3,186 matches
-
I-a trecut prin ureche, zice-se, și trebuie că s-a înfipt direct în creier, că i-a străpuns gândurile. Musa o privește cu ochi înguști, ca pe un obiect de preț, dezvelit de veșmântul ei lung, de prințesă cusută de vie în straiele ei creștine. Nu, nu e frumoasă. În cinci ani pielea ei se va văluri în cute fine, la început, apoi din ce în ce mai adânci. Se va strânge deasupra buricului, se va încreți în josul pântecelui, pe deasupra coatelor și la
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
căruia-i spunea „vitregizat“ și o mătușă suprarealistă și călătorii la Pol și mama lui, care fusese scriitoare, divorțase de tatăl inginer constructor și uite-l pe el, speolog, dar acum în vacanță, recent despărțit de o iubită cam plicti coasă și, da, și el scrie o carte, dar e despre peșteri, îi pare rău s-o dezamăgească și ea știe că el e Alexandru Hriavu, dar acceptă jocul (de ce-l acceptă? ...nu știe, pentru că era ușor. Ușor? Da, amuzant, într-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
piele. În zilele de lucru femeile purtau fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din zefir, lungi, cu multe pliuri și culori diferite. Femeile măritate își țin părul strâns într-un coc acoperit cu o bonețică numită “chicika”, cusută cu mărgele și paiete pentru biserică și sărbători sau simplă, pentru zile obișnuite, peste care se pune baticul, iar fetele tinere își împletesc părul într-o coadă lungă, prinsă cu o panglică. Primăvara și toamna se poartă taioare înflorate și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
formă de artă! Restul e experiență de viață, nici perfectă, nici imperfectă... Este bine să cântărim manifestările celor răi, să știm de ce să ne ferim! La multe fructe gustul, savoarea se regăsesc în coajă, în învelișul miezului... Intrigile, uneltirile, „misterele” cusute cu ață albă sunt urzite pentru ascunderea adevărului adevărat. Ordinea, disciplina, punctualitatea, bunul simț, respectul, recunoștința, înțelepciunea, generozitatea; sunt tot atâtea sălașuri ale ideii de frumos. Suntem singuri în tristețile noastre. Să nu ne iluzionăm la gândul că durerile noastre
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Ce ai iubit tu, Matei, de ai reușit să mori? Nu cumva eu sunt mortul aici? — ...Și ce am făcut atunci? M-am apucat de afaceri cu rușii: ei Îmi trimiteau cămăși iar eu făceam rost de nasturi și Îi coseam. Două sute șaizeci de mii de ruble au să-mi dea. N-am primit nici o lețcaie, iată cum Înflorește Uniunea Sovietică pe spinarea românilor, se auzea de dincolo răcnind un individ cu părul alb, tatăl lui Matei. Sunt un caz unic
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
vedem. Citește cele opt mesaje, cu toate că deja știe ce anume conține fiecare dintre ele. Nu uita de bla bla bla. Textul e atașat. Etcetera. Trec cinci minute, purtând șepci pe cap, și pe fie care șapcă stă câte o emblemă, cusută în relief. Google, Yahoo, Facebook, Twitter, YouTube. Deja totul a fost citit și înțeles, și lumea e aceeași și nimic nu s-a schimbat. Planeta a rămas indiferentă. Puțin îi pasă planetei că el a avut un coșmar. Stă câteva
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mânca. Mânca niște jumări vechi, pe care le scotea cu gheara ei neagră dintr-un borcan unsuros. Că e murdar ce iese, zicea ea mereu, nu ce intră în gura omului. La gură avea grăsime sleită. I am zis să coasă steagul și m-am întors fuga la primărie. — Băieți, a-nceput Manciuzdă, ca la noi la nimeni. Să nu furați din camion. Dacă puneți mâna în camion, ăia sunteți, ați înțeles? Am zis toți că da. — Unde-i Găinaț ? Am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
facă de toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o Întrecea nimeni la treburile câmpului:era prima la săpat, la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau și vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care se lua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la animalele care se îmbolnăveau acasă sau pe câmp, nefiind cadre medicale pregătite. Bundița sau boanda era făcută din piele de cârlan (un miel de 6-7 luni) după ce a fost dubită cu zer și piatră vânătă, rasă și croită. Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste bundiță se purta cojocul scurt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dispunerea motivelor decorative pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se fixa data nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
târziu, cozonac. Astăzi meniul este ca la oraș, iar ornamentațiile sălilor la fel. Nunta dura până luni după-amiază, când nunii erau conduși acasă cu mult alai. Unul din obiceiurile la care s-a renunțat astăzi este închinatul prosoapelor țesute și cusute în casă, pentru toate rudele mirilor. Pe parcursul nunții se strigau chiuituri la soacre și nași: „Ia uită-te soacră mare Ai o noră ca o floare Să o iei, să o iubești, Dar să n-o batjocorești. Că-i micuță
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
le-a pregătit din timpul vieții sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de zestre. Femeile purtau în zi de lucru fuste de stambă, iar în zilele de sărbătoare fuste din zefir, foarte lungi, cu multe pliuri și diferite colorații, iar în partea de jos cu două-trei rânduri de panglici și o cămașă cusută după un tipar anume. În perioada de toamnă-iarnă, purtau tunică de catifea cu pliuri la spate și cațaveică, făcută din blană de vulpe acoperită cu satin. Pe cap, purtau broboade din mătase, lână sau batic, iar cele căsătorite zbornic și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de liniște lăuntrică, aș putea spune. Singura mea dorință era să stau cu mama cât mai mult posibil. Să fiu lângă ea în ultimele ei clipe. În ziua următoare nu m-am mișcat de lângă patul ei. Am tricotat. Tricotez și cos foarte repede, dar nu sunt prea grozavă. Mama obișnuia să mă corecteze tot timpul. Nu prea aveam eu poftă de tricotat atunci, însă mi-am scos cutia cu lână și, ca să salvez aparențele, să nu i se pară mamei curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe drumul dintre școlile primare, și cu ce-i mai rămânea din brațe, împovărate cu bragă și cofetărie populară, mă strângea pitit subt urechea lui, cu gaura înecată de o vegetație creață de păr alb. Sudoarea îmbătrânită din zăbunul lui, cusut cu desenuri de plapumă, într-o ștofă imprimată cu motive de șaluri, îmi păru mireasma bunătății, și împărechierea mi-a rămas până azi, evocându-mi, cu mirosul oilor și al căciulilor, făptura pierdută de mult în pulbere și cenușe a
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
Valentin Dolfi Copii eram noi amândoi Cristina și cu mine mergeam în centrul orașului să vedem bradul verde în ziua de Crăciun împodobit cu globuri și beteală bunica ne cosea mărțișoare le purtam în piept până târziu în aprilie venea unchiul Jene mânca ciorbă în bucătărie era cald aveam o mașinuță chinezească pe care scria Police ne jucam cu ea pe rând toată vara până o stricam intra tata toamna
Compunere by Valentin Dolfi () [Corola-journal/Journalistic/8786_a_10111]
-
se pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală. Femeile lui I.L. Caragiale sînt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care Veta coase mondirul lui Chiriac sau (Alla) Stella confidente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e cîntată la pian și vocal de domnișoara Pavugadi logodnicului său Mache Preotescu în prezența cumnatului ei, Lache. Ștefan Cazimir o trece în rîndul kitschului care ar
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
ca să-l respingă, îndată, ca epavă. A putea, din epave recondiționate cu filme despre cum a fost, să mai faci o flotă, fie ea și de fantome, iată ambiția lui Dimitrie Stelaru. Navele pe care-și pune steagul, o zdreanță cusută cu povești, duc spre un nicăieri tandru, liniștitor, un clopot de vid în care doar ideea de mare urlă cu furie, iar întîmplările vieții se preling pe pereți, fără să poți vreodată să alegi ceva, să apuci ceva din, colorată
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
care - tulburătoare și frisonante - nu se încadrează în datele acestora deduse până acum. Pasaje, adică, emoționante și unidimensionale: "}ara mea seamănă cu o mamă care descoperă că la uniforma fiului ei mort lipsește un nasture. Ea se grăbește să-l coasă înainte de a-și îngropa fiul ș...ț Asta e țara mea: un soldat de 18 ani căruia îi place să glumească și care, întocmai ca pe pachetele de supă instant, și-a desenat pe gât o linie punctată sub care
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
candelă la care se vede, parcă, sămânța lui Popescu. Da: suntem chiar sub pământ. Sămânța lui se dezvoltă și crește. Repede. Repede. Carnea s-adună pe oase, pielea se-ntinde cât ai clipi, costumul de gală iarăși se țese, se coase. TAT|L: Deodată pământul se dă la o parte; dispare imediat și înmormântarea. BUNICA: 21 februarie 1995 - eroul nostru deschide ochii, saltă de-acolo și zâmbește. TAT|L: Face semne vesele cu repezitoru înspre aparat și aprinde o țigară. BUNICUL
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
de a face abstracție de golul din suflet. Scrie Ioan Buduca și tristețea sa are sclipiri de mare scriitor: Atunci nu știam, abia acum știu că niciodată nu voi mai avea norocul sub care eram în clipele când mama îmi cosea vreun nasture la cămașă, la haină, ori la pantaloni... nu doar pentru că era mama... ci pentru că acum nu mai există, aici, în viața mea, cineva care să-mi poarte grija cu atâta tandră simplitate..." (pp. 98-99) Multă melancolie și tristețe
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
din Franța, Compania Kassen K, Marion Ballester, a interpretat piesa intitulată From... ages, mains tenant, un autoportret al interpretei, așa cum l-a prezentat coregraful. Personajul avea un corp feminin atrăgător, purtând o rochiță roșie scurtă, transparentă, cu multe mărgele sunătoare cusute pe ea și în picioare pantofi roșii cu toc înalt, iar capul pe care-l purta pe cap era al unei bovine albe, cu ochi plini de candoare. Nimic de comentat asupra autoportretului, coregraful și dansatoarea fiind mult mai îndreptățiți
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
și să secerați vreodată, El vă dă și izvoarele și pâraiele unde să vă potoliți setea, vă dă și coline și munți, în care vă adăpostiți și arbori înalți în care să vă faceți cuiburile, și pentru că nu știți să coaseți, nici să vă împletiți straiele, vouă, și odraslele voastre..." Aici filmul se rupe... O îmbulzeală de credincioși la ușă, așteptându-și sfântul lor, care a și venit, adus de un preot tânăr și frumos, să lipească hârtiile respective, înlocuindu-l
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]