1,591 matches
-
de mine, și de el, și de cărți, și de școală, și de prostia părintelui care zăcea în pușcărie fiindcă se opusese regimului. Și ne înjura pe toți cu plăcere și cu un soi de admirație ascunsă în timp ce își bătea coasa speriind stafiile crescute în ierburi. Dialogurile cu nea Gheorghe erau mai aromate decât gutuile și perele pergamute. Măi nene, mă lua iar la rost, ce nu înțeleg eu . Păi dacă-ți place să citești, fă citanie la școală și nu
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
executive ale consiliilor populare, vor plăti următoarele taxe: - lei pe hectar - - finețe naturale 300-600 - pășuni naturale 100-300 - lucerna și trifoi în primul an de productie - cu plante protectoare 375 - fără plante protectoare 150 - lucerna și trifoi vechi - coasă I 450 - coasă a II-a și a III-a 375 - culturi anuale 525 Pentru terenurile arabile desțelenite din pășuni date crescătorilor de animale pentru a fi cultivate de către aceștia cu plante furajere - masa verde și fin - se stabilește o taxă de folosință
LEGE Nr. 8 din 29 aprilie 1971 pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106314_a_107643]
-
mai merg un pic și iar trece pe lângă ei un motociclist. Maria urlă iar: - Gheo! Mă, mi-e frică, mă! Nici ăsta n-are cap! Gheo stătu puțin, se gândi ce se gândi, și zise: - Fă, Marie, ia mută tu coasa pe umărul celălalt!
Bancul Zilei: Gheo, Maria și motocicliștii fără cap by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63773_a_65098]
-
este-un semn ce-i neclintit, Furtuna-nfruntă,-i de nezdruncinat; Ea-i steaua navelor ce-au rătăcit; Nu-i știm valoarea, 'naltu-i doar ni-e dat. Iubirea nu-i bufonul Timpului, Obraji și buze chiar de-i cad sub coasă; Trec ore, săptămâni, ea alta nu-i, Pân' la sfârșitul lumii nu se lasă. Dacă greșesc și voi mi-o dovediți N-am scris și nici n-au existat iubiți. Traducere de Violeta Popa 2 Zeul grec al căsătoriei, conducător
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
tratat în felul următor: un accident al speciei umane, debil mintal, impotent, fascist și nenorocit. Asta a spus Grigore Cartianu despre mine. El a fost cosaș, în județul Gorj. Viața lui s-a desfășurat, până recent, între două descinderi la coasă ale părinților lui. Erau zile în care nu se trezeau la timp și îl uitau pe Cartianu acasă. În zilele în care se trezeau la timp, îl luau cu ei (...) El spune despre mine că sunt Mircea Badea. Ziarul Adevărul
Radu Banciu, atac furibund la adresa lui Turcescu și Cartianu () [Corola-journal/Journalistic/47593_a_48918]
-
luat cîrjile și dus o fost, tot peste temeteu, și pe drumul de după sat, pe lîngă mătușa Tiberie spre badea Gruia. „- Mă, Ion paște iarba din grèdină”, mi-o spus Mica după ce s-a dus Ion. Și-atunci am luat coasa, și-am cosit. Mica mi-o spus să las pe altă zi, cînd o să fiu mai bine, dar eu am cosit tot, tot, curgea sudoarea pe mine ca apa de ploaie, și-am îngropat iarba în gunoi și am încărcat
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Iordachescu Ionut Primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a participat, vineri seară, la o bătaie cu perne organizată de studenți în centrul orașului. Evenimentul face parte din proiectul ”Cluj Never Sleeps”, transmite Mediafax. După ce l-am văzut la coasă sau la jogging, Emil Boc s-a lăsat acum filmat în timp ce își împărțea lovituri de pernă cu studenții clujeni. Primarul spune nu putea să nu apere blazonul portocaliu, culoarea pernei sale, această tradiție aducându-i aminte de perioada propriei studenții
Boc s-a bătut cu perne: ”Am dat, am primit și am atacat” - VIDEO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36783_a_38108]
-
e cules,/ Bătrân blazat sau tânăr visător,/ Bob copt sau palid, parcă,/ Pe toți ne caută,/ Pe toți ne-ncearcă./ Prin mărăcini,/ Ne-ascundem și prin spini” (p. 32) evocând neașteptat eroismul butaforic al romanticului: „Ce simte firul ierbii când coasa e vecină?/ Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde căpitanul,/ Căci are să renască mai fragedă la anul !” E, poate, o rescriere voluntară, o tentativă de a ridica la putere niște versuri deja inerte. Sau poate e o banală contradicție, explicabilă în
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
Trebui să recunosc că am și defecte cu care sunt perfect de acord. Mihai Gălățanu: există de fiecare dată „o femeie care se zbate în chinurile nașterii și una la câmp, care șade pe-o piatră tocită și ascute o coasă veche”. A doua șade întoarsă cu spatele și nu răspunde la vorbă, cum bine știa Sorin Titel. Ne întoarcem dintr-o scurtă „viligiatură”. E ciudată devastarea pe care o simt după orice absență de acasă, chiar și de o zi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3598_a_4923]
-
s-au stabilit în nord-vestul viitoarei Dacii (să nu uităm, colindele cu Ler împărat au o densitate mai mare în Transilvania). Aceste triburi celtice au adus în arealul Daciei intracarpatice climaxul agrar recunoscut de arheologi: plugul cu brăzdar de fier, coasa, morile circulare de măcinat cereale, roata olarului cu turație rapidă etc. Creatorii culturii La Tène, celții au influențat nu doar agricultura geto-dacilor, ci, foarte probabil, și riturile legate de ciclul anului agrar, cu precădere a capului anului, când se făceau
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
din ceruri prin flautele Ramurilor, florilor și coloanelor verte brale Ale fiecărei ființe pământești ori aeriene. * * * Memorie ești mereu o nebuloasă Ce poftele de animal sau om Le-atrage-n grabă spre vârful de pom Unde carnea ca vânt din nord cu coasă Scobește-n aer după spiritul influențabil. Știi că îmi place să mă dau drept mort Lumii ce mă-nspăimântă chiar prin fabula ei, Bâlbâire în fiece efort De-a spune adevărul, căci minciuna o gândește. Unde sunt acele cuvinte ce ar
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
lasă Si moare, și moare... Petre și Petre Petre, fiul Ilenei, Înota între margini de pat În sudoarea ce se prelingea Peste umeri și piept Si se vedea în pustiul fierbinte Desculț, dezbrăcat. Apoi era la poalele dealului Ascuțindu-și coasa Ascultând glasul ierbii tăiate Pe care nimeni nu-l putea auzi. Atunci cuvintele-i izvorau pe buze Si încerca să le facă să sune puternic. De atât înot era obosit Si plutea ca o pasăre Cu brațele întinse Ca și cum ar
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
M-am așezat în cortul tătărășenilor, în iarna cu gust de viagră de la Marea Nordului la Marea Neagră Ianuarie. Cu neamul meu răbdător suflu în pumni, pe vreme de Bobotează. Cu spatele la Transnistria, să nu ne spulbere Crivățul, să nu ne descoasă trufașa Coasă... Cu inima în formă de Cruce în urcare cu heruvimi pe Dealul cu măslini și asini... În apropiere, lacul și codrul. Ciricul și Veneția triștilor. Piața Chirilă și precupețele indo-europene. În zare, mahalaua celestă a magiștrilor Ion Creangă și Mihai
Din Vale spre Deal by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2904_a_4229]
-
atât prin jurnalele de știri, cât și prin reportaje, documentare, sau transmisiuni directe la posturile de televiziune. Sigur că nu mai suntem pe vremea stindardelor cu cap de lup, a săgeților, a luptei cu bolovani de la Posada, sau a furcilor, coaselor și topoarelor, ale desculților de la 1907, însă, fiind aici de peste 2000 de ani, ne-am păstrat vitejia, spiritul și tradițiile de luptă... Este drept, așa cum vedem cam la toate televiziunile din reportaje despre acțiunile poliției și a altor forțe de
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
construită pe ea, o spaimă secretă a ființei. Eroul liric, atât de combativ în aparență, își face curaj în forul său interior, încercând să amâne scurgerea nemiloasă a nisipului din clepsidră și întâlnirea cu... o Doamnă cu mâna încleștată pe coasă. Departe de a figura și ilustra ipostaza de zeu tânăr, cu o suverană indiferență față de toate cele omenești (precum poezia de tinerețe a lui Nichita Stănescu), lirica lui Mircea Dinescu face și reface, așadar, desenul unor momente de grație smulse
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
și duminică, mașina cu pâine urca pe golgota ultimelor așteptări, nu aducea numai pâine, aducea o altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în cioc ține o sabie; cui îi mai trebuie? flăcăii aceștia abia o lăsaseră din mână când au venit să se odihnească aici - și tare și-ar fi dorit, dacă ar mai fi izbutit să se ridice, în locul sabiei o coasă, ori un plug, ori o greblă; să-și curețe, să-și are, să-și cosească grădina de acasă. Sub sabie - o coroană de bronz; prea grea pentru frunțile obosite, care de altfel nu știu nimic de această coroană; căci de-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Cine suntem. Obosiți e atâta amorțeală Am început să rătăcim Ca niște picături de ploaie Fără să înțelegem De ce trebuie Să urcăm până la nori Ca să ne înghită Pământul? în două antologii de epigrame - una din 1979, Au plecat olteni la coasă (întocmită de Nicolae Petre Vrânceanu și de caricaturistul Barmo, tipărită de Centrul de îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, din Craiova), și a doua, din anul 2008, Printre epigramiștii olteni (prefațată de George Corbu, președintele Uniunii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de preocupat cu cercetările mele, că nici nu mă simt singur. 76. în fiecare epocă se inventează noi metode de exploatare, mai sofisticate și mai ascunse. 77. Puterea este murdară. 78. Poți avea bani mulți, dar fericire mai puțină... 130 COASA Fâș, fâș, Tai târâș, Tai la glezne și culc lesne Tot ce urcă, Ia-l la furcă Ad-la hârcă, Fâș. fâș. CUIUL Surd și crud trăsnesc prin lemn Până când, scurt, oțelul Necruțătorului îndemn își răstignește țelul. VULTURII Sus, în aer
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plină de hârtoape până la baraca ce slujise drept depozit unei fabrici de cuie, acum închise. Am împins, făcând-o să scârțâie, poarta de fier, am făcut trei pași ușori. Se auzea un geamăt, ritmat de un alt zgomot, ca o coasă retezând iarba. - În noaptea aceea, Vladimir era emoționat povestind, am descoperit nobilul viciu al privirii. Să participi fără să te murdărești! Prin crăpătura dintre scânduri ieșea o lumină palidă. Mi-am lipit ochiul de ea. Mi-au trebuit clipe lungi
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
care istoricește intram: „Copacii iadului umbra’n mine-și revarsă,/ Baltă de bitum, miere neagră și arsă./ Copacii iadului cu răni canceroase/ rodesc stele de mare și viermi de mătase”. (Voo-doo). Moartea apare sub figura unei Marchize apocaliptice purtînd o coasă pe care și-o ascute de inimi, ducînd tigve de copii, vînturînd dinții victimelor cum boabe de fasole. Fără a lipsi sacrilegiul antireligios: „Ostașii Marchizei, călări și’n cotiuge,/ cu suliți și scuturi, capac de cosciuge,/ cu crucea’n picioare
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
totuși că a făcut acest lucru din dragoste. Am bănuit acest lucru demult, acum însă această idee s-a copt în mine în mod firesc. Uneori vine la mine Nina Stețkevici, se plânge, se vaită. Lucrează la Maison de couture, coase, visează să ajungă actriță de cinema, visul tuturor domnișoarelor din Chișinău. Pare a fi deșteaptă, dar face impresia că e proastă. Și e îndrăgostită de cineva. Noi toți ne batem joc de ea. În noua mea locuință, viața nu e
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
picioare Tu, vierme de închisoare... Eu, creștinul, le fac bine Dar ei vor să mă termine I-am primit, la drum de seară Și-au vrut să mă dea afară Chiar din propria mea casă Lua-i-ar mumia cu coasă... Ai fost un simplu primar Diliman și colivar De mine te-ai milogit Ca ultimul prăpădit M-a cuprins un fel de silă Nu știam că ești reptilă De la pensie te-am luat Te-am spălat, te-am pieptănat Și-
CV Tudor, atac furibund. Cine e ”Cancer pe două picioare” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30921_a_32246]
-
deschizi poarta,/îți cunoșteam pașii,/tată,/și-mi lumina viața/privirea ta/care nu semăna cu nimic pe lume,/dar era mereu ca aceea/când m-ai luat,/... /de la gară. “ („Ochii tatei”) „În obor, aplecat peste nicovală/ Cita/își bătea coasa. /L-a primenit Bunica/într-o cămașă albă/cu brâu împistrit,/i-a dat traista,/apă-n cârceag. Și-a plecat la cosit. Era Bunicul ca un sfânt,/deasupra ușii din Biserică,/pictat. Bunicul meu cel bun/și blând... “ („Cita
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
obosit să-i mai faci morții propuneri estetice închizi ochii să te vezi în lăuntrul ei înfipt cinstit în propria ta plecare cu înălțimea ta provizorie depărtarea îți vorbește cu cifre aplatizate 3 33 2 3 2 7777777 seceri și coase retezând în sens contrar acelor de ceasornic timpul ce stă îndesat în tine ești doar bobul de mazăre pe la mijlocul șirului dintr-o păstaie ce s-a deschis gustare iar dacă și apa îmbătrînește în meta-universurile care ne umilesc eternitatea mea
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]