958 matches
-
prin noi, în noi. Aici e taina, unirea în noi înșine! Mai aproape de adevăr unde aflăm adevărul, în oglindirea lumii, în afară? E timpul tăcerii, e timpul liniștii! CĂLĂTORIA CONTINUĂ Pentru o clipă, o stea ai devenit, o mică stea, coborâtă, aici, pe pământ. Vezi, călătorule?! Ești tu, ești liber, sclipire de lumină! Între două tăceri aluneci, ai traversat, rătăcitor, milenii, tărâmuri, timpuri, lung a fost drumul, mereu te-ai căutat. În liniștea imperceptibilă, mai subțire ca ploaia, capabilă să-ți
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
teugă[ partea acoperită de la prova sau de la pupa unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii.] stropi de stele albe ce căpătau de la razele soarelui irizări albăstrii. În comandă era timonierul și după șapcă, desigur, comandantul. Adriana având fereastra cu geamul coborât, din lipsă de ocupație, le făcu semn cu mâna, crezând că nu va fi observată, dar spre surprinderea sa, s-a auzit tifonul[ Aparat de producere a semnalelor acustice, cu ajutorul vaporilor sau aerului comprimat. [ engl. tyfon]. Aceste aparate sunt sub
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
de minuni al regilor.Era foarte pasionat de ce făcea și își realiza muncă cu o naturalețe sublima. Simțurile sale potențate de iubirea pentru lume și tot ce îl înconjura îl ghidau că o mană gingașa, plină de căldură și dragoste, coborâta fin din ceruri. Viața lui părea o joacă de copil, un curcubeu de mici aventuri și magii în lumea vastă a grădinii regelui. Într-o bună zi se simți abandonat de mână protectoare și agonia fu atât de mare încât
CROITORUL de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379582_a_380911]
-
gânduri, iluzia unei deziluzii, despre lumea mea, a noastră, scurgere de timp, trăiri, departe de cele patru zări și anotimpuri, călătorii imaginare, pe faleze inundate de fericire, alături de tine și soare, de tine și... umbre, ploi, frig și ninsori, amintiri coborâte, pe scări ale timpului, asortate vesmintelor colorate de primăverile uitate, surâs ce-aduce sărut, mângâiat de vânt, palme coborâte, pește forme, energie, la limita universului iubirii, pleoape închise, supunându-se clipelor, în șoaptele buzelor fierbinți, iluzia unei nopți prelungite, într-
ILUZIA UNEI DEZILUZII de COSTI POP în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381341_a_382670]
-
anotimpuri, călătorii imaginare, pe faleze inundate de fericire, alături de tine și soare, de tine și... umbre, ploi, frig și ninsori, amintiri coborâte, pe scări ale timpului, asortate vesmintelor colorate de primăverile uitate, surâs ce-aduce sărut, mângâiat de vânt, palme coborâte, pește forme, energie, la limita universului iubirii, pleoape închise, supunându-se clipelor, în șoaptele buzelor fierbinți, iluzia unei nopți prelungite, într-un alt neștiut spațiu, compoziție clasică, portativul perfect al dragostei, dorința lăcrimând, a neputința, stăvilita de emoția unei false
ILUZIA UNEI DEZILUZII de COSTI POP în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381341_a_382670]
-
gânduri, iluzia unei deziluzii, despre lumea mea, a noastră, scurgere de timp, trăiri, departe de cele patru zări și anotimpuri, călătorii imaginare, pe faleze inundate de fericire, alături de tine și soare, de tine și... umbre, ploi, frig și ninsori, amintiri coborâte, pe scări ale timpului, ... Citește mai mult Port cu mine, iluziiunele, că-s lângă tineși ne iubim, deziluzii,că ne certăm, lăsândneguri peste noi, vise,ce le păstrez intacte,ferindu-mă,să le schimb,chiar dacă-sdoar în gânduri,iluzia unei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
le schimb,chiar dacă-sdoar în gânduri,iluzia unei deziluzii,despre lumea mea,a noastră, scurgerede timp, trăiri, departede cele patru zăriși anotimpuri,călătorii imaginare,pe faleze inundatede fericire,alături de tineși soare, de tine și...umbre, ploi,frig și ninsori,amintiri coborâte,pe scări ale timpului,... VIII. ÎNDEPĂRTATE TRISTEȚI, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2176 din 15 decembrie 2016. Mă sfârșesc câte-un pic, de fiecare dată, când, mă-ndepărtez de tine, încercând, să mă agăț, de ceva, de-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
asprime în ochii de-un albastru oțelit, conturați de sprâncene stufoase, ce se întâlnesc în cute adânci, săpate în timp de încăpățânare, îndârjire, de o hotărâre de neclintit și de truda grea. Buzele-i sunt strânse, neînduplecate, cu colțurile ușor coborâte, trădând o determinare de fier. Un nas impunător și el, cu nările ușor umflate, de parcă ar respira furtună. Un bărbat ca un brad falnic crescut în vârf de munte, trecut prin furtuni grele ce n-au făcut decât să îl
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
din alte țări Duși să aducă bunăstarea Pustiului rămas prin gări! De reguli noi în sănătate, De morții ce nu sunt eroi Și astă falsă libertate! Ne-am săturat chiar și de noi! Voi cei urcați pe false glorii, Mai coborâți și pe pământ Și nu mai mutilați istorii De parcă n-aveți nimic sfânt! Mai dați o șansă celor care Abia acum de s-au născut Și nu lansați ninsori polare Peste o lume fără scut! Nu mai priviți cu nepăsare
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
cealaltă oceanul. Trotuare pavate cu lemn la exterioarele podului pe care sute de trecători dispuși să-ndure vântul care suflă groaznic, circulă în sus și-n jos. Cu mașina îl treci destul de repede.Dar trebuie neapărat să circuli cu acoperișul coborât. Părăsim podul și facem dreapta spre o localitate pitorească ,Sausalito,unde ne oprim să mâncam la un local pe malul golfului . - Îți place ? mă întreabă amabilă încercând din răsputeri să îmi îndrepte atenția și asupra ei. - Mai întrebi? Totul este
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale înaintașilor în peceți peste vremi. Sensibilă și intransigentă, dulce și amară ori asemeni strigătului de pescăruș, poeta Mariana Gurza împarte alinări catifelate prin
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
mac și o bărbie obraznică de unde porneau doi obrăjori mereu fragă, de-ți era mai mare dragul să-i privești, să-i mângâi, să-i săruți. Nicu, băiat chipeș, înalt, totdeauna elegant în costumul său național, cu pielea albă, lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
inteligență se-adună în câteva cuvinte...! Artiștii că cei de la Hâra se recrutează înșiși, prin ceea ce cânta, cum cântă, pentru cine și pentru ce cânta! Artiștii care iubesc pe semeni, nu sunt neiubiți de semeni! Hâra e o mică boierime coborâta într-o mare lume, colorată, de care o leagă o înrudire sufletească. Profundele răvășiri umane sunt spulberate de afluxul cântecelor trupei Hâra, cântece pentru toți oamenii cu toate trăirile lor! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografica: Hâra
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
așa că, bietul șofer, un om fără nici o îndoială foarte sensibil, având în vedere faptul că după ce a urinat cam cât un bou a și vomitat, de emoție desigur, apoi a plecat turând la maximum motorul și arătând pumnul prin geamul coborât. Ca să vezi, ce noroc pe domnul profesor! Mai ales că acum polițiștii l-au ajutat să se ridice, l-au scuturat bine de praf cu bastoanele și, cu mașina lor, l-au dus la secție ca să-i ia declarații. Faptul
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
obiectuale: „ridică din ploaie timpul ăsta atât de greu/ piatră de gâtul alergării ” ( „ridică din ploaie timpul”) Tematica volumului este concentrată în jurul simbolului „la răsărit”, desemnând regenerarea ca sursă a vindecării spirituale, în ciuda căderilor repetate: „în viața mea/ o umbr-a coborât/ a ridicat coperta unei cărți/ cu filele aduse din pământ/ prin cer s-au răsfirat și fremătând /m-au înălțat spre tine Doamne coborând urcând/ infernul rai infern călcând ” („plin-gol-plin”) Viziunea sa nu se naște din trăire afectivă, ci, mai
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
tinere mame. Se sprijină cu câte o mână de speteaza celor două scaune goale. Cuprind dintr-o privire pe toți cei dimprejurul mesei, schimbă între ele frânturi de cuvinte, păstrându-și pe buze surâsul. Agitația lăuntrică explică gesturile reținute, pleoapele coborâte le acoperă ochii, mișcarea umerilor e nervoasă, ținuta distantă. Arată îmbujorate, afectate. Echivocul situației le urmărește că reflectorul îndreptat asupra unui obiectiv. Nesiguranța și teama oscilează ca un pendul într-o parte și alta : două mame în prezența unui singur
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
ei. Rațiunea o răsplătea pe Becky: bagajul, bagajul genetic al Aialei își are originea în moștenirea părintească... și teama fusese împinsă jos de pe raftul atâtor îngrijorări la care deseori Becky privea. Talpă piciorului ei stăpânea genunchiul Aialei și sub genele coborâte tremura un zâmbet. Becky se regăsea la aeroport șezând alături de mama Aialei. - Trebuie să vă căutați amândouă alte drumuri în viață. Obișnuiți-vă cu gândul că fiecare dintre voi rămâne datoare să-și clădească familia ei. Noi l-am ales
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
în compartiment, unde mai sunt numai două persoane care dorm, iar ea care nu a putut închide ochii nici pentru un minut, n-a observat când au coborât ceilalți călători. Se simțea obosită, amorțită de atâtea ore de stat nemișcată, coborâtă parcă în subsolul existenței sale. Și-a făcut o trecere în revistă, a evenimentelor cele mai importante, care-i marcaseră existența. Era mulțumită pentru moment, dar desigur mai avea multe de făcut de aici înainte. Pe culoar cineva spune cu
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
mine? Crede că l-am omorât eu? - Da. Zâmbetul lui era același. Ciudat este că nici măcar acum nu o înfrunta. Un zâmbet aparent înțelegător și plin de bunăvoință dar care putea să însemne orice, atât era de ambiguu. Cu ton coborât și amabil, i se adusese practic la cunoștință acuzația de omor premeditat. Acuzația asta monstruoasă care o obseda și de care cezuse că a scăpat o dată pentru totdeauna, acuzație care în timpul anchetei prin care trecuse fusese mai mult insinuată din
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
să meargă Însă știe că i-e dragă, Îi zâmbește,-i gângurește Și cu ochii-o urmărește. Unde-i ea e numai miere, Înțelege tot ce-i cere, Sus la grindă să-l înalte, Leagănat c-ar vrea, în brațe. Coborâtă-i din poveste Ori aievea oare este? Se întreabă-n gând piticul Din sân, cald, sugând lăpticul. Cine-i încă, el nu știe , Poate e o jucărie, Crescând însă-și va da seama Că minunea asta-i mama! Mama Ochii
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
e neînsemnata, mica scânteie... Are aceiași taină precum Calea Lactee... Fii sfânt pentru sufletul din tine Mai întâi , apoi pentru Dumnezeu, El nu are nevoie de sfinți, Dă-ți iubirea ta ființelor din jurul tău. Prin ei vei simti sfințenia inimii tale Coborâta din ceruri că dar, simte-o revelație, Fără rost ți-e rugăciunea goală-n fapte, Iertarea luminii-ți vine, om drag, din tine. Păcatul tău e doar uitarea, Nu-ți amintești ce e iubirea, TU EȘTI! Dumnezeu ți-e confirmarea
DUMNEZEU, N-ARE NEVOIE DE SFINȚI! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376946_a_378275]
-
și i se cuvine Și i se cuvine de la Dumnezeu, Ca d-unde-și mai veziu dragi vacile luiu Pe-un picior de munte prin ’naltul ierbiloru, De-i pare-și, măi, pare-și ciute-s mohorâte, Ciute-s mohorâte la lunci coborâte! Și lui mult i-i bine și i se cuvine, Și i se cuvine de la Dumnezeu, Ca d-unde-și mai veziu dragi oile-a luiu Pe-un picior de munte prin ’naltul ierbiloru, De-i pare-și, măi, pare-și cele
COLINDA BOIERUL BĂTRÂNU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376024_a_377353]
-
poeții au pierdut demult litera mare nu mă miră când durerea se plimbă pe covoarele vieții și mulți i se-nchină așa cum naiv alinți un câine turbat nu mă miră de-aceea chipurile rătăcite în amara îmbrățișare de sine storurile coborâte au coborât orizontul prea jos. Citește mai mult într-adevărpământul se schimbăși-ncepe cu obiceiul oamenilorde-a se furișa-n lumina zileicu cocoașe cât dealulîncepe cu fuga printre griji, cuvinte și viseși locul undefără să deranjeze cumvaar putea fi așezat Dumnezeupentru care poețiiau
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
de la A3 și RTV să facă scenarii demne de un nou episod din La Piovra / Caracatița dâmbovițeană. Insinuările merg până la capo di tuti capi ! Stop ! Fără a se da nume. Doar sugestii !... Mult mai interesante sunt declarațiile traumatizatei soții. Fostă. Coborâtă parcă de pe talkwakul de la Bălăceanca, doamna medic descarcă un vagon de informații ce par a fi din același film de succes cu comisarul Cattani. Numai că noi nu avem un Cattani ! Organele noastre se feresc ca dracul de tâmâie să
TABLETA DE WEEKEND (155): L-AU SINUCIS ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375108_a_376437]
-
ca să dai de capricioasa poiană înfundată în inima pădurii Bradului. Căci era cochetă și schimbătoare poiana asta, a treia, ca primăvara însăși. O astfel de călăuză era mama, chiar dacă nici ea nu deținea garanția absolută a adresei locului aceluia fermecat, coborât parcă din povestea Dumbrăvii Minunate, ca poiana Lizucăi. Era un loc magic, împovărat de belșugul de ghiocei, ca de un covor alb, dar nu de la zăpadă. Poiana a Treia era adresa sigură la care parcă toți ghioceii zonei noastre își
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]