actorii care vor primi stele, post-mortem, pe Aleea Celebrităților () [Corola-journal/Journalistic/80555_a_81880]
-
lațul i-a fost atât de aproape de gât încât s-au rupt amândouă. Mitică a ajuns făcut pe el în niște condiții dramatice, ar fi intrat azi în topul 10 al torturii din toate timpurile. A întrecut-o și pe coana Leana la proces. Dar dacă era așa curat și de cinstit, că a zis de 100 de ori că n-a furat nici 100 de lei, de ce era atât de stresat?”, a afirmat Radu Banciu. Potrivit jurnalistului, abia acum a
Banciu: Mitică a întrecut-o și pe coana Leana la proces by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78696_a_80021]
-
pare că formula ar fi descris chiar situația militarilor de carieră: autorul articolului considera că Berilă era echivalent cu apevist (termen derivat de la sigla glumeață A.P.V. - ,armata pe viață"). Sintagma reapare din cînd în cînd, în internet: ,așa cum există "coana Mița biciclista", "Bulă și cu Ștrul", "faci armata cît Berilă", va exista pe vecie asocierea "Năstase-Mătușa Tamara"" (nastase.wordpress.com, 2007). Comparația în discuție are o explicație istorică, destul de ușor de reconstituit: trimite la un personaj real, evocat de mai
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
agenți", Ťo șleahtă de presariť "agenți care umblă după mită" . Termenii în sine sunt autentici sau - cei fără alte atestări - credibili, pentru că intră în seriile deja existente: vrabie se raportează la paradigma, descrisă mai sus, a numelor de păsări, iar Coana Leanca e o poreclă depreciativă care poate sugera slăbiciunea, ineficacitatea. Lista poate continua cu caraliu, țagher, lest, manuș și altele.
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
ana, Elena Badea Caravana Filmului Românesc - Capodopere ale cinematografiei naționale se reîntoarce la malul mării pentru a readuce în prim-plan publicului unele dintre cele mai valoroase filme din patrimoniul cinematografiei românești, realizate înainte de 1989, precum Coana Chirița, Operațiunea Monstrul sau Actorii și sălbaticii. După ce proiectul a demarat la Constanța la începutul verii, acum, în septembrie, timp de 10 zile, în perioada 4-7 septembrie și 9-14 septembrie, Caravana Filmului Românesc - Capodopere ale cinematografiei naționale intră în acțiune
Unde poți viziona cele mai valoroase filme românești, în septembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73743_a_75068]
-
Vasile, din filmul ACTORII ȘI SĂLBATICII inspirat din viața renumitului comediant interbelic Constantin Tănase - „Monseur scrie, monseur zicem. Ce umbli cu cioara vopsită?” - sau interpretările memorabile ale actriței Tamara Buciuceanu-Botez din filmul Liceenii sau Liceenii rock'n roll sau din Coana Chirița vor face deliciul acestor proiecții care pot fi urmărite la Mangalia. Pentru mulți dintre spectatori, proiecțiile le vor oferi ocazia unor reîntâlniri plăcute și așteptate, însă pentru cei mai tineri, evenimentul va fi cu siguranță un prilej de a
Unde poți viziona cele mai valoroase filme românești, în septembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73743_a_75068]
-
împodobite cu toate nuanțele după care scotocesc, de obicei, începătorii, și dialoguri vii, de meșter bun, schițele fără umor sînt passe-partout-urile mahalalei, așezată în ele cu tot tipicul, sordid și, cîteodată, fraged, de lume dinainte de păcat, promisă, însă, lui. La coana Tecla, unde nimeresc într-o noapte amarnică doi liceeni, se consumă o scenă minimalistă, concentrată, între "dugheana-i închisă în as'noapte; dumnealui a murit!" și nevoia, de-a face, totuși, rost de bani, pentru cele cuvenite, creștinește, stăpînului locului
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
probă rară a putinței de-a răsplăti, de-a onora, recunoscînd o inevitabilă, superbă în slăbiciunea ei, dependență sentimentală. De leatul și de locul nostru. 1871 e anul cunoștinței cu orașul. La ceas de seară, din han în han. Portretul coanei Uța, hangiță de rit oriental, "bucătăreasă de mâna întâi, mâna dreaptă a bărbatului pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă de mâna stângă pentru mulți clienți pe alese" (p. 7), potrivește cheia pentru stilul acestei aplecări spre ieri. Calamburgiu, ironic
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
plimbare printr-un cartier eminamente livresc. În apropiere, tramvaiul 21, cel frumos cîntător, trece limpede că cristalul pe Podul Tîrgului De-Afară (azi Calea Moșilor), de la Sf. Gheorghe Nou spre Moși. Trecea pe acolo tramvaiul (cu cai) și pe vremea coanei moașe nemurita de Caragiale, cea care coboară să bea braga la Zece Mese. Alături e mahalaua Plantelor, de la 200 de metri de locul unde s-a stins poetul Eminescu. El înnebunise tot pe-aproape, în apele Băii Arcului, lîngă Biserică
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
sau cu o feliuță de pepene verde. Ca să-i treacă grețurile, Virginia mai lua cîte o înghițitură de rom și tot cu rom își trata slăbiciunea care ar fi împiedicat-o să vadă de restaurant. După părerea lui Ionică chelnerul, coana Virginica își găsea putere din număratul banilor pe care îi lua de două ori pe zi de la casieria restaurantului. Ceea ce nu pricepea el, mon chef, era cum dracu, doamna, care avea un miros atît de fin la mîncare, nu se
Nașa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7558_a_8883]
-
fost soții Rurac: am fi putut face o partidă de dublu.ť Scurtă pauză, după care: Ť Știu că îl cunoști pe Suder. Industria hârtiei la cine e? La el sau la Sencovici? Pune o vorbă pentru noi, te rog, coane Jniecă: nu mai avem pe ce ne tipări cărțile! Fabrica de la Scăieni ne face figuri. Să-și respecte, dom^le, contractul, nu le cerem mai mult.ť Altă pauză. Apoi: ŤVii joia viitoare la tenis? Hai, vino! Mai schimbăm și
Întâmplări cu adevărat importante by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7625_a_8950]
-
pe el ca sursă de informații le spunea cîte ceva între gustare și ciorbă, apoi între ciorbă și felul doi, încît erau zile cînd găteau bucătăresele de două, trei ori mai multă mîncare ca de obicei și se ducea și coana Virginica să le ajute. Fănică se așeza la masă cu judecătorul, cu primarul și, cînd venea și el, cu dom Caludi și le spunea ce se mai aflase. Din Rusia, numai vești bune, ca în ziare, ai noștri luaseră înapoi
Orient Express by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7633_a_8958]
-
Scharf Advertising, Pandora Film, CNC. Distribuit în România de: Parada Film. Chiar de la primul cadru, filmul lui Călin Netzer pare să-l invoce pe Caragiale și piesa sa Conu Leonida față cu reacțiunea. În noua lor ipostază, Conu Leonida și coana Efimița dorm, sau mai precis încearcă să doarmă, unul îl dezvelește pe celălalt, în timp ce scandalul crește în intensitate undeva la un etaj superior, ceea ce determină bătăi în țeavă pentru a semnala deranjul. Scena se va mai repeta, cei doi fiind
Viceversa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5921_a_7246]
-
Construin-du-l, Mateiu se arată inconsecvent, poate cu metodă, poate din nebăgare de seamă, altoind pe un soi de-al tatălui propriile pretenții de rafinament. Tot așa o cotește și firul poveștii. Dintr-o conversație de pahar, despre ultimul măritiș al coanei Masinca Drângeanu (în paranteză fie spus, numele ei - și, nu mai puțin, firea - o arată de întrupare feminină a craiului, zis uneori și drângălău), se schimbă într-o istorie complicată, când în berărie intră o femeie însoțită de o „oarecare
Celălalt Anghelache by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6213_a_7538]
-
partid; așa că totdeauna cad ai noștri, vin ai noștri." (deputatul C. Popovici e cel care denunță, în Parlament, "meteahna"). Se vede că rotativa guvernamentală e un fel de hopa-Mitică. De aceea, atacurile de panică se rezumă la istericale de-ale coanei Joițica, nicidecum nu se transformă în mari amenințări. E lumea calmă și prinsă între tipare neschimbate în labilitatea lor (iată paradoxul!) a unei belle-époque de rit balcanic. Lejeră, carevasăzică. Totuși, sistemul cenzitar, cu colegii pentru Senat diferind după gradul de
Viitorul și trecutul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6659_a_7984]
-
spațiu al blîndeții, dulcii împăcări, iertării, echilibrului și relativității». Amîndouă interpretările, în sfîrșit, recurg din nevoi de coerență la energice remodelări ale acțiunii piesei și ale profilului personajelor. Pentru N. Steinhardt, principalul adulter din O scrisoare pierdută nu există, iar coana Joițica, Zoe, care se împarte în piesă între soțul «venerabil» și amantul «cocoșel», este pentru exeget un fel de veselă sfîntă a iertării, o Preacurată Fecioară care «iartă rîzînd». Relațiile adulterine din comedia lui Caragiale, atît cele de primplan (Tipătescu-Zoe
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
englez care înspăimânta Caraibele. În Winnetou și Old Shaterhand, eroii temerari ai Vestului sălbatic, creați de Karl May. Dar și în personajele burlești, cu iz de mahala bucureșteană ale lui N. Batzaria (Moș Nae), stârnitoare de râs, în Haplea, în Coana Frosa, în Porumbița și Timofte, în Goangă și Târlică. Și pot să înșir la nesfârșit referințe culturale care să ilustreze talmeș-balmeșul lecturilor mele din copilărie. Prin 1960, într-un moment de crezută (dar repede infirmată) relaxare ideologică, un critic literar
Un talmeș-balmeș armonios by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6081_a_7406]
-
bunăoară, criticul i se plânge lui Vârgolici de intervențiile cenzurii, scriindu-i cu amărăciune: „poate că în felul acesta și grație cenzurei, vreun istoriograf literar al anului 2000 se va ocupa și de noi, ca de niște biete victime ale coanei Anastasia" (p. 74). Merită semnalat și capitolul dedicat lui Ovidiu Papadima, istoric literar și folclorist în care G. Călinescu, în ciuda deosebirilor politice și estetice, a avut mare încredere. Corespondența inedită cu Teodor Vârgolici ne dezvăluie și vocația sa profesorală, iar
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
-l pe Caragiale și prietenia lui cu Alexandru Vlahuță, autorul Cocoșului negru a spus: „Caragiale era oaspe de onoare al casei Vlahuță. Când venea i se punea la dispoziție camera, și într-o zi a pus doamna Vlahuță, păi bine, coane Iancule, de ce nu dai nimic la iveală, că lumea vrea să te citească, vrea să te știe - zice cucoana. El (Caragiale n.n.) avea gestul acesta, își trăgea ochelarii pe nas: Cucoană, eu nu pot să scriu, numai cum spunea Eminescu
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
brad». Eu, dacă n-am masă de brad, nu pot să scriu. Doamna Vlahuță a luat-o ca bună. I-a luat o masă de brad, i-a instalat-o în camera oaspeților și, când a venit Caragiale: ia uite, coane Iancule, - uite masa de brad, uite cerneală, hârtie, toc, te închidem aici să scrii. Bine, cucoană. L-au închis pe Caragiale acolo și după 2-3 ore i-au bătut la ușă. Nu scrisese nimic, pe toată masa de brad era
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
părea că te cunoaște... TIPĂTESCU: De unde să mă cunoască? Nu m-a prezentat neica Zaharia adineauri?! TRAHANACHE: Așa e, nu l-am prezentat eu adineauri? Scena 5 ACEIAȘI, PRISTANDA (Intră în fugă Ghiță Pristanda, cu mundir și chipiu.) PRISTANDA: Ordonați, coane Fănică! ZOE (iritată de confuzia lui): Ghiță, eu te-am chemat! PRISTANDA: Să iertați, coană Joițico! Sunt obosit. “Famelie mare, 11 suflete... și 80 de lei pe lună... renumerație mică, după buget...” ZOE: Lasă, Ghiță, că nu trăiești tu din
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
adineauri?! TRAHANACHE: Așa e, nu l-am prezentat eu adineauri? Scena 5 ACEIAȘI, PRISTANDA (Intră în fugă Ghiță Pristanda, cu mundir și chipiu.) PRISTANDA: Ordonați, coane Fănică! ZOE (iritată de confuzia lui): Ghiță, eu te-am chemat! PRISTANDA: Să iertați, coană Joițico! Sunt obosit. “Famelie mare, 11 suflete... și 80 de lei pe lună... renumerație mică, după buget...” ZOE: Lasă, Ghiță, că nu trăiești tu din buget. Mai bine spune cine a adus-o pe cocoana asta aici? PRISTANDA: Care cocoană
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
lei pe lună... renumerație mică, după buget...” ZOE: Lasă, Ghiță, că nu trăiești tu din buget. Mai bine spune cine a adus-o pe cocoana asta aici? PRISTANDA: Care cocoană? ZOE: Care a ieșit adineauri de-aici. PRISTANDA: Nu știu, coană Joițico, e zaiafet mare, lume vine, lume pleacă... ZOE: Aici nu e vorba de lume. E vorba de cocoana simandicoasă de adineauri. PRISTANDA: Apăi, eu știu cine e? N-avem fonduri de supraveghere pentru simandicoși... Suntem județ sărac. Tot eu
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]