210 matches
-
Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
el a tradus și compus in tradiția imnologiei bizantine și a fost printre primii din generația sa care a folosit terminologia muzicală vestică în indicarea tempoului sau a elementelor de agogică. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la cobză, lăută, chitară și la pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece de lume printre care: "„Bordeiaș, bordei, bordei”", "„Inima mi-e plină”", "„Mugur, mugurel”", "„Până când nu
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
de-a lungul secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale. Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul și toba. Una dintre trăsăturile distinctive este "timpul ritmic extins", care nu are echivalent în restul muzicii europene. Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din țară, și a
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
este un instrument muzical cu coarde ciupite, cu gâtul lung, încovoiat și fără bare, iar cutia de rezonanță având pe față un orificiu de vibrație, este foarte bombată, cu un fund adânc și rotunjit, în formă de migdală, asemănător cu cobza. Lăuta, de proveniență persano-arabă ("al ûd") a fost introdusă în Europa din zona Spaniei, odată cu ocupația maură din secolele XI-XII. Europenii au preluat acest instrument și i-au adus unele modificări datorate unui alt sistem de gândire muzicală, tipic european
Lăută () [Corola-website/Science/316277_a_317606]
-
trebuie menționați John Dowland (1563 - 1626) în Anglia, Adrian Le Roy (c. 1520-1598) și Robert de Visée (ca. 1655 - 1732/1733) în Franța, Sylvius Leopold Weiss (1686 - 1750) în Germania, cu toții compozitori și interpreți. Alte instrumente din familia lăutei sunt cobza, mandolina și charango. Muzică de lăută online Fotografii istorice Articole și resurse
Lăută () [Corola-website/Science/316277_a_317606]
-
în numeroase localuri din București („11 iunie”, „La trei lei”, „Oituz”, „Cercul Militar”, „Bragadiru”, „Buzești”, „Calul bălan”). Debutează la Radio București, într-o emisiune în direct („pe viu”), în 1934, cu propriul taraf, format din Mia Vlăscenescu (voce), Luca Codin (cobză și voce), Marin Matache (vioară și voce), Dică Matache (țambal), "copilul" Mitu și alții. Cu acompaniamentul tarafului a debutat și Maria Tănase la Radio la 20 februarie 1938. Tot în taraful său a debutat și nepoata acestuia, Măriuca Matache (pe
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
de a crea muzică de fuziune între muzica veche și cea tradițională (muzica popoarelor lumii). „Imago Mundi” reunește în prezent șase muzicieni: Oana Ivașcu (oboi, drâmbă, tamburină), Daniel Ivașcu (bendir, darbuka, shakers, clopoței, rainstick, tamburină, morișcă, chime bars), Cătălin Ștefănescu (cobză, mandol, chitară), Ștefan Barbu (vioară, frame drum), Adrian Buciu (flaute, shakers), Andreea Țimiraș (violoncel, clopoței, shakers). Concertele formației sunt însoțite de comentariul vizual realizat de Cristian Stănoiu (proiecții video mixate în timp real). De-a lungul timpului au făcut parte
Imago Mundi () [Corola-website/Science/325493_a_326822]
-
un jurnal cinematografic cu funeraliile lui I.Gh. Duca. Neavând unde dormi și fiind căutați de poliție, Sarca îl aduce pe Horațiu la o veche prietenă pe nume Lola (Tora Vasilescu) de la circul „Gaetano”, ce sosise în oraș. „Studentul” era răcit cobză, iar Lola îi face o frecție. Neprimind parola de la Horațiu, Sarca pleacă singur în port pentru a-l găsi pe omul de legătură. O razie a Siguranței printre muncitorii din port duce la arestarea lui Neagoe (Andrei Codarcea), liderul grevei
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
new wave, muzică electronică și teatru, care ulterior se concretizează în spectacolul „Tainicul vârtej”. În 1984, componența grupului se schimbă, prin cooptarea bateristului Doru „M.S.” Istudor, la propunerea lui Horațiu Rad. Astfel, formula de spectacol devine: Mircea Florian (vocal, chitară, cobză, sintetizatoare, clape portabile), Valentin Andronescu (claviaturi, flaut, percuție, voce), Dan Cimpoeru (chitară), Horațiu Rad (bas) și Doru „M.S.” (tobe). Urmează o serie de spectacole în București, pe scenele de la Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul „Constantin Tănase”, Arenele Romane, Club A
Florian din Transilvania () [Corola-website/Science/327181_a_328510]
-
trec la Olt”, „Mi-am pus busuioc în păr” (Ion Vasilescu - Nicolae Vlădoianu) etc., au fost orchestrate de Ionel Banu și înregistrate cu acompaniamentul orchestrei acestuia. Orchestra Ionel Banu, formată din dirijor, Constantin Mirea (vioară), Fărâmiță Lambru (acordeon), Marin Cotoanță (cobză), Nicolae Vișan (țambal), apare în filmul „Mic album muzical” (an 1958, regia și scenariul Traian Fericeanu), acompaniind-o pe Maria Tănase la piesa „Mărioară de la Gorj”. Secvența a fost filmată în iulie 1958 la "Terasa Colonadelor", care se afla vizavi
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]